262 matches
-
ar putea-o îndeplini în contextul unei construcții retorice sau dialectice. Tema apare expusă în registrul mediu (zonă neutră ce ilustrează calitatea ambiguă și depersonalizată a imaginilor evocate), iar reeditările sale ulterioare (tema apare reexpusă de patru ori) conservă calitatea timbrală „originară” a acesteia, aspectul impunându-se ca o particularitate specifică unității tematice, receptată pe parcursul întregii expuneri a preludiului. Astfel, reafirmările temei într-un registru fix vor determina individualizarea figurii tematice și distincția acesteia cu mai multă evidență în contextul ansamblului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de transparența și claritatea liniei melodice dublate la octavă. Această limpezire sonoră va fi adesea întreruptă de frânturi ale motivului tematic inițial; imaginile de clar/obscur alternează în jocul dezinvolt al juxtapunerii contrastelor de registre. În limbajul muzical debussyst, diferențierea timbrală ce presupune activarea unor registre variate, reprezintă o modalitate esențială în facilitarea percepției și înțelegerii unui discurs sonor aparent haotic. Configurația intervalică a desenului melodic care aparține materialului tematic secund confirmă predilecția lui Debussy pentru intervalele mici. Sensul predominant ascendent
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în registrul acut se va interpreta cu un atac non-legato, moale, dar distinct datorită folosirii parțiale a pedalei de rezonanță. Astfel, menținerea nivelului de claritate necesar percepției celor patru straturi ale țesăturii sonore, precum și evitarea mixturii acestora concepând o diferențiere timbrală a evoluțiilor independente, constituie obiective prioritare în procesul redării interpretative a discursului. Acea „pată de culoare” plasată în finalul secțiunii mediane determină efectul revelator al unei iluminări în contextul unei atmosfere predominant statice. Ineditul modalității de avansare decurge din multiplele
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
grav al claviaturii, exploatând astfel efectul puternic rezonant al armonicelor. Pedala de rezonanță va marca fiecare timp al primelor două măsuri, pentru ca în următoarele două, efectul acesteia să fie combinat cu pedala de surdină, în scopul de a realiza contrastul timbral indicat de text. Tema preludiului (Exemplul 164) afirmă expresia melancolică a unei melopee andaluze (très expressif), ce își deapănă melismele tânguitoare în atmosfera caldă a culorii dinamice reduse (p). Aceasta eclipsează prezența constantă a motivului ostinato, care se retrage discret
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu o dezinvoltură care ignoră aspectul imobil al pedalelor inferioare (reeditarea pedalei armonice a cvartei mărite, precum și reapariția ritmului de habanera centrat pe tonalitatea de ). În plan interpretativ, această dublare a melodiei solicită o redare diferențiată din punct de vedere timbral, în scopul evidențierii liniei inferioare, purtătoare a profilului original. Reapariția motivului tematic în registrul mediu (corespondent celui inițial) confirmă o dată în plus predilecția compozitorului de a plasa elementele tematice într-un registru stabil, conturând astfel o calitate esențială a expresiilor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
scăzută și folosirea surdinei) caracteristică muzicii de gamelan, atât de apreciată de compozitor (cele două orchestre ale acesteia erau acordate la diferență de un semiton). La nivel interpretativ, sunetele atacate cu degetul 1 al mâinii drepte necesită o ușoară subliniere timbrală, conturându-se astfel o melodie disimulată pe contratimpul arabescului melodic desfășurat de țesătura filigranată a discursului. Pe parcursul avansării preludiului se vor semnala patru apariții ale motivului tematic introductiv, a cărui recurență cu aspect de leitmotiv va deține o funcție definitorie
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
unitare și coerente la nivelul viziunii de ansamblu a preludiului. Fragmentul ilustrat în exemplul 192 creează o pregnantă impresie de spațialitate prin menținerea prelungită a efectului de rezonanță, a cărui impresie sonoră va fi amplificată în mod semnificativ prin explorarea timbrală a frecventelor schimbări de registre. Revenirea secțiunii de început (măsura 38) va aduce succesiv restabilirea aceluiași cadru tonal de și rememorarea afirmației monodice introductive pe fundalul unei ample rezonanțe de , îmbogățită de variate inserții armonice. În scrierea acestora, Debussy recurge
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
exprimare a spiritului avangardist de la începutul secolului XX. Aspectul discontinuității avansării sonore va fi surprins cu subtilitate prin fragmentări sau rupturi la nivelul limbajului, realizate cu aportul frecventelor schimbări ale registrelor, ritmurilor, opozițiilor dinamice (sff / f / ff p subito), culorilor timbrale, modalităților de atac (molto stacc., tenuto, marcato) sau de scriitură (intervențiile spontane ale sunetelor de tobe ce realizează tranziția de la un număr la altul); toate aceste elemente de limbaj operează întrun spațiu relativ limitat, imprimând dinamism și spectaculozitate acestui gen
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de imagini rezultată din frecventa alternanță a celor două subiecte tematice își va spori efectul prin dinamica remarcabilă a jocului de culori (f strident p sec sff sff sec pp) îmbinată cu spiritul diferitelor modalități de atac, precum și variatele nuanțe timbrale create prin numeroasele schimbări de registre proiectate într-un spațiu limitat. Efectul de stridență sonoră conceput inițial prin indicația f strident și marcato (ce semnala accentuarea sunetului do exemplul 194) va fi amplificat de această dată prin aportul semnificativ al
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Pauzele situate în debutul motivelor dobândesc funcții expresive la nivelul imaginii conceptuale, limitând în mod deliberat forța de pregnanță a acestora prin deplasarea unităților melodice în raport cu structura metrică sau timpul tare al acesteia. Deopotrivă, Debussy apelează și la efectul diferențierii timbrale a motivelor prin repartizarea acestora în registre diferite, aspect care se dovedește invariabil pe parcursul celor trei reeditări survenite în evoluția discursului. Léon Vallas va semnala posibila corespondență dintre tema cântecului popular Au clair de la lune și motivul introductiv al preludiului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
interpretării ușor subliniate a sunetelor aflate în vârful octavelor celui de-al treilea motiv al afirmației introductive. Construită în exclusivitate prin explorarea insistentă a aceleiași rezonanțe armonice corespunzătoare răsturnării I a acordurilor de septimă, evoluția ulterioară a discursului creează opoziții timbrale inedite prin jocul frecventelor alternanțe de registre. Acesta impune, de asemenea, o modalitatea amplă de pedalizare (cu un efect de rezonanță ce se prelungește pe parcursul a trei timpi), derivând o sonoritate armonică complexă ce combină în același „aliaj” acordul de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
desfășoară simultan șapte planuri de evoluție, ce îndeplinesc funcții distincte în contextul structurii: două linii intermediare care prezintă la unison același motiv tematic principal de factură cromatică; pedale armonice ale sunetului do# plasate la vocile extreme ale scriiturii, explorând rezonanțele timbrale opuse ale claviaturii; pedala armonică ce menține cu insistență disonanța secundei mari () cu intenția obținerii unui efect de bruiaj acustic; o voce secundară cu același aspect predominant cromatic, în care configurația ritmică conservă, în mod frecvent, formula trohaică de bază
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în ipostaza epurată a unisonului. Limpezirea sonoră astfel produsă va pregăti terenul apariției unei melopee cromatice orientală, expusă într-un caracter de recitativ ce pare să evoce ritualul cu bocitoare al cortegiului funebru. Reafirmarea materialului tematic introductiv suferă o modificare timbrală prin proiectarea sa în registrul grav, opțiune cu semnificații profunde la nivelul viziunii conceptuale. Astfel, asistăm la imaginea unei cufundări în negura secolelor, subtilă chemare la o stare de adâncă meditație. Folosirea frecventă a secundei mici asociată unui nivel dinamic
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Alternanța continuă a terțelor evidențiază concepția unei voci ce produce avansarea, juxtapunându-se cel mai adesea pedalei statice a unui alt plan staționar. Dar, acesta din urmă nu presupune ideea unei inactivități, creând conflicte cu terțele în mișcare prin explorarea timbrală a registrelor, opoziția consonanță-disonanță sau prin sensul ascendent sau descendent al evoluției. Un aspect esențial la nivelul interpretării îl constituie distribuirea planurilor sonore între cele două mâini, fiind indicat ca mâna ce conduce terțele în mișcare să fie plasată peste
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
albe/negre). Figurația scalar-ornamentală a introducerii recurge la configurația unui ritm izocron în triolete ( ) cu aspect impersonal, dar investit cu evidente semnificații picturale. Această opțiune a figurațiilor va constitui pe întreg parcursul preludiului un mijloc fundamental de investigare a valențelor timbrale ale registrelor claviaturii, realizând astfel echivalențe sonore ce corespund nu doar efectelor acustice specifice evenimentului evocat, ci oferind deopotrivă proiecțiile stilizate ale unor imagini vizuale sau cinetice. Alături de La terrasse des audiences du clair de lune și Les fées sont
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o modificare de pulsație (ce evoluează de la patru bătăi rapide la două bătăi lente), imprimând o neașteptată senzație de relaxare. Premisa armonică este construită în jurul scării pentatonice de expusă în registrul acut, în raport cu care se va recurge la o diferențiere timbrală a motivului tematic al discursului (registrul mediu), care să faciliteze receptarea distinctă a acestuia. Investit cu o funcție generatoare pe parcursul întregii evoluții sonore a preludiului, materialul tematic principal se impune în primplanul discursului ( f - très en dehors ) cu un traseu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
abandonarea sistemului funcțional și lărgirea vocabularului armonic. Tratarea structurilor intervalice și acordice ca entități autonome, ce evită a se supune unei evoluții deductibile, generează la Debussy instaurarea unui nou concept de armonie non funcțională. Investigația muzicii debussyiste în sfera rezonanțelor timbrale determină conceperea discursului în „blocuri sonore”, cu o rafinată supraetajare melodică, armonică, ritmică, dinamică și timbrală. Receptată din această perspectivă, culoarea sonoră de ansamblu va apărea ca rezultat al unei elaborate ierarhizări și redimensionări a raportului dintre diferitele elemente constitutive
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
evită a se supune unei evoluții deductibile, generează la Debussy instaurarea unui nou concept de armonie non funcțională. Investigația muzicii debussyiste în sfera rezonanțelor timbrale determină conceperea discursului în „blocuri sonore”, cu o rafinată supraetajare melodică, armonică, ritmică, dinamică și timbrală. Receptată din această perspectivă, culoarea sonoră de ansamblu va apărea ca rezultat al unei elaborate ierarhizări și redimensionări a raportului dintre diferitele elemente constitutive ale fenomenului sonor. Pe de altă parte, Debussy va recurge la fluidizarea cursului discursiv prin eliberarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
plăcerea de a cânta împreună reliefând frumusețea sonoră amplificată de utilizarea în totalitate a registrelor pianului, fără a o încadra în ansamblul expresiv, real al partiturii. Este vorba de o realizare artificială a unui joc exagerat de nuanțe și culori timbrale. Stăpânirea meșteșugului elaborării unei diversități de culori instrumentale nu este suficientă pentru a transmite ascultătorului mesajul artistic al compozitorului. Simpla manipulare a unei palete sonore, fără participarea reală a gândirii și a afectului, duce la formalism, la superficialitate, chiar la
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
expresiv. În oricare din aceste teorii, premisa că sunetul la pian poate fi diferențiat în ceea ce privește timbrul, este unanim recunoscută, deosebirile de vederi referindu-se doar la modul de a determina o anumită culoare la instrument. Cunoscând aspectele legate de posibilitățile timbrale ale instrumentului, cei doi pianiști ai duo-ului de pian trebuie să acorde o atenție sporită pentru realizarea 15 și echilibrarea întregului, operând cu același tip de sonoritate (timbru). Muzica partiturilor pentru patru mâini este mai densă, atât armonic cât
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
caz (când un pasaj în ff-fff este corespondentul unui tutti orchestral) pedala „forte” va fi menținută pe întreaga durată a plajei muzicale, sau, dacă nuanța este de ppppp, ea va fi utilizată în semipedală. În al doilea caz (de redare timbrală a instrumentelor), 36 pedala va trebui să fie schimbată cu multă minuțiozitate, virtuozitate sau uneori suprimată pentru a reda timbrul luminos al unui clarinet, caracterul învăluit al unei fraze a violoncelului sau rezonanța pizzicato-ului. Cât privește pedala surdină (una
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
sau din contra, lasă să coboare umezeală sonoră asupra frazei careși pierde conturul în ceață și devine atmosfera unei idei.” Am exemplificat o altă apreciere a Cellei Delavrancea privind pedala, pe care o considerăm extrem de plastică și sugestivă în ceea ce privește culoarea timbrală. Pedalizarea constituie o componentă tehnică specifică interpretării și pentru duoul de pian cu evidente particularități datorate în primul rând poziției neobișnuite a pianiștilor față de mecanismele de acționare. Dar problema pedalizării nu are numai acest aspect, eminamente fizic, ci cuprinde în
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
impune ca o problemă specială de natură conceptuală a interpretării de duo pianistic. Dublurile ne oferă posibilitatea de a evidenția diverse registre, alternativ sau concomitent, parțial sau în totalitate. Această „orchestrare” în interpretare va suscita un interes permanent prin jocul timbral și fluența dialogului dintre parteneri. De pildă, în lucrarea Romanță orchestrarea (măs. 16-18) din Șase piese op. 3 de C.M. von Weber poate fi reliefată astfel: Deși expusă în octavă sugerăm evidențierea melodiei intonată de vocea superioară de la Primo (măs
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
degetelor. Acorduri simultane la patru mâini în nuanțe foarte mici întâlnim în creația compozitorului Dan Dediu - Idile și Guerille - Guerilla, măs. 170-173: Ex Sincronizarea, precizia atacurilor staccato, dinamica (ppp, pppp), precum și durata foarte mică de 16-imi, necesită o bună dozare timbrală mai ales în registrele extreme ale claviaturii. Executarea simultană a acordurilor la patru mâini se poate realiza printr-o mișcare comună, ritmică și măsurată, ce asigură o fluență a interpretării. În acest mod poate fi asigurată o unitate în interpretare
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
În linii ferme, - reducție la limită a confesiunii directe, În profitul obiectivării (Întărită de un relativ eliptism al frazei și de absența legăturii aparente În versurile-imagini); iar la nivelul substanței verbale ca atare, avem de-a face cu o unificare timbrală a versului, joc al aliterațiilor, propagare În vers a sonurilor, menită să realizeze - cum va spune Ion Barbu mai tîrziu - depășirea individualității noționale a cuvîntului spre „unitatea fonică a versului”. (Alte exemple concludente ar fi aici versuri ca: „Drum pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]