78 matches
-
secvențe repetate necodificatoare. De altfel, genomul uman conține mult mai multe secvențe repetate, comparativ cu alte organisme; - genele formează „centre urbane” bogate în guanină și citozină, în timp ce „deșerturile” sărace în gene sunt formate din ADN, în care predomină adenina și timina. Astfel, genele sunt concentrate în anumite arii din genom, cu spații largi între ele, formate din ADN necodificator; - cele mai multe gene se găsesc pe cromozomul 1(2 968 de gene), în timp ce cromozomul Y are de zece ori mai puține(231); - din cauza
Caleidoscop by Maria-Cristina Doroftei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93516]
-
glucidică a acizilor nucleici: deoxiriboză în DNA și riboză în RNA, de unde și numele celor doi acizi nucleici: acidul deoxiribonucleic și acidul ribonucleic. A doua diferență structurală între DNA și RNA este componenta bazică a acidului nucleic: DNA-ul conține timină, în timp ce RNA-ul conține uracil. 2.2.3. Reticulul endoplasmic Reticulul endoplasmic este puternic dezvoltat în celula β, fapt explicat de travaliul secretor marcat (în special de insulină și amilină). Sistemul de membrane paralele realizează diferite straturi de tip canalicular
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
Cele două catene sunt antiparalele. Din punct de vedere biochimic, molecula de ADN este formată din trei elemente: o moleculă fosfat, o moleculă glucidică (dezoxiriboză) și alternând, patru baze azotate: purinice: adenina (A) și guanina (G) și pirimidinice: citozina și timina. ARN (mesager, ribozomal, solubil etc.) implicat și el în procese de carcinogeneză virală și cu alte etiologii (factori fizici, chimici etc.) posedă în structura sa moleculară trei dintre bazele azotate enumerate mai înainte (A, G și C), timina (T) fiind
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
citozina și timina. ARN (mesager, ribozomal, solubil etc.) implicat și el în procese de carcinogeneză virală și cu alte etiologii (factori fizici, chimici etc.) posedă în structura sa moleculară trei dintre bazele azotate enumerate mai înainte (A, G și C), timina (T) fiind însă înlocuită cu uracil (U). Încă din anul 1950, Erwin Chargaff a putut dovedi că arhitectura moleculei de ADN se bazează pe o lege a complementarității bazelor azotate, în sensul că totdeauna adenina de pe o catenă este complementară
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
fiind însă înlocuită cu uracil (U). Încă din anul 1950, Erwin Chargaff a putut dovedi că arhitectura moleculei de ADN se bazează pe o lege a complementarității bazelor azotate, în sensul că totdeauna adenina de pe o catenă este complementară cu timina de pe cealaltă catenă, în timp ce aceeași complementaritate este valabilă pentru guanină și citozină. Biochimistul american Erwin Chargaff (1905-2002), născut la Cernăuți într-o familie de intelectuali evrei, educat în România, a fost cercetător științific la Columbia University, New York, după ce a emigrat
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
CI G, numită azi prima lege a lui Chargaff: în molecula de ADN natural, numărul de unități de guanină este egal cu numărul de unități de citozină, iar numărul de unități de adenină este egal cu numărul de unități de timină. La ADN uman de exemplu, cele patru baze sunt prezente în aproximativ aceeași proporție: A=30,9% și T=29,4%, G= 19,9% și C=19,8%. Această proporționalitate indică ca te goric împerecherea bazelor. E. Chargaff s-a
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de desfacerea legăturilor de hidrogen între bazele celor două catene antiparalele. Derularea (desfășurarea) celor două catene este punctul de start. Despicarea se produce la locul unde catena este bogată în A=T. Aceasta se datorează faptului că între Adenină și Timină legătura e mai slabă, deoarece la acel nivel nu există decât două punți de hidrogen, în timp ce Citozina și Guanina sunt legate prin trei punți de hidrogen (CI G sau GI C). Enzimele care acționează pentru separarea celor două catene au
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
a discutat relația dintre apariția cancerului hepatocelular și ingestia de toxine fungice, cum ar fi aflatoxina B1. Până în prezent, însă, nu a fost demonstrată nici o corelație evidentă între prezența genei HB X în HCC și inactivarea transversă a guaninei la timină la a treia bază de la codonul 249 din gena p53. Această anomalie s-ar produce prin consumul de alimente cu toxine fungice de tipul aflatoxinei B1. Probe epidemiologice recoltate din anumite părți ale Africii și Orientului Îndepărtat arată că ingestia
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
îndemână, un genetician japonez a avut ideea să facă din partitura genelor o partitură muzicală. Având înșiruirea nucleotidelor dintr-o genă, asemenea înșiruirii notelor muzicale în partitura unei simfonii, geneticianul respectiv a numit nucleotidele în funcție de baza azotată (adenină, guanină, citozină, timină ... AGCT ...), iar pentru fiecare bază azotată a stabilit nota muzicală (A=do, G=re, C=mi ...), iar pentru unele note muzicale a stabilit anumite combinații. Având la dispoziție eșalonarea bazelor azotate a reușit cu ușurință să obțină o partitură muzicală
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
inactivate ("incapacitate"), ca Escherichia coli K12 și Staphylococcus aureus 83254, a căror creștere și supraviețuire depinde de aportul de nutrienți care nu sunt prezenți la om sau în mediul exterior mediului de cultură, de exemplu culturi auxotrofe pentru acidul diaminopimelic, timină; - culturile de celule și țesuturi eucariote (vegetale sau animale, inclusiv de mamifere) pot fi considerate, de asemenea, gazde inactivate ("incapacitate") corespunzător. Microorganismele modificate genetic derivate din aceste celule trebuie să îndeplinească celelalte criterii enumerate în prezentul document (de exemplu, absența
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 44 din 23 mai 2007 (*actualizată*) privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194568_a_195897]
-
inactivate ("incapacitate"), ca Escherichia coli K12 și Staphylococcus aureus 83254, a căror creștere și supraviețuire depinde de aportul de nutrienți care nu sunt prezenți la om sau în mediul exterior mediului de cultură, de exemplu culturi auxotrofe pentru acidul diaminopimelic, timină; - culturile de celule și țesuturi eucariote (vegetale sau animale, inclusiv de mamifere) pot fi considerate, de asemenea, gazde inactivate ("incapacitate") corespunzător. Microorganismele modificate genetic derivate din aceste celule trebuie să îndeplinească celelalte criterii enumerate în prezentul document (de exemplu, absența
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 44 din 23 mai 2007 (*actualizată*) privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188910_a_190239]
-
sușe bacteriene suficient inactivate, ca Escherichia coli K12 și Staphylococcus aureus 83254, a căror creștere și supraviețuire depinde de aportul de nutrimente absente la om sau în mediu în afara mediului de cultură, de exemplu nevoia de acid diaminopimelic și de timină; ― sistemele de culturi de celule și țesuturi eucariote (vegetale sau animale, inclusiv de mamifere), se pot considera, de asemenea, ca gazde suficient inactivate. MMG-urile derivate din aceste celule trebuie să îndeplinească celelalte criterii enumerate în prezentul document (de exemplu
32005D0174-ro () [Corola-website/Law/293615_a_294944]
-
4,1-fenilen)diuree 406-530-2 - R53 R: 53 S: 22-61 616-071-00-1 amestec (1:2:1) de:bis(N-ciclohexil-N'-fenilenureido)metilen; bis(N-octadecil -N'-fenilenureido)metilen bis(N-diciclohexil-N'-fenilenureido)metilen 406-550-1 - R43 Xi R53 R: 43-53 S: (2-)22-24-37-61 616-072-00-7 1-(2-deoxi-5-O-tritil-β-D-treopentofuranosil)timina 407-120-6 55612-11-8 R53 R: 53 S: 61 616-073-00-2 4'-etoxi-2-benzimidazolanilidă 407-600-5 120187-29-3 Muta. Cât. 3; R68 Xn R53 R: 68-53 S: (2-)22-36/37-61 616-074-00-8 N-butil-2-(4-morfolinilcarbonil)benzamidă 407-730-2 104958-67-0 Xi; R36 Xi R43 R: 36-43-52/53 R52-53 S: (2-
jrc5127as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90295_a_91082]
-
R50-53 R: 23/25-50/53 S: (1/2-)36/37-45-60-61 613-150-00-2 2,2'-[3,3'-(piperazindiil-1,4)dipropil]bi(1H-benzimidazo[2,1-b]benzo[1,m,n][3,8]fenantrolin-1,3,6-trionă 406-295-6 - R53 R: 53 S: 61 613-151-00-8 1-(3-mesiloxi-5-tritiloximetil-2-D-treofuril)timină 406-360-9 104218-44-2 R53 R: 53 S: 61 613-152-00-3 N-(4,6-dimetoxipirimidinil-2)carbamat de fenil 406-600-2 89392-03-0 R43 Xi; N N; R51-53 R: 43-51/53 S: (2-)24-37-61 613-153-00-9 2,3,5-triclorpiridină 407-270-2 16063-70-0 R52-53 R: 52/53 S: 61 613-154-00-4
jrc4583as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89749_a_90536]
-
bună și la controlul sănătății, înălțimea are eritabilitatea de doar 62%. Baza moleculară pentru gene este acidul dezoxiribonucleic (ADN). ADN-ul este compus dintr-un lanț de nucleotide, dintre care există patru tipuri: adenina (A), citozina (C),guanina (G) și timina (Ț). Informația genetică există în secvențele acestor nucleotide, iar genele sunt întinderi vaste ale acestor secvențe de-a lungul ADN-ului. Virușii sunt singurele abateri de la această regulă - câteodată virușii folosesc moleculă de ARN foarte asemănătoare decât pe cea a
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
ADN-ului ca material genetic. În mod normal, ADN-ul este o moleculă dublu-catenară, răsucita într-o formă dublu-spiralată. Fiecare nucleotid din moleculă de ADN se leagă de preferință cu un nucleotid partenet din catena opusă: adenina se leaga cu timina și citozina se leaga cu guanina. Astfel, în forma sa dublu-catenară, fiecare catena conține efectiv toată informația necesară, redundant cu catena partenera. Această structură a ADN-ului este baza fizică pentru transmiterea caracterelor: replicarea ADN-ului duplica informația genetică prin
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
din unități mai mici numite nucleotide. Nucleotidele sunt formate din trei componente: o bază azotata, o moleculă glucidică (o pentoza) și un radical fosforic. Bazele azotate, în funcție de structura lor, se împart în: "purinice" (A, Adenina, G Guanina) și "pirimidinice" (Ț, Timina, C, Citozina, U, Uracilul). În structura ADN-ului intra perechi de baze alcătuite din adenina, guanina, timina și citozina, în timp ce, la ARN, timina este înlocuită de uracil. Gruparea glucidică este desemnată de riboza la ARN sau dezoxiriboză la ADN. ADN
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
glucidică (o pentoza) și un radical fosforic. Bazele azotate, în funcție de structura lor, se împart în: "purinice" (A, Adenina, G Guanina) și "pirimidinice" (Ț, Timina, C, Citozina, U, Uracilul). În structura ADN-ului intra perechi de baze alcătuite din adenina, guanina, timina și citozina, în timp ce, la ARN, timina este înlocuită de uracil. Gruparea glucidică este desemnată de riboza la ARN sau dezoxiriboză la ADN. ADN-ul este format din două lanțuri de polinucleotide, iar ARN-ul este format dintr-un singur lanț
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
fosforic. Bazele azotate, în funcție de structura lor, se împart în: "purinice" (A, Adenina, G Guanina) și "pirimidinice" (Ț, Timina, C, Citozina, U, Uracilul). În structura ADN-ului intra perechi de baze alcătuite din adenina, guanina, timina și citozina, în timp ce, la ARN, timina este înlocuită de uracil. Gruparea glucidică este desemnată de riboza la ARN sau dezoxiriboză la ADN. ADN-ul este format din două lanțuri de polinucleotide, iar ARN-ul este format dintr-un singur lanț. Structura primară este formată din lanțuri
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
două lanțuri care formează dublă spirală sunt legate prin legături de hidrogen între o bază purinica și una pirimidinică : A = Ț, Ț = A, C =G, G = C. Cele două lanțuri sunt antiparalele și sunt complementare (totdeauna adenina se leagă de timina, timina de adenina, citozina de guanina și guanina de citozina). Structura secundară a ADN-ului poate fi de tipul B (structura descrisă de Watson și Crick, cu un pas de zece nucleotide), de tipul A (cu un pas de unsprezece
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
lanțuri care formează dublă spirală sunt legate prin legături de hidrogen între o bază purinica și una pirimidinică : A = Ț, Ț = A, C =G, G = C. Cele două lanțuri sunt antiparalele și sunt complementare (totdeauna adenina se leagă de timina, timina de adenina, citozina de guanina și guanina de citozina). Structura secundară a ADN-ului poate fi de tipul B (structura descrisă de Watson și Crick, cu un pas de zece nucleotide), de tipul A (cu un pas de unsprezece nucleotide
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
intră în structura ADN-ului sunt D-2-dezoxiriboza (pentru acidul nucleic tip ADN) sau D-riboza (pentru acidul nucleic tip ARN). Două dintre bazele heterociclice azotate ale ADN-ului sunt purinice (adenina și guanina), iar celelalte două sunt pirimidinice (citozina și timina). În ARN uracilul înlocuiește timina. În cadrul elicei caracteristice, în formă de scară spiralată, resturile pirimidinice ale monomerului sunt orientate spre interior, formând cu resturile purinice ale celuilalt monomer „treapta” scării, în timp ce pentozele formează brațele acesteia, de la o dublă unitate la
ADN () [Corola-website/Science/298457_a_299786]
-
sunt D-2-dezoxiriboza (pentru acidul nucleic tip ADN) sau D-riboza (pentru acidul nucleic tip ARN). Două dintre bazele heterociclice azotate ale ADN-ului sunt purinice (adenina și guanina), iar celelalte două sunt pirimidinice (citozina și timina). În ARN uracilul înlocuiește timina. În cadrul elicei caracteristice, în formă de scară spiralată, resturile pirimidinice ale monomerului sunt orientate spre interior, formând cu resturile purinice ale celuilalt monomer „treapta” scării, în timp ce pentozele formează brațele acesteia, de la o dublă unitate la alta (adică de la un cuplu
ADN () [Corola-website/Science/298457_a_299786]
-
este, ca și ADN-ul, un polinucleotid format prin copolimerizarea ribonucleotidelor. Un ribonucleotid este format dintr-o bază azotată (adenină A, guanină G, uracil U și citozină C), o pentoză (D-2-dezoxiriboză) și un fosfat. În molecula de ARN uracilul înlocuiește timina. Molecula de ARN este monocatenară (este alcătuită dintr-un singur lanț polinucleotidic). Este un complex macromolecular similar, structural și funcțional, în multe privințe ADN-ului. ARN-ul rezultă din copolimerizarea ribonucleotidelor, care determină formarea unor lanțuri lungi, monocatenare. Un ribonucleotid
Acid ribonucleic () [Corola-website/Science/304511_a_305840]
-
rezultă din copolimerizarea ribonucleotidelor, care determină formarea unor lanțuri lungi, monocatenare. Un ribonucleotid este format dintr-o bază azotată (adenină A, guanină G, uracil U și citozină C), o pentoză (D-2-dezoxiriboză) și un fosfat. În molecula de ARN uracilul înlocuiește timina). Polimerizarea ribonucleotidelor se realizează prin legături fosfodiesterice în pozițiile 3’- 5’. Compoziția nucleotidică (sau secvența, ordinea nucleotidelor în moleculă) definește structura primară a moleculei de ARN. Datorită complementarității bazelor în unele regiuni mai mari sau mai mici ale moleculei de
Acid ribonucleic () [Corola-website/Science/304511_a_305840]