2,640 matches
-
Trist cavaler rătăcitor Ce departe și ce stingher Sufletul meu fără de tine! Și lunecă noaptea din cer Cu toate stelele străine... Și parcă mă cuprinde-un ger Cumplitul vânt printre ruine Când depărtat și când stingher E sufletul meu fără tine... Nu mai cunosc nici un ungher Să mă ascund după cortine; Rătăcitor, trist cavaler Tot mă desface de-acest sine Când depărtat și când stingher... Ceva demonic în oglinzi Ceva demonic în oglinzi Și parcă ți se ia o vamă Și-
Poezii by Claudia Voiculescu () [Corola-journal/Imaginative/10860_a_12185]
-
Ei bine, nu. Fiindcă decepționatul nu e fitecine, ci Florin Pește. Cât despre vorbele lui, acestea se revarsă prin pereți, te atacă, te confiscă, te supun și te silesc să participi la apăsătorul necaz în dragoste. Lumea îmi spunea de tine / Că vrei să profiți de mine, / Eu ca prostul te iubeam, / Nici o vorbă nu credeam. E clipa când vecinul smuls din miezul filmului își pune două întrebări deopotrivă de justificate. Unu: ce vină are el pentru suferința altuia? Doi: ce
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
de cartier se desfășoară acoperit, însă percuția lor se simte în cercevele pe o rază de minimum o sută de metri. În fiecare locuință din cvartal pătrund în forță, într-un alai manelist inconfundabil, Liviu Puștiu (Ce suflet ai în tine / De crezi că tu faci bine / Că pleci de lângă mine, / De ce îmi juri iubire / Fără să ții la mine?), Costi Ioniță (Pe pământ tu cât trăiești, / Liniște n-ai să găsești / Dușmani am cu kilogramu' / Și prietenii cu gramu'), Adi
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
transmite prin poezia sa o stare sufletească discret gradată pe scara sensibilității umane. Nevoia de a ieși din “conul de umbra” o ajută să treacă de la lumea reală spre cea lirică. (“Un fel de poveste”). //„sărbătoream jumătatea de veac/împreună cu tine/mai degrabă fragili decât rigizi/scufundați în mlaștina simțurilor/deodată n-am mai putut suporta/mirosul florilor puse la presat/în toate cărțile de rugăciuni//. Prin mesajul versurilor sale, m-a convins că trebuie să-i înțeleg această lume a
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
mai cu seamă în inepuizabilul talent al autoarei. Personalitatea ei lirică, prin al optulea volum „Ochiul curat”, apărut la sfârșitul anului 2015, se consolidează ca o voce distinctă în peisajul poeziei române contemporane: //nopțile din spatele draperiilor/le-am umplut de tine/tiptil te-ai strecurat/ între mine și rugăciuni ispită/ unde se termină visul acolo ești tu/netrăită îmbrățișare/clipă/ pată de culoare/într-o existență lipsită de emoții firești/am să te caut în fiecare dimineață devreme/ziua voi colinda
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
atâtea nestemate,/ c-aș fi putut să le transform în stele,/ cât cer se strecura în ele!// Așa de-mpodobită, nu mai puteam să fug,/ nici când mi-ai spus/ că tronul, de fapt, era un rug,/ ca să tot ard spre tine/ când mergi pe orice drum,/ să te-nsoțesc himeric/ cu trupul meu de fum.” (Regina). Este de remarcat simbolistica, semantica având valențe care pândesc după colțul rostuirii, poate și culpabilitatea trădată de o oscilație mergând spre dedublare, până la mai mult sau
DANIEL MARIAN DESPRE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380661_a_381990]
-
vine în limba română cu un proiect deosebit de elaborat, plin de imaginație și simțire, pe-oglinzi, pe-oriunde, pe-aici. Și, desigur, cum te-ai putea abține să „nu știu cuvântul dacă va găsi cărare/ să vină cu sinceritate până la tine/ visul confundat să-l scoată la mal/ în speranța aprinsă pentru o iubire”, închegată spre rotund, întreg și perfect. Daniel Marian Referință Bibliografică: Daniel Marian despre Dibran Demaku / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2155, Anul VI, 24
DANIEL MARIAN DESPRE DIBRAN DEMAKU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380672_a_382001]
-
pe-a focului strună. Când norii se lasă pe umeri de frunze Și ploile mușcă din verde ursuze, Gânduri se adună în suflet confuze. Te-aștept iubite-n miezuri de cuvinte, Cu atâtea înțelesuri ard în minte, În iubirea de tine își au sorginte. Când roua în iarbă cântărea-și suspină, Miresmele prin crengi ușor se alină Citește mai mult Când stele bat la porțile înserăriiși noaptea se scaldă-n apele visării, Te-aștept iubite pe tivul depărtării.Când dorul s-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
compune pe-a focului strună. Când norii se lasă pe umeri de frunzeși ploile mușcă din verde ursuze,Gânduri se adună în suflet confuze.Te-aștept iubite-n miezuri de cuvinte, Cu atâtea înțelesuri ard în minte,În iubirea de tine își au sorginte. Când roua în iarbă cântărea-și suspină,Miresmele prin crengi ușor se alină... X. DACĂ, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2263 din 12 martie 2017. Zăceai de ceva vreme. Cu fiecare zi care trecea parcă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
timp și nemurire. Abia acum simt cumîmi cuprinzi în taină amintirilecu toate brațele pe careți le-am dăruit de ziua nenașterii taledin dor. Izvor de neliniști curgede la sânul tău hrănind sufletece-și doresc să-ți simtăfiorul renașterii din mine.Cu tine mi-e teamă că mâine,cândva, îmi vei pierde brațeleoferindu-mi în schimbzile învăluite-n uitare și tăcere.Plăcere mi-ai lăsat,... XI. POEZIA: O „CRINOLINĂ DE FLUTURE” - IMPRESII DE LECTURĂ, de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 975 din 01
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
că de fapt în eternitate se zărește totul dar nu se vede nimic, pur și simplu pentru că astfel trebuie să se întâmple: „Nu vreau/ să se stingă acel cântec/ ca un vulcan obosit// Nu vreau/ să mă ardă dorul de tine/ să-l învelesc în lacrimi.// Tu/ mi-ai dăruit bucuria./ Dacă îmi las ochii în palma ta/ te vei sătura iar și iarcu lacrimi/ florile/ nu se ofilesc de dureri./ Ter iubesc !” Există acea bucurie a încercărilor pe cale de a
DANIEL MARIAN DESPRE DRITA N. BINAJ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380675_a_382004]
-
-ți fac o veșnică cinstire Și mă tot rog în vremea grea, Să-ți dea și Cerul-Sfânt slăvire. Mă închin la candela aprinsă, Te dau copiilor în dar, Să fie harta lor întinsă, Iar tu, înscris în calendar. Mereu de tine-mi amintesc, Mă dor profundele trăiri, Și ochii mi se umezesc De lacrima Primei Uniri. Referință Bibliografică: LACRIMA PRIMEI UNIRI / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1953, Anul VI, 06 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
LACRIMA PRIMEI UNIRI de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380699_a_382028]
-
iubirea, adesea amintind de un destin neîndurător. “Iubirea noastră s-a pierdut cândva/ Tot colindând limanuri neumblate,/ I-aud bătaia ca o apă grea/ În turnul gros cu ziduri de cetate” (Ramuri risipite) Ne vom așterne, pete de lumină,/ Pe tina neîncrederii în noi,/ Vom sta la masă singuri amândoi - / Căni de pământ cu flacăra divină” (Căni de lut). “Prea multe ierni/ Pentru o singură vară,/ Prea multe minciuni/ Pentru o singură seară,/ Prea des intrăm în iubire/ Mai mult singuri
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
În tot ce fac,alături să îmi stai, Tu Domnul și Stăpânul vieții mele, Potrivnicului,Tu,să nu mă dai, Căci am trăit prins,de păcate grele. Tu ,Domnul ești și-apărătorul meu, Eu fără Tine sunt,un bulgăre de tină! Slăvit să fie-n veci și pururi Dumnezeu, Atoatețiitor, Lumină din Lumină! Amin! Scrisă cu voia Domnului de Costel Ursu. Referință Bibliografică: Sfaturi,mântuitoare! Constantin Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2010, Anul VI, 02 iulie 2016. Drepturi de
SFATURI,MÂNTUITOARE! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380737_a_382066]
-
soare, Pentru faptul că,trăiesc! Chipul Tău și-asemănarea, Să m-ajuți,să le păzesc, Numai Tu,îmi ești scăparea, Că-n păcate,viețuiesc! Vrednic,nu-s de-a Ta iubire, Drumu-mi e plin de păcat! Iar lumeasca fericire, De Tine m-a-ndepărtat! Nu Ți-am ascultat porunca, De-a iubi și a ierta, Veșnică îmi va fi munca, Fără,mare Mila Ta! Nu sunt demn să Îți spun "Tată ", Nu-mplinesc,al Tău cuvânt, Petrecutam viața toată, Pentr-o
AJUTOR DE LA DOMNUL! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380745_a_382074]
-
răutatea, Și strânge suferință și durere la un loc, Poți pune lacăt,pe tărâmul ce ascunde moartea, Și arde tot păcatul,cu-ale Vieții limbi de foc! Atingeți haina de păcatul lumii, Spală-ne ochii,cu un leac făcut din tină, Și ne învață iar abecedarul rugăciunii, Ca să aflăm la suflet,Calea spre Lumină! Din patimile multe,ne ridică, Nu ne lăsa,că diavolul răcnește, Umblând în lung și-n lat,ca să înghită, Pe cei,ce cu viclene curse,amăgește! Tu
GLASUL MEU AUZI-L,DOAMNE! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380767_a_382096]
-
spre răsărit, ca o cruce strivita de lehuzia Mariei, înainte de facere. DE DIN TINE De din tine am picurat a răi pe muntele de turcoaz, când soarele mucegăise de singurătate, proptit în diminețile ochilor tăi curgând spre obârșii. De din tine mi-am ivit rostirea buzelor două corăbii naufragiate pe țărmul lutului tău, cu fiori de sirene și dezmăț de îmbrățișări. De din tine mi s-au clădit zilele, ca o clipă ce n-are chip, peste care Dumnezeu și-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de turcoaz, când soarele mucegăise de singurătate, proptit în diminețile ochilor tăi curgând spre obârșii. De din tine mi-am ivit rostirea buzelor două corăbii naufragiate pe țărmul lutului tău, cu fiori de sirene și dezmăț de îmbrățișări. De din tine mi s-au clădit zilele, ca o clipă ce n-are chip, peste care Dumnezeu și-a așezat oasele, nemurind-o. IARNĂ Albise carnea copacilor. Prin însingurarea mea trece iarnă, plimbându-și gleznele, scârțâind a îngheț. Din volumul de versuri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Să bei un vin spumos/ Să mănânci peste batog/ Și să-ți cânte Zavaidoc. Tramvaiul pleacă, dar rămâne zumzetul tenor al rapsodului celebru interpretând „Cântecul lui Zavaidoc” ce debutează prin întrebarea: „Cine mă puse pe mine/ Să viu seară pe la tine/ M-ai ofticat vai de mine/ C-am venit seară la tine./”, sau „Cocoșel cu două crește/ Bărbat cu două neveste./”( Vezi varianta: Cine mă puse pe mine să pun casă lângă tine? Că te știam mai Marine... Că de-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
rusoaica de la cominform și sia dezamăgit alegătoarele. Iar ele nu mai votau, dar îi cântau, nu stiu daca pi franțuzești sau pi englezești, dar îi cântau: Îți amintești di zilili aceli, Când te numeai său Roman sau Sangheli: Vota cu tini, sedusa, orice lele. Sperând c-aduci unire, nu belele! Dar tu le-ai neglijat, De graniți ai uitat, Și-n loc să fie trecători, Ai pus poduri de flori! Dar tu le-a neglijat De graniți ai uitat. Și-ai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
logos-ului. A preferat ordinea intelectului în pofida datelor dezordonate și inconsistente ale percepției. Cuvântul și-l închipuie oglindă a eului („Clatină-mă, cuvântule, / Ca piatra în singurătate / Și copleșește-mă cu toate / Articulațiile tale calde. // Fă-mă oglindă numai pentru tine / Ca să văd grădină cerului”, Clatină-mă, cuvântule, p. 31), iar în această oglindă se vede o verigă din lanțul ființei omenești, cea neînchisa și abstractă, pe latura fără putință de trăit și extrem de dureroasă: tata - fiu. Singură relație peste care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
spre răsărit, ca o cruce strivita de lehuzia Mariei, înainte de facere. DE DIN TINE De din tine am picurat a răi pe muntele de turcoaz, când soarele mucegăise de singurătate, proptit în diminețile ochilor tăi curgând spre obârșii. De din tine mi-am ivit rostirea buzelor două corăbii naufragiate pe țărmul lutului tău, cu fiori de sirene și dezmăț de îmbrățișări. De din tine mi s-au clădit zilele, ca o clipă ce n-are chip, peste care Dumnezeu și-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de turcoaz, când soarele mucegăise de singurătate, proptit în diminețile ochilor tăi curgând spre obârșii. De din tine mi-am ivit rostirea buzelor două corăbii naufragiate pe țărmul lutului tău, cu fiori de sirene și dezmăț de îmbrățișări. De din tine mi s-au clădit zilele, ca o clipă ce n-are chip, peste care Dumnezeu și-a așezat oasele, nemurind-o. IARNĂ Albise carnea copacilor. Prin însingurarea mea trece iarnă, plimbându-și gleznele, scârțâind a îngheț. Din volumul de versuri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Să bei un vin spumos/ Să mănânci peste batog/ Și să-ți cânte Zavaidoc. Tramvaiul pleacă, dar rămâne zumzetul tenor al rapsodului celebru interpretând „Cântecul lui Zavaidoc” ce debutează prin întrebarea: „Cine mă puse pe mine/ Să viu seară pe la tine/ M-ai ofticat vai de mine/ C-am venit seară la tine./”, sau „Cocoșel cu două crește/ Bărbat cu două neveste./”( Vezi varianta: Cine mă puse pe mine să pun casă lângă tine? Că te știam mai Marine... Că de-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
rusoaica de la cominform și sia dezamăgit alegătoarele. Iar ele nu mai votau, dar îi cântau, nu stiu daca pi franțuzești sau pi englezești, dar îi cântau: Îți amintești di zilili aceli, Când te numeai său Roman sau Sangheli: Vota cu tini, sedusa, orice lele. Sperând c-aduci unire, nu belele! Dar tu le-ai neglijat, De graniți ai uitat, Și-n loc să fie trecători, Ai pus poduri de flori! Dar tu le-a neglijat De graniți ai uitat. Și-ai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]