1,204 matches
-
de care ai avea nevoie ca să faci binele. Răbdarea cu care oamenii se străduiesc să mențină pacea cere o energie incomparabil mai mare decît cea trebuincioasă pentru declanșarea unui război. Și tot așa. Dar dacă totul e dezechilibru, atunci totul tinde spre ștergerea lui. Consecința este că universul e făcut din schimbări cărora numai unghiul nostru de percepție umană le conferă un cheag de stabilitate. Cu alte cuvinte, lumea nu e făcută din obiecte, ci din procese, atîta doar că unele
Punct și cîmp by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9612_a_10937]
-
ar fi dorit să urce În podul casei mari dar se sfia să deranjeze o discuție de taină dintre doamna Liza și Aneta . Băiatul Își făcu oarece curaj, avea nevoie să citească o carte ascunsă În pod, se Îndreptă către tindă și către scara podului când fu uimit de mătușă-sa Aneta care după necazul de acum doi ani, râdea pentru prima oară. Curios, băiatul se strecură sfios În spatele ușii interdeschise și se cutremură de cele auzite: Chiar așa, doamnî Lizî
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
pat și spuse Mariei: Marie, Găinușa este sus de două prăjini, acuși se face dimineață, hai să vedem ce mai este de făcut: am instalat „Chiupul cel mare” la locul lui, am schimbat broasca la ușă, am instalat patul În tindă, ai presărat sulfamidă pe rană. Hai să Încercăm să Închidem și noi un ochi, un ceas-două! Măi, omule! Da cini crez tu cî poati dorni după toati aisti Întâmplări ninorociti? Da, iaca a sî Încerc. Victor sforăia doborât de oboseală
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
sî mai aibî când vini pi-acasî! Cei doi oameni trăiau și munceau cu mare frică În spatele lor și multe gânduri, Împărtășite sau nu, tulburau traiul lor care până atunci fusese oarecum liniștit. Victor a trebuit să-și mute roata În tindă, o cameră mică În care aveau și patul În care dormeau Împreună, așa cum puteau ei. Maria nu Înțelegea În ruptul capului cum de ei, doi oameni mari, au putut face așa mare prostie, cum de s-au Înhămat la o
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
una / Făr-de greu de drum să-i pese... Când pe vârfuri trece luna / El văzu prin lunci alese / Un palat crescând departe, / Ce lucește parc-ar arde. / El intră pe scări de-oglindă / Și prin salele deșarte, / Pe covoarele din tindă... / Și-n lumina blândei lune / El văzu frumoasa fată. // (Apare imaginea Frumoasei fără corp Cezara.) Dulce, mândră, o minune, / Către el pășind ușoară... / Lângă ea, genunchiu-și pleacă... // IERONIM (în genunchi, către imagine fetei): Am lăsat prieteni, țară, / Ca iubirea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Costache din hotărârea lui, dar acesta, fără să-i dea măcar binețe, ieșise pe poartă întunecat, dând din mâini și bolborosind cuvinte bolovănoase, după cum i se frământau buzele. Costache intră în ograda sa mai cătrănit decât plecase. Dechise ușa la tindă, luă toporul și începu să lovească cu sete în tulpina copacului. Maria nu putu suporta scena. Cu fiecare lovitură de topor, parcă auzea un geamăt surd, având simțământul care n-o înșelase niciodată că și copacul acesta era tot o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
orbecăind ore în șir până la miezul nopții, când, ca prin minune, o luminiță ne-a orientat spre adăpostul unui moț singuratic. Bătaia noastră în ușă n-a primit nici un răspuns și, înghețați bocnă, sleiți de ultimele puteri am deschis ușa tinzii, de unde ne-au întâmpinat un cor de sforăituri și un val de aer călduț, strident mirositor, de-ți muta nasul. Fără să trezim pe cineva, era și greu, ne-am dat seama după însemnele ținutei că erau militari adverși, culcați
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
celebre gospodării ale literaturii neaoșe e, de bună seamă, casa Amintirilor..., a cărei arhitectură interioară, cu prichiciul hornului, adăpost pentru mîțe și copii, cu sfara cu motocei, cu firidele ei în care dormeau oale cu lapte pus la prins, cu tinda, cu lavițele, e intrată în refrenul memoriei de lectură. La fel, casa de aramă, curțile împărătești, căsuța moșului și a babei, coliba și palatul din Povestea porcului, camera fetei de crai, și așa mai departe. Luceafărul e o "piesă" care
Case din cărți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9220_a_10545]
-
alb cum îi laptele, ne pune dracul de urnim o stâncă din locul ei, care era numai înținată, și unde nu pornește stânca la vale, săltând tot mai sus de un stat de om; și trece prin grajdul și prin tinda Irinucăi, pe la capre, și se duce drept în Bistrița, de clocotea apa! Asta era în sâmbăta lui Lazăr pe la amiază. Ei, ei! Ce-i de făcut? Gardul și casa femeii dărâmate la pământ, o capră ruptă în bucăți, nu-i
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
erau stagiare În casa cu chiler, așezată paralel cu poarta pe un teren În pantă, cele „moi” -scoase de o zi-două de pe roată erau rânduite, la umbră, În „bordei”, o cocioabă rămasă cu o cameră mică și joasă și o tindă În care Întregul mobilier era format dintr-o scară șubredă dar necesară ori de câte ori cineva mai curajos se Încumeta să urce În pod. În cameră trona roata bunicului, roată ce avea o lungă poveste. Pereții și spațiile În general, erau judicios
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
iubitor de istorie. Aneta a ieșit zgribulită pe colțul prispei și a strigat: Valerică, vină că te cheamă mama! Acesta a cerut aprobarea de la mama-Maria (Victor era la „restaurantul” preotesei Buzdugan!) și Încotoșmat cu ce se găsea ajunse la ușa tindei de după care Îl aștepta Aneta. Mirosea frumos, iar instinctul său și alte Întâmplări de același fel Îi spuneau că bunica Îl va trata cu oarece bunătăți, niciodată nu-l chema ...degeaba! Așa a și fost: Săru’ mâna, bunică!, spuse copilul
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
tort obținând În final niște opinci cu care Încălța motanul florean, Îl urca În pod, acolo unde motanul oripilat tropăia, se Împiedica, mai cădea, mai mergea până când, cum-necum ajungea la scara din gura podului de pe care aluneca și cădea În tindă cu mare zgomot și miorlăieli, timp În care toți ai casei se sculau de la masă și afișau diverse stări, de la frică, mirare și până la, În final, ...ămâia mătii Ioani! c-am să-ți ard câteva palme de-o să auzi câinii
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
o să auzi câinii În Giurgiu!” Băiatul s-a gândit un pic și și-a amintit de scula cu care bunicul Însemna oalele crăpate pentru a fi reparate, un ciob de oală ascuțit la un capăt, pe care-l aduse din tindă direct pe pat și pe fundul unei străchini aflate În plin proces de uscare a Încercat să deseneze cele două litere. Nemulțumit de rezultat, și-a Îndreptat privirea către „tabla” pe care Îi arătase tatăl său, aceasta dispăruse, noii fleci
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
atunci se aude un scîrțîit de portiță. Vine cineva la noi. Ca la comandă începe îmbrăcarea, nu înainte de a pune clenciul de la ușă, ca să nu fie surprinși. Portofel prinde curaj și încearcă ușa de la intrare, care se deschide. Cum prin tindă nu era mai nimic de șmanglit, încearcă ușa camerei în care soții Ciobanu se îmbrăcau de zor. Ușa nu se deschide și hoțul caută o rangă. Cum nu găsește decît o pilă ruginită, încearcă să forțeze ușa cu aceasta. Ion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
gospodar pentru aceste nopți speciale. Din acest motiv, n-a fost luat niciodată pe nepregătite, nu i s-a furat toporul, barda și nici cîrnații afumați. Bătrînul avea bani mărunți, mai mici și mai mărișori, după cum erau și urătorii. În tindă avea un imens coș cu mere, culese din curtea casei lui. Cînd prichindeii veneau, el, bătrînul, îi invita cu bunătate: Hai, luați și cîte un merișor. Așa, ziceți bogdaprosti. Mici, mici, dar șmecherași, copiii mai luau și cîte două. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
prostie. Eu am făcut-o cu acte... Cu acte sau nu, mare diferență nu-i. Ce nasol este să fii mai bătrîn decît..., meditează amărît Ionel. Lara Lara moștenise o căsuță acoperită cu paie, compusă dintr-o cămăruță și o tindă. Tinda nu avea tavan, iar fumul ieșea în pod și de acolo se strecura cu dificultate în afară. Un strat gros de stirigie (gudron) se așezase pe paiele care formau acoperișul și conserva întreaga structură sărăcăcios încropită. În căsuța aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Eu am făcut-o cu acte... Cu acte sau nu, mare diferență nu-i. Ce nasol este să fii mai bătrîn decît..., meditează amărît Ionel. Lara Lara moștenise o căsuță acoperită cu paie, compusă dintr-o cămăruță și o tindă. Tinda nu avea tavan, iar fumul ieșea în pod și de acolo se strecura cu dificultate în afară. Un strat gros de stirigie (gudron) se așezase pe paiele care formau acoperișul și conserva întreaga structură sărăcăcios încropită. În căsuța aceea părinții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
pînă îi seacă izvorul lacrimilor. Este total inertă și Bostan dorește să încheie această aventură neașteptată. O să am grijă de tine. A murit și tătuța meu. Nu fi prostuță. Ba sînt. A doua zi Lara atîrna de o funie în tinda casei. Și-a pus capăt zilelor, săraca. Un suflet chinuit, comentau prin sat. Doar tătuța plîngea pe ascuns și se considera un criminal. Ceea ce nu era chiar departe de adevăr. Coincidențe Avionul de Iași, crăcănat pe locul de parcare, așteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
la cenzură, slobozind îngerul dimpreună cu colivia. Pagina blondă, pagină cu rod. "Mușcă până la sâmbure, până la nerv, până la... Hai, mușcă, nu te sfii! S-a copt pe când focul dormea molcom în cremene, nu ai de unde să o cunoști." Blonda... În tindă, după icoană, bruneta. (Intimitatea, fără câteva firimituri de Dumnezeu, un mixaj de eros și pudic.) O stare de bipolarism sexual... mâinile în chiloți, tâmpla în rugăciune. Complicitatea din ramă avea iz de răbdare, de îngăduință, de solidaritate... Pămătuful cârlionțat dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cerneală de calitate. Trecea cu buzele umede peste fiecare coala A4, dâră de foame în icoană. Foșnetul paginilor aducea a rochie de mătase. Lacătul auriu, chinezesc, o singură cheie era precum un clopot ce chema la miezonoptică. De sub plapumă, în tindă, descuia cufărul, dosea revista în sân și... înapoi, sub plapumă, până în zori, când haremul trebuia să fie găsit cu ușile ferecate. Un sentiment ciudat, ceva între ură și păcat, îi măcina sufletul. Mai târziu și-a dat singur răspunsul: pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pământ, smerenia era fățărnicia săracului. În dialog cu absența lui Dumnezeu, cu amintirea din icoană, cu duhul celui care i-a suflat în ceafă, cu tovarășul care mergea la doi pași în urmă, cu prietenul ce stătea de șase în tindă, în dialog cu iluzia, Petru își justifica contrastul inimii. Identitatea tulbura apa botezului. Față în față, Iovul modern cu Iovul biblic, Lazar înviat cu Lazăr abandonat în mormânt, Avraamul Sinaiului cu Avraamul milostivul de lume, Abel răzbunătorul cu Abel inimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
stai și le sufli în coarne "băieții mamei"! La muncă, putorilor, la muncă! Dar... Nici un dar, deshamă calul, dă-i apă, pune-i fân în iesle, un lighean de porție, cesală-l, vezi că cizmele mi-s ude, adu pachetele în tindă mai repede! Iar ouă, iar sărbușcă! Eu muncesc zi și noapte, iar tu mă hrănești cu terci, asta-i mâncare? Naaaa! Mănânc-o tu cu mă-ta și cu ta-tu, bucovineni împuțiți! Omule, ieri am văruit, vine Crăciunul, uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
deschide-i poartă, du-te și-l descântă de sculătoare! Ei, și voi, nefutuților, vă băgați ca musca în curul calului, îl descânt de portofel, dacă ați luat banii pe lapte, vă aștept și pe voi. Didina aprindea becul în tindă, semn că nu era loc și pentru altul timp de o jumătate de oră. O singură dată nu a stins lumina 40 de zile: îi murise băiatul, flăcăul satului, cum îi spunea lumea. Avea 16 ani. A fost confundat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
trimite tinerii de la oraș. Părinții le expediau în aceleași desage, scrise cu creion chimic, făină, zahăr, ulei, vin, țuică, carne, ouă, fructe. Petru mirosea cutiile de carton, bine sigilate cu bandă P.T.T.R., unul câte unul, și le așeza piramidă în tindă. Vasile era venetic în comună. Oamenii îl respectau, știa cum să-i împace pe toți, dar mai mult decât atât știa să le vorbească. Orele petrecute pe lângă consiliu, miliție, școală, moară, crâșmă i-au deschis mintea. Era respectat, nu oricui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
topesc flori de gheață în fereastră vezi, și acum sticla este aburită! Lipeai buzele de ea când erai mic și desenai cercuri. Busuiocul de sub grindă mai cară roua botezului pe frunze, ciupicii din lână, împletiți de bunica, pășesc copăcel prin tindă. Uite lingura din lemn: erai singurul nepoțel pentru care bunicul a cioplit o lingură, ceilalți mâncau cu linguri din aluminiu, se cocleau în laptele cald, a ta era mereu galbenă. Privește, copile, au crescut frunze de fag pe ea! Măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]