18,899 matches
-
în ultimele luni ale lui 1902, în preajma apariției publicației din Transilvania, "Revista Bistriței", al cărei prim număr apare în 4/17 ianuarie 1903, și pe prima pagină e poezia poetului năsăudean stabilit la București. După această dată el a mai tipărit un singur volum de versuri, Cântece de vitejie, în 1904. Ca Poetul, ca și alte poezii, și aceasta a rămas în presă. Dar, spre deosebire de unele, a scăpat atenției cercetătorilor, nepublicându-se niciodată în vreo carte (după a mea știință), în afara
Și poeziile au soarta lor... by Teodor Tanco () [Corola-journal/Journalistic/14115_a_15440]
-
Călinescu un poet adevărat. Dacă nu cumva poetul a mai scris cîte ceva și noi n-avem habar. l În fine, cîteva scrisori ale lui I.D. Sîrbu (una către Doinaș) completează acest remarcabil număr de revisăt. l SEMN, revista literară tipărită la Bălți (nr. 3-4 din 2002), conține cîteva lucruri demne de relevat, între care un "compendiu" consacrat Poeziei basarabene de dl Nicolae Leahu (care este redactorul șef al publicației), cu informații utile și aprecieri foarte juste. Unul dintre poeții tineri
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
atunci maiorul - Eftimie Ulescu. Se căsătorise cu Smaranda Semeșescu, bunica mea, înainte cu puțin timp de mobilizare; iar de pe front însurățeii au purtat aproape zi de zi un dialog epistolar foarte interesant. Andrei, fiul meu, exact în l977 (coincidență!) a tipărit - firește, la Editura Militară - emoționanta corespondență din l877 dintre străbunicii lui: Plevna, Smârdan, Vidin, Fântâna Barului ș.a. Cred că n-ar strica o reeditare, de astă dată necenzurată. - Cum era totuși viața în familie? - Era cordială. Tata, fiind magistrat, a
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
Urmează să apară, în curînd, partea a doua a literei V, literele W, X, Y, apoi completările la porțiunile rămase neterminate din vechea serie: litera D (oprită la de), E și L (întrerupt la lojniță). Tirajele mici în care e tipărit DLR sînt destinate în primul rînd bibliotecilor și specialiștilor (e puțin probabil ca un nou cititor să-și cumpere o porțiune de dicționar, de la sfîrșitul alfabetului, fără speranța de a putea completa întreaga serie, fiindcă volumele precedente nu se mai
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
și actualizări (merită să fie generalizate tiparele explicațiilor etimologice din volumele seriei Pușcariu, dar și principiile de acceptare a neologismelor din seria nouă). Micul dicționar academic (MDA), proiectat să apară în patru volume, dintre care primul (A-C) a fost tipărit în 2001, încearcă să condenseze o parte din informația marelui dicționar, dar - renunțînd la citate și la explicațiile detaliate - rămîne doar un fel de bază de date generale, decontextualizate. Nu substituie deci în nici un fel "ediția mare": îi poate servi
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
lunii iulie. De altfel, Ruba a realizat atunci un incitant interviu cu Tournier, publicat în premieră în România literară și reluat ulterior în volumul Dialoguri și eseuri (Ed. Muzeul Literaturii Române, Buc. 2001). Reproducem, în continuare, consemnarea lui Michel Tournier tipărită în Jurnal extime la pagina 135: "Vizita traducătorului meu român, Sergiu Ruba. Sînt surprins descoperindu-l nevăzător. E condus de o tînără femeie. Îmi spune: «Am văzut pînă la 11 ani. Îmi amintesc culorile». Îi admir verva, curiozitatea, erudiția. Orbii
Jurnal extim by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/14209_a_15534]
-
discutată mai pe larg. * O notă absolut stupefiantă publică în TIMPUL de la Iași din februarie A.C.(?). Intitulată Sarcofagul de hîrtie, nota ajunge la concluzia că, dacă, solidari în lupta contra comunismului, scriitorii români postbelici n-ar fi acceptat compromisul de a tipări cărți în condițiile cenzurii și opresiunii, nu s-ar fi întîmplat nici o nenorocire: Dacă ne eliberăm de prejudecățile consolidate de discursul naționalist și de varianta sa culturală, protocronismul, atunci ar trebui să recunoaștem că [...] nu avem scriitori comparabili cu Dostoievski
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
Ioan Pop În momentul în care apărea la București, (sub titlul Să fie binecuvântați, în traducerea Ioanei Pârvulescu, tipărită de Editura EST, 2002), cartea de memorii a lui Maurice Nadeau, Grâces leur soient rendues, imprimată de Editura Albin Michel, Paris 1990, se publica, la aceeași casă pariziană, un nou masiv volum al cunoscutului critic literar și editor, intitulat pur
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
ale mișcării lui Breton, după cum e firesc și interesul criticului pentru scriitorii mai vechi sau mai noi aflați în conflict cu lumea în care trăiesc - precum marchizul de Sade, din care alcătuiește în 1948, prefațând-o, o primă antologie și tipărește corespondență în revista "Les Lettres Nouvelles"; ori cenzuratul Henry Miller, prezentat elogios încă în 1946 și căruia îi reliefează revolta contra conveniențelor sociale ipocrite, vitalitatea debordantă, deschiderea mitică și chiar religioasă, simțul tragicului. "Transfigurarea abjecției" la Jean Genet, obsesia erosului
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
Femeia a fost foarte jignită de "gestul odios", dar cartea mi-a apărut în o mie de exemplare. La al doilea volum, unde nu am mai avut aceeași presiune, tirajul a scăzut la 500 exemplare. Iar al treilea a fost tipărit în 350 exemplare. Începând din l978 nu am mai putut publica nici o carte; la mine au funcționat "Tezele din iulie". A căzut ghilotina. Gestul făcut în 1965 nu are o justificare sau explicație; nici nu mă acuz, nici nu mă
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
aspiră să-l introducă într-o anumită structură. Despre acest proces a scris niște pagini admirabile Lucian Raicu. Totul depinde, însă, de viziunea creatoare a criticului, de felul în care el (re)organizează și (re)creează uriașa cantitate de pagini tipărite cu care echivalăm, strict cantitativ, o literatură. Aș cita aici un fragment dintr-un studiu călinescian, Tehnica criticii și a istoriei literare: "În istorie, și mai ales în istoria literară, nu există structuri obiective, ci numai categorii, puncte de vedere
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
film și teatru se oprește la Nicolaescu și Vaieni, ca și cum Ciulei, Pintilie, Daneliuc, Dabija, Măniuțiu nici n-ar exista? * În același număr din orădeana Familie, dl Luca Pițu se arată (din nou!) preocupat, în Vorbele de șpriț pe care le tipărește lunar, de statutul politic și literar al directorului României literare. Ca modest colaborator al publicației cu pricina, Cronicarul ține să-i mulțumească dlui Pițu pentru atenția acordată vieții și operei dlui Manolescu. Se teme totodată de nașterea unui cult al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
adăuga, cât de cât, o nuanță portretului său pe care destui confrați, recent, ori mai demult, i-l făcură. Este la mijloc și un interes de epocă... Ambele scrisori sunt prilejuite de un articol, Opera magna, destinat prozei sale și tipărit în România literară, în 1996. Trebuie să precizez că articolul meu apărea într-un moment în care majoritatea confraților îl denigrau pentru colaborarea din trecut. La aceasta se adaugă un pamflet, primul meu pamflet, L'incroyable, publicat de Paul Georgescu
Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15134_a_16459]
-
șantajului. Piesa se încheie, conflictul nu. Alte alegeri, aceeași piesă. Tot în revista clujeană, dna Dorli Blaga are un interviu cu unele date noi despre tatăl d-sale. E perceptibilă o frustrare: poetul a murit înainte de a i se fi tipărit vreo carte sub regimul comunist. Fiica poetului accentuează acest aspect în introducerea la una dintre întrebări. Totuși! Traducerea lui Faust vede lumina tiparului în 1955 iar în 1957 poetului îi apar traduceri din Lirica universală. Sigur, acestea nu sînt "originale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
cărții. Cronicarul face aceste precizări de dragul adevărului, fără nici cea mai mică intenție de a minimaliza dificultățile prin care poetul a trecut în anii de după 1947. Chiar împrejurarea, semnalată cu amărăciune de dna Blaga, că Editura Academiei nu i-a tipărit academicianului epurat nici o carte, nici după ce l-a reabilitat, și asta vreme de peste o jumătate de secol, spune multe. În același număr, dna Marta Petreu inventariază titlurile în care istorici literari români au studiat chestiunea atașurilor legionare din tinerețea lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
tradiții. Excizia nu e doar o circumcizie aplicată femeilor, ci o formă de castrare. Într-o variantă severă, numită infibulare se înlătură întregul aparat genital extern și se coase vulva. Cronicarul își amintește că, în 1982, cînd romanul a fost tipărit la Paris, el a stîrnit două feluri de reacții, reflectate în presă: un mare număr de tinere de origine arabă ori africană aflate la studii în Franța au recunoscut deschis că mutilarea e curentă în țări ca Emiratele Arabe, Yemen
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
Intitulat splendid Alfabet poetic, volumul lui de debut a primit în 1947 premiul Cenaclului "E. Lovinescu", lăsat de marele critic, după moarte, în răspunderea lui Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu și a Ioanei Postelnicu. A fost premiat, dar nu s-a tipărit. Editurile particulare au dispărut de pe o zi pe alta. Iar noua Editură de Stat pentru Literatură și Artă nu l-a numărat pe Doinaș printre clienții ei. Debutul real s-a produs în 1966 cu volumul Cartea mareelor. Soarta l-
A murit Poetul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15144_a_16469]
-
memorabilă. Păstorel Teodoreanu îi spune lui Georgică povestea cu pricina. Marele prozator vine să ceară niște fonduri pentru o revistă, "Comoara". "Zis și făcut a apărut Comoara. Tot ce România de atunci avea mai cu renume a contribuit la ea. Tipărită pe hîrtie scumpă, în condiții de mare lux, Comoara a fost prezentată lui Goga de însuși Sadoveanu. Comoara a apărut de cîteva ori." Sadoveanu �toacă" banii rapid după care se prezintă la Goga cu cheile redacției revistei și declară că
Istoriile conului Georgică by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15192_a_16517]
-
ca resort și uz cu hapurile sintetice ale fericirii. Iar indicatorul poate cel mai limpede al regresiei îl constituie edițiile succesive ale faimosului manual american pentru diagnosticarea și statistica tulburărilor mentale DSM, ajuns la a patra ediție revăzută - prima fiind tipărită în 1952. Datorită unor criterii nosologice înguste și mecaniciste și a unei corectitudini politice împinse la extrem, DSM-ul ne prezintă azi distorsionat realitatea clinică și nivelul actual de cunoștințe, eliminând treptat, în decursul a 50 de ani, într-o
Freud - ultimul "câine mort"? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15191_a_16516]
-
Dan Dediu Un număr recent (februarie/2002) al prestigioasei reviste MusikTexte. Zeitschrift für Neue Musik, tipărită la Köln de către muzicologii Ulrich Dibelius, Gisela Gronemeier și Reinhard Oehlschlägel, conține un dosar impresionant despre compozitorul român Ștefan Niculescu. Lucrările și ideile sale artistice sunt dezbătute amplu, cititorului fiindu-i oferite perspective diferite de a percepe personalitatea lui Ștefan
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
lui Ștefan Niculescu: un dialog cu György Ligeti și Karsten Witt, un studiu al lui Thomas Beimel, o scriere recentă a compozitorului despre local și global în muzică și, nu în ultimul rând, o miniatură muzicală pentru două saxofoane - Chant-Son - tipărită în manuscris, spre edificarea lectorului. Prin aceasta nu doar se consacră un creator și o operă, ci se atrage atenția și asupra fenomenului muzicii contemporane românești. Profit de această ocazie pentru a schița sumar un portret estetic și ideatic al
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
este o operă) constituie un efort de căutare, în sensul unei activități mereu dinamice, alcătuită din seria de experiențe singulare care sînt fiecare dintre cărțile sale. De aceea Foucault a publicat întotdeauna ceea ce a produs. Se știe că Foucault a tipărit în timpul vieții 15 cărți. Trei dintre ele vor face obiectul unor modificări în momentul republicării: Boala mentală și personalitatea (1954) devine în 1962 Boala mentală și psihologia (Foucault rescrie în întregime a doua parte, inițial numită "Condițiile bolii", care devine
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
din a scoate cărți frumoase. Acest al treilea volum al său, Iubitafizica, le întrece pe celelalte, deși deopotrivă îngerotica (1999) și Poeme pentru orice eventualitate (2000) erau cărți construite cu multă grijă. Iubitafizica e însă o adevărată carte de colecție, tipărită pe hîrtie de cea mai bună calitate, cu ilustrații și aranjamente grafice de Dan Stanciu. O carte care îți ia ochii pur și simplu, dar care poate crea multe frustrări. N-ar fi de mirare să se spună despre ea
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
fără a avea autorizarea lui Tolkien; cu această ocazie, în forma romanului apar greșeli de tipărire care creează destule confuzii și neclarități în raport cu ediția din 1954-55. Ce-i drept, odată cu apariția oficială a ediției a doua, revizuite de autor și tipărite de Balantine Books în octombrie 1965, Tolkien întreprinde o serie de corecturi pe text, înlocuiește prefața originală cu una nouă și adaugă un index de nume și trimiteri la pagină, însă într-o variantă abreviată. Este momentul în care, asemeni
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
există o astfel de reglementare. Tocmai pentru a nu crea un precedent. Așa cum nu dorești o intruziune a politicului în mass-media, e de evitat un bun simț punitiv, cu iz de cazier, care să dicteze ce și cum se va tipări. Popularitatea, viața unei persoane publice presupun niște reguli. Printre care și pe aceea că te protejezi de curioși atunci cînd nu vrei să profiți de ei. E perfect firesc ca poze din dormitorul Andreei Marin să se vîndă ca pîinea
Andreea Marin în pijama și alte voluptăți by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15282_a_16607]