1,015 matches
-
socială ineficientă și de Frâu Husserl, sexagenara gimnastă, fostă victima a soldaților ruși. Dincolo de aceste figuri individuale, mult mai apăsător e disprețul oamenilor respectabili an general care, "atunci cand treceau prin fața Hotelului Arkadia, traversau șoseaua/.../ Toți procedau la fel, după un tipic la fel de puternic și de indubitabil că instinctul. Explicația putea fi foarte simplă, ca de pildă putoarea pe care o emană Hotelul Arkadia. Căci, pentru nasurile neobișnuite cu el, amestecul ăla de mirosuri - curry, si usturoi, si cârnați sârbești și vinjak
Cealaltă Arkadia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17464_a_18789]
-
Mihai e deja o persoană care se întoarce în România ori de cîte ori dorește, fără ca aparițiile sale să pună în primejdie echilibrul politic autohton. Și totuși acest subiect continuă să rămînă sensibil, ori de cîte ori regele iese din tipicul vizitelor nevinovate sau cînd în familia regală apare o noutate oarecare. Desemnarea prințesei Margareta drept viitoarea șefa a casei regale a stîrnit o adevarată isterie printre politicienii care apără republicanismul la noi. Cu acest prilej s-a dovedit ca monarhismul
Voturile si cititorii unei psihoze by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17597_a_18922]
-
în interiorul acestei culturi. De aici, afirmarea legăturii directe de formare dinspre cerchiști a generației Echinoxului. Pe acest sol stau evocările volumului. Ele explică autorii aleși: toți, aproape toți, sunt uriași ai culturii dintre literatură și filosofie, opere care definesc terenul (tipic instabil în istoria noastră culturală) acestei conlocuiri în care filosofia apare când drept o slujnică a literaturii, când drept un gen al ei, când drept o podoabă circumstanțială, când drept o miză slabă a unei literaturi cu epicentrul prea solid
Uriașii dintre două lumi by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2449_a_3774]
-
locuțiuni, modele sintactice, procedee stilistice. Absența lui "-l", marcată de obicei de un apostrof, este unul din mijloacele de sugerare a oralității, în forme citate sau imitate. Mini-contextul în care sînt reproduse, imaginate sau parodiate replicile personajelor poate fi unul tipic oral: "au răsunat strigătele protestatarilor: , " ("Jurnalul național" = JN 1669, 1998, 9); "vecinu' minte. Terenu' e al meu" (ib. 1670, 1998, 11); "Ia bilantu', neamule..." (ib., 2). În anumite expresii populare și familiare - ce dracu', sună că dracu', a-și da
Articolu' by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18196_a_19521]
-
că nevasta "un element corupt". Nu așa sînt copiii ilegaliștilor, crede Moraru Fl, în capul lui "negativii" trebuind să aparțină neapărat "mediului putred" burghez. * Dacă la proza abaterile de la "linie" sînt mai usor de observat, la poezie lucrurile se complică. Tipicul Notei e același: ce cuprinde volumul, apoi cîteva poeme povestite pe înțelesul activiștilor superiori de la CC-PCR și propuse spre eliminare din carte. Ceea ce o nemulțumește, în 1965, pe Fl. Molho la Viață deocamdată de Ion Alexandru, căruia îi dă totuși
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18189_a_19514]
-
Schimbările la revista Steaua au fost întotdeauna lente, ardelenești, după deliberări prelungite, amânări și pertractări. Nu au rezistat, după Revoluție, în redacție, mai mult de câteva luni, nici Marta Petreu, nici Alexandru Vlad. Nu s-au adaptat stilului condescendent și tipicului revistei. A plecat, după 1990, și Mircea Ghițulescu, după ce Eugen Uricaru lăsa și el Steaua, pentru Luceafărul. A venit o ființă greu de modelat după tiparul tradițional "stelist": Ruxandra Cesereanu. A adus dezinvoltura tinerei nouăzeciste, un sânge critic tânăr în
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
l-a lăsat pe invitatul său să rostească murdăriile care-i ies acestuia din gură cu aproape orice ocazie. Cronicarul, care a ascultat și alte Sferturi Academice realizate de Paul Grigoriu a observat că autorul acestei emisiuni are un anumit tipic. Nu-și supune invitații la interogatorii, nu face adică un ping-pong de replici cu ei. Le pune întrebări cît să-i facă să se desfășoare, lăsîndu-i apoi să spună ce au de spus. Din acest motiv, la emisiunea lui Paul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
să se desfășoare, lăsîndu-i apoi să spună ce au de spus. Din acest motiv, la emisiunea lui Paul Grigoriu s-au rostit de multe ori lucruri care au fost preluate de toată presa după aceea. Realizatorul Sfertului Academic a respectat tipicul emisiunii sale și cu CVTudor. După părerea Cronicarului, Paul Grigoriu merită felicitări pentru că oferindu-i microfonul lui CVTudor și lăsîndu-l să spună tot ce i-a dat prin cap a realizat un document pe care peremistul șef nu-l mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
basmele lui Andersen, își amintesc, poate, de unde pornise ideea reginei. în muzeu se afla o copie a paravanului pe care Andersen construise o hartă în imagini a călătoriilor sale în Europa și Orient, un colaj suprarealist, cu o recuzită însă tipic romantică, de imagini decupate din cărți poștale și jurnale. Deja modă veche în epoca lui Andersen, călătoriile reușiseră să impună, tot ca modă, un gen literar în principiu ignorat - jurnalele de călătorie; așa că scriitorul danez, original în construcția de pe paravan
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
Căci, în timp ce măsura de tip rațional poate deveni lipsă de măsură, prin abuz de raționalitate; în timp ce bunul-simț apusean poate duce, și a și dus, la exces - măsura noastră și bunul nostru simț par nestricate". Pe nesimțite, programata "Românie actuală", după tipicul occidental, e depreciată în beneficiul "României eterne". Filosoful remarcă bucuros condamnarea, în economia mentală românească, a "calculului, a chibzuielii, a dreptei rînduieli omenești". La noi se manifestă o etică a muncii și a productivității în sine, care absentează în Occident
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
ales un președinte de formație intelectuală, dintre puținii miniștri ai cabinetului care realizaseră reforma în sectorul lor ar reface prestigiul firmei. Însă numai un președinte de formație universitară a putut să nu observe că fusese ales să schimbe totul pe tipicul caragialesc, mai pe șleau ca să întărească vechea, uzata conducere, formal retrasă, dar nu și resemnată. Acei politicieni își închipuiau - și e de crezut că și mai departe speră - că P.N.Ț.C.D.-ul va reveni în favoarea publică pe măsură ce puterea P.S.D.
Privind înainte, cu seninătate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15978_a_17303]
-
Gheorghe Grigurcu O altă insatisfacție a d-sale consistă în faptul "capital' că nu l-am citit, "ignorîndu-l' astfel în "adevărata-i totalitate', cea de prozator. Jelania îmbracă, de asemenea după tipicul lui Adrian Marino, formula promptă a unei minibibliografii ad-hoc: "că nu m-a citit, că, din motive misterioase după trei decenii de cînd se "ocupă" de mine d-sa nu mi-a citit cărțile de literatură de imaginație și care
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
tradiție de filosofie feministă, fără a simți deci nevoia îmbrăcării unei uniforme ideologice ajutătoare. Produsele literare ale unei asemenea atitudini se anunță cel puțin interesante. Una dintre cele mai marcante trăsături ale acestui tip de scriitură este un biografism soft, tipic feminin, o pălăvrăgeală savuroasă despre rude, mătuși și prietene, despre propriile vîrste trecute, despre vacanțe (una dintre cele mai bune proze pe care le-am auzit citite în cenaclul Litere de acum cîțiva ani se numea Vacanțierul și era scrisă
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
Cristian Teodorescu De mulți ani încoace Bugetul României provoacă aceeași halima parlamentară și proteste sindicale potrivit aceluiași tipic. Opoziția acuză Puterea că nu-și respectă promisiunile. Sindicatele ies în stradă pentru a obține mai mult decît li s-a spus că vor căpăta. Și tot de mulți ani, dacă nu e de austeritate ori de criză, Bugetul e
Bugetul ca piesă de teatru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15739_a_17064]
-
ei tranzacțional, acestea, revoluționarul temperat de contactul dur cu Practică, le-ar fi oferit, dinadins, nemților întinderi sălbatice, necultivate, din Siberia (atât de râvnita acum de japonezi), cu profituri majore pentru ambele tabere. Defulând astfel setea de pătrundere spre est, tipic germană, potrivită unui stat cam înghesuit, geograficește... Apropo de atracția rusă... Oare Vladimir Puțin, fiind agent secret în Germania - spun ziarele - n-ar fi șovăit să se mai întoarcă în patrie, după desființarea Zidului?... Internațională europeană, dublată de internațională neamului
O ipoteză trăznită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16235_a_17560]
-
curată decît speranța neîmplinită. * A gîndi e, într-un fel, a lenevi. A gîndi substanțial: a lenevi în profunzime. * Frumusețea e o formă imanentă de inteligență cosmică. Nefiind obligată a se autoreflecta conceptual, produce suspiciuni în planul conceptului gelos. * Teoria tipicului, la modă în cadrul "realismului socialist": un soi de colectivizare, de colhoz estetic. * Alcoolul încearcă a transforma viața în ficțiune. Efectul său pare similar cu cel al artei. Dar e o artă care se destramă înainte de-a se naște! * Octavio
Din jurnalul lui Alceste (X) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16349_a_17674]
-
Viorica Bucur Totul funcționează cu precizia unui mecanism bine pus la punct - evident, de ceasornic elvețian! - și conform unui tipic - poate monoton prin repetare, dar reconfortant prin rigoare și corectitudine. În ultima decadă a primei luni din an, timp de o săptămână - mai exact, de marți până duminică - are loc în Elveția, începând din anul 1966, o manifestare intitulată "Zilele
Ca un ceasornic elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16396_a_17721]
-
o bute", Academia Cațavencu = AC 37, 1992; Chestia cu România e pusă la derută", Tineretul Liber 585, 1992, 2), la abureală ( "un mitan secund jucat la abureală", AC 23, 2000, 15). Modul de a se comporta și de a vorbi tipic argotizant și juvenil este la șme (la șmecherie) sau la mișto. în aceste exemple nu mai apare nuanța de scop; cum nu apare nici în construcția la meserie, pur modală. Alte sintagme sînt construite mai ales cu verbele a lua
"La fix", "la derută", "la o adică"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16435_a_17760]
-
care au însoțit ridicarea împotriva Franței napoleoniene, au încercat, precum Joseph Görres, s-o instrumentalizeze în sens naționalist - "der Volksgeist", "spiritul neamului", concept cu totul străin, în iraționalitatea sa, lucidității clasice, ar fi fost, după acesta din urmă, totuna cu "tipicul", cu originarul și cu chipurile pe care le ia odată cu iradierea sa în temporalitate. Si pe această filieră,- legată nu mai puțin de etnopsihologia lui Steinthal și Lazarus, foarte la modă în anii '60-'70 ai secolului trecut, ce l-
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
limbajul de simili-concepte" favorizează pătrunderea imaginarului în discursul ideologic. Mișcarea ideii din eseuri - poate remarca astfel comentatorul - e izomorfă configurării simbolurilor din poeme", prin sublimări ale "complexului copilăriei" într-o "reverie recesivă" și prin interpretarea tradiției în termeni acvatici, în vreme ce "tipicul" (tradiția moartă) apare "osificat"; "apa - se scrie într-un loc - reprezintă omologia perfectă a poeziei", un "timp acvificat" fiind prezent și în însemnările din jurnalul poetului. Într-un limbaj foarte personal, în care cititorul se lasă oarecum contaminat de universul
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
așadar, cu before and after. Un șir de consolări nereușite, o "terapie" prin amintiri depănate în șoaptă. Despre soarta mobilelor din casele de altădată, despre pianele Bösendorfer sau Blüthner, ai căror pasionați cunoscători nu mai sînt. Și, mai ales, despre "tipicul" pierdut al scrisului. E, Steaua fiecăruia, căutarea neliniștită a locului bun. Obiectele păstrate dintr-o viață rostuită îngînă, încă, "muzica" lor, bruiată din ce în ce de cadențele "lumii noi", ca Simfonia destinului "ieșind" dintr-un gang de cartier. Întreruptă
Oameni de prisos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11837_a_13162]
-
acela nu e sentimental - spaima pierderii și a despărțirii sunt cât se poate de reale. L.V. Unul din poemele tale are titlul unui ciclu de Ruth Fainlight, Sybil. Ești prietenă cu Ruth Fainlight? Aveți în comun un sentiment de vinovăție, tipic evreiesc, ca și un număr de teme, cu toate că nu aveți voci deloc asemănătoare. E.F. Da, Ruth îmi e prietenă. Pe ea o interesează poetul ca vizionar, pe mine mai puțin. Amândouă suntem influențate de Ted Hughes. Dar eu am scris
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
Merită reflectat și la învățăturile și curiozitățile acestei polemici, ca la un test cu valențe multiple. E vorba mai întâi de un interesant și revelator test psihologic. Blaga e de nerecunoscut la mânie, își dezvăluie un temperament focos. Un nordic tipic are scăpări paradoxale, trăsături ascunse de meridional. Pe de altă parte, e ciudat cum doi intelectuali cărora le priește mai mult biblioteca pot ajunge să se provoace la o luptă în arenă. Dar și cei (aparent) pașnici, taciturni, sensibili și
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
potrivirile de un fel mai aparte "însoțiri", iar pe cei prinși în ele birds of a feather. Ca și cum între pana aceea (de scris...) și ciudatele constelații ale hazardului ar fi vreo inexplicabilă legătură. O refac bine, chiar "aranjate" după anume tipicuri, subțiate ici-colo, ca o amforă, jurnalele "deplinătății", ale "culcușirii" într-o viață ce are ea grijă să se așeze, pînă la urmă, așa cum se cade. Despre înaintarea în adînc, parcă pe urma unor călăuze care nici nu se mai văd
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
amintește de 8 ˝: fosta soție, Audrey (Leland Palmer), fiica lui (Erzsebet Foldi), amanta (Ann Reinking) și muza (Jessica Lange). Cu excepția ultimei, toate se comportă ca niște staruri de pe Broadway. Reprezentările evenimentelor majore din viața lui Joe sunt contaminate de kitschul tipic show-biz-ului; regizorul se confruntă cu moartea lui în forma unei emisiuni televizate. Experiența dramatizată nu-și pierde tragicul: deși terorizat de perspectiva extincției, regizorul preferă să traducă "nenorocirile" în coregrafie, cântec, histrionism, pentru a fi capabil să le asimileze. Moartea
Muzici și filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11985_a_13310]