122 matches
-
la Universitatea Liberă până în 1884, în loc de două, câte reținuse Constantin C. Angelescu. Mai departe, am introdus în discuție o seama de date comparative, ce ne-au permis să calculăm procentul de români titulari ai unei diplome de doctor față de totalitatea titraților sau a celor din afara Belgiei. În fine, în anumite cazuri am căutat să reevaluam carieră românilor cu doctorat la Universitatea Liberă și să adăugăm o seama de detalii biografice, nereținute de autorul articolului din 1943. Așadar, am căutat să reflectăm
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
bine înțeleasă. Când el intervine în mod direct în competiția electorală, situația sa devine și mai dificilă. Să vedem, pe scurt, cum stau lucrurile. Distingem mai întâi între două mari categorii de intelectuali. Una, extrem de răspândită, dominantă, este cea a titraților universitari, a celor cu studii superioare. Cei mai mulți sunt angrenați în viața politică doar în calitate de simpli partizani, de militanți într-un partid sau altul. Ei formează o categorie medie, fără un deosebit relief personal, supusă tuturor exigențelor și servituților partizanatului politic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
că n-ai viers? Poate voi fi fiind și eu nobil. Nu știu. În corabia lui Noe se aflau trei frați, n-am aflat care era nobil și nu cunosc din care mă trag. Voltaire: Academia instituție în care intră titrați, prelați, medici, demnitari și uneori chiar literați. Voltaire: Bun trebuie dovedit; frumos nu. Ce întreabă lumea când se informează de cineva? După asta poți cunoaște caracterul fiecărui popor. Spaniolii: E un grande? Germanii: E doctor? Franțujii: E bine cu primul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
s-a format George Russu: Gr.T. Popa, C.C. Dimitriu, V. Rășcanu, G. Tudoran, Ion Enescu, C. Strat și doctorul de reputație mondială J. Hamburger, nefrologul de la marele centru Spitalul "Necker malades enfants" din Paris. A fost unul dintre cei mai "titrați" dintre practicienii interniști din țară. Împreună cu unii dintre aceștia, care i-au fost profesori, a colaborat la edificarea unor clinici de "medicală" în condițiile extrem de dificile din anii de după război. Cu siguranță, acest om prietenos, amabil, cald, totdeauna cu zâmbetul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
considerat „evreofil”, a rămas și mai surprins de atitudinea acestora. I-a mărturisit lui Alexandru Pisoski „trebuie să-mi schimb politica În „chestiunea evreiască....voi introduce legea prusacă din 1864, care nu admite naturalizarea evreilor decât dacă dovedeau că sunt titrați și patrioți”. Pisoski nota la 24 februarie 1917 „Carp găsește că ovreii sunt astăzi atotputernici și că dau germanilor povețile cele mai rele”. Și astfel, Într-o cariera politică de 50 de ani, era Întâia și ultima dată când Carp
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
nr. 46 a Companiei a IV-a Evrei Ucea de jos privitoare la detașarea lucrătorilor evrei în vederea procurării de alimente. 24. 18 septembrie 1941. Ordinul nr. 335.270 al Comandamentului 2 Teritorial privind utilizarea la muncă de folos obștesc a titraților evrei și a foștilor ofițeri activi și a orfanilor de război. 25. 3 octombrie 1941. Studiu asupra situației și statutului evreilor. 26. 5 octombrie 1941. Nota nr. 2255 a Comandamentului Detașamentelor de Căi Ferate privitoare la scutirea de la muncă de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreilor sunt cele prevăzute în Regulamentul asupra Statutului Militar al Evreilor, cu următoarele precizări: - Când evreii titrați specialiști lucrează în cadrul muncii de interes obștesc, în perioada în care sunt obligați a presta această muncă, au aceleași drepturi ca și ceilalți titrați nespecialiști (drepturi de hrană și întreținere, sau hrană în bani); - Când sunt chemați - după ce au executat perioada obligațiunii ce au, ei vor fi considerați rechiziționați, cu toate drepturile și obligațiile ce decurg; - Când, indiferent din ce cauză, evreii nu au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sunt cele prevăzute în Regulamentul asupra Statutului Militar al Evreilor, cu următoarele precizări: - când evreii titrați specialiști sunt folosiți în cadrul muncii de interes obștesc, în perioada în care sunt obligați a presta această muncă, au aceleași drepturi ca și ceilalți titrați nespecialiști (drepturi de hrană și întreținerea, sau hrană în bani): - când sunt chemați - după ce au executat perioada obligațiunii ce au, ei vor fi considerați rechiziționați, cu toate drepturile și obligațiunile ce decurg. - când indiferent din ce cauze, evreii nu au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
stat care folosesc aceste Detașamente (Prefecturi, Primării, C.F.R., etc.) sau procurată în natură de satele în profitul cărora se lucrează (drumul, școala, primăria, etc.). Se va studia modalitatea folosirii foștilor ofițeri activi și de rezervă evrei. - Evreii bolnavi și intelectuali (titrați academici) vor plăti o taxă: - mai mică pentru cei de 20-30 ani (cari n-au putut încă să-și facă o profesie sau meserie); - dublă, față de precedenții pentru cei de 30-40 ani. - Taxele acelora care nu pot plăti vor fi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Stat Major (care va păstra evidența și organizarea controlului). - În principiu, se va face întâi o bună și completă organizare, apoi se va trece la execuție. - Cheltuielile de încadrare ale Detașamentelor vor fi suportate din taxele plătite de bolnavi și titrați. - Se vor lua cele mai complete și severe măsuri pentru a se asigura un randament maxim . - Se vor lua măsuri pentru cazarea separată a evreilor (nu în aceleași case cu locuitorii) și se va organiza o severă supraveghere pentru a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
instituții, unități militare, Prefecturi de Județ, Primării, spitale, ateliere, etc., pe o durată mai lungă sau mai scurtă de timp, corespunzătoare duratei de timp la care au fost concentrați ceilalți cetățeni români. d/. Categoria 4-a. Evreii bolnavi și intelectualii (titrații academici), precum și cei ce sunt necesari în diferite instituțiuni și întreprinderi de stat sau particulare și care pot fi scutiți de munca de folos obștesc în schimbul următoarelor taxe: - Câte 250 lei pe zi pentru bolnavii și intelectualii titrați, care au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
etc.). Toți evreii, fără excepție, vor mânca dela cazan, fiind obligați a-și aduce numai vesela necesară. Cheltuielile de încadrare ale detașamentelor ce lucrează în folosul întreprinderilor și instituțiilor de Stat, vor fi suportate din taxele plătite de bolnavi și titrați. - TIMP DE LUCRU După cum se arată mai sus, adică: - Tot timpul anului, pentru cei din contingentele 1940, 1941, 1942, 1943 și 1944. - Un număr egal de zile cu numărul de zile concentrate făcute de românii de aceeași vârstă pentru toți
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
se execută munca. 11/. În acest fel, credem că munca de folos obștesc datorată de evrei, va fi pusă pe baze solide și va da randamentul necesar. De asemenea, cu banii rezultați din taxele ce vor plăti evreii, bolnavii și titrații, cât și taxele ce se vor plăti pentru cei scutiți de muncă, ca fiind necesari în diferite instituțiuni sau întreprinderi, Statul va putea face operă de ajutorare pentru familiile celor mobilizați, precum și dotarea cu unelte și materiale a diferitelor instituțiuni
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de evrei la dispoziția C.F.R. b) - S’a elaborat - în legătură cu Ministerul Finanțelor - un Decret-Lege privitor la plata taxelor evreilor care sunt utilizați în diferite întreprinderi și un alt Decret-Lege de taxele ce vor fi plătite de evreii scutiți (bolnavii și titrații academici). c) - S’au alcătuit alăturatele Instrucțiuni, în care sunt cuprinse normele ce trebuiesc avute în vedere, atât la organizarea diferitelor detașamente cu evrei, cât și la rezolvarea cererilor care vin de la autorități, instituții, întreprinderi, sau particulari. V. - Secția I-
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
până la 31.XII.1942, afară de cei scutiți pe termene mai scurte. 2. În afară de evreii de la punctul 1, cap. III, se mai pot scuti de munca obligatorie, în detașamente, fiind în schimb repartizați în cadrul aceleiași munci, meseriașii calificați sau specialiști tehnici, titrați ai școalelor politehnice sau absolvenți ai școalelor superioare tehnico-industriale, necesari întreprinderilor noui creiate, sau întreprinderilor existente, la apariția prezentelor instrucțiuni și care nu au fost scutiți de către Comisia Centrală de Revizuire. Acești meseriași sau specialiști, nu se vor da, decât
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
avize, corpurile de armată (comandamentele teritoriale) vor hotărî modul de soluționare. 4. Marele Stat Major va aproba: a) Cercurile care necesită repartizări de evrei depe teritoriul unui corp de armată, pe altul. b) Toate cererile pentru repartizările evreilor titrați sau titrați liber profesioniști (medici, veterinari, farmaciști, dentiști, ingineri, avocați etc.). c) Cererile pentru repartizarea evreilor la lucrări de birou; cunoscând că la acest gen de muncă, vor fi admiși numai titrații universitari, contabilii recunoscuți de către Corpul Contabililor, precum și desenatorii, absolvenți ai
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pe altul. b) Toate cererile pentru repartizările evreilor titrați sau titrați liber profesioniști (medici, veterinari, farmaciști, dentiști, ingineri, avocați etc.). c) Cererile pentru repartizarea evreilor la lucrări de birou; cunoscând că la acest gen de muncă, vor fi admiși numai titrații universitari, contabilii recunoscuți de către Corpul Contabililor, precum și desenatorii, absolvenți ai liceelor industriale sau școlilor tehnice. 5. Cererile pentru repartizări de evrei la munca obligatorie, vor fi soluționate în următoarea ordine de urgență: a) Nevoile armatei; b) Instituțiile și întreprinderile de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
soluționate în următoarea ordine de urgență: a) Nevoile armatei; b) Instituțiile și întreprinderile de Stat, județ sau comună; c) Întreprinderile care lucrează în folosul armatei sau economiei naționale. 6. Cererile vor fi făcute numeric și numai pentru meseriași, tehnicieni sau titrați specialiști, vor putea fi făcute nominal. Tabelele nominale de specialiști, se vor înainta în triplu exemplar, separat, pe cercuri de recrutare. 7. Întrucât se face abuz cu foto copii, - mijloc ușor de realizat, dar nerecunoscut ca probă, de justiție, - toate
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cererilor pentru repartizarea evreilor la munca obligatorie: 1. Marele Stat Major soluționează numai cererile pentru repartizările evreilor cu titluri universitare, precum și cererile pentru repartizarea evreilor la lucrări de birou, cunoscând că la acest gen de muncă vor fi admiși pe lângă titrații universitari, contabilii recunoscuți de către corpul contabililor și desenatorii absolvenți ai liceelor industriale sau școlilor tehnice. 2. Comandamentul Teritorial va rezolva restul cererilor. 3. Cererile pentru titrații universitari, meseriașii și tehnicienii specialiști, pot fi făcute nominal, iar pentru restul evreilor, numai
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
lucrări de birou, cunoscând că la acest gen de muncă vor fi admiși pe lângă titrații universitari, contabilii recunoscuți de către corpul contabililor și desenatorii absolvenți ai liceelor industriale sau școlilor tehnice. 2. Comandamentul Teritorial va rezolva restul cererilor. 3. Cererile pentru titrații universitari, meseriașii și tehnicienii specialiști, pot fi făcute nominal, iar pentru restul evreilor, numai numeric. 4. Proba prin fotocopii nefiind recunoscută în justiție, toate copiile depe acte, contracte sau diplome, care vor însoți diferite cereri, vor fi legalizate de către autoritățile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
U. Dir. Contabilității La nr. 13.293/1942. Am onoarea a face cunoscut: I. Referitor la taxele ce trebue plătite de evrei, s’au propus două soluțiuni: SOLUȚIA A. 1. Evreii care din orice motive sunt scutiți de munca obligatorie (titrații, comercianții, etc) să fie obligați a plăti o taxă fixă (150 lei pe zi, evreii între 20 și 30 ani și 300 lei pe zi, evreii dela 30 de ani în sus). 2. Evreii care lucrează în instituții și întreprinderi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din 27.IV.1933), evreii de orice sex, în vârstă de 14-17 ani și de 51-69 ani împliniți, pot fi obligați să presteze muncă obligatorie în timp de războiu, în următoarele condițiuni: a) Se va apela, în special, la serviciile titraților universitari, a meseriașilor și a tehnicienilor specialiști. b) În mod excepțional se vor întrebuința copiii și femeile, aplicându-li-se regimul de muncă (natura muncii, orarul) prevăzut în legile, regulamentele și dispozițiunile speciale în vigoare și anume: - Legea pentru ocrotirea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1939. - D.L. din 24 Iulie 1940, modificat la 22.III.1941. c) Toți evreii vor fi, în prealabil, vizitați de către medicii cercurilor teritoriale, pentru a nu fi utilizați decât cei valizi. d) Cererile numerice cât și cele nominale (numai pentru titrați, meseriași și tehnicieni specialiști, cu toate datele necesare: numele și prenumele, vârsta, profesiunea, domiciliul, cercul teritorial, timpul necesar rechiziționării), referitoare la evreii sub 18 ani și mai mari de 50 ani, se vor aproba numai de către M. St. M. e
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
2. Evreii repartizați la diferite întreprinderi vor fi retribuiți - potrivit profesiunii sau meseriei ce îndeplinesc - în conformitate cu dispozițiunile legilor speciale. 3. Dispozițiuni referitoare la fonduri. a) Pentru comandamentele, unitățile și formațiunile militare, care utilizează orice fel de evrei la munca obligatorie (titrați, specialiști netritați, meseriași, muncitori necalificați) în interesul armatei, se fac următoarele preciziuni: - Drepturile de salarizare (pentru titrați), precum și drepturile de hrană, soldă și întreținere (pentru orice categorie de evrei) se suportă din creditul extraordinar cu acoperire specială (fondul de războiu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
legilor speciale. 3. Dispozițiuni referitoare la fonduri. a) Pentru comandamentele, unitățile și formațiunile militare, care utilizează orice fel de evrei la munca obligatorie (titrați, specialiști netritați, meseriași, muncitori necalificați) în interesul armatei, se fac următoarele preciziuni: - Drepturile de salarizare (pentru titrați), precum și drepturile de hrană, soldă și întreținere (pentru orice categorie de evrei) se suportă din creditul extraordinar cu acoperire specială (fondul de războiu) deschis prin D. L. Nr. 1939/1941, în baza D. L. Nr. 563/1800/1941. În actele de cheltuială
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]