82 matches
-
care amintesc de rochia de mireasă albă a Annei de Bretania la căsătoria să cu regele Louis al XII-lea al Franței. Margaret Tudor, fiica lui Henry al VI-lea, s-a căsătorit îmbrăcată într-o rochie de damasc alb tivita cu roșu-stacojiu - culoarea tradițională a familiilor regale. În anul 1612 prințesa Elisabeta, fiica lui James I, a purtat o rochie argintie, brodata cu perle, fir de argint și pietre prețioase. Începând cu secolul al XVIII-lea și până la jumatatea secolului
Rochie de mireasă () [Corola-website/Science/311158_a_312487]
-
confecționate special pentru el într-o cutie îndeajuns de mare să adăpostească un pistol, iar el era atât de uriaș și de imens că nici măcar nu i se vedea în buzunar. Avea o față înecată de grăsime și ochi negri tiviți - la fel de negri ca miezul nucilor chinezești - și un păr cărunt de neamț, tuns aproape la zero de i se vedea pielea capului grasă. Te cam descuraja faptul că fetele erau moștenitoarele averii lui și mi-a și spus-o imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
terminat să ne ajusteze, bărbierească, șteargă cu prosopul fierbinte, aburească, lustruiască, se făcuse cinci și ne-am grăbit să intrăm în mașină și să o luăm pe scurtături ilegale ca să ieșim din Loop. Charlotte aștepta în stradă în costumul ei tivit cu blană, cu o frumusețe posacă, imensă. Era foarte contrariată că trebuise să aștepte și imediat ce l-a văzut, a și început: Simon, unde-ai fost? Știi cât de tare ai întârziat? Ia mai taci! a spus el. Uite-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
tine, avea un mod cicălitor și poruncitor și era un judecător aspru și neiertător, iar tu erai acuzat. Trebuia să ai mare grijă ce spui. Dar oricum ea tot ajungea la concluzia pe care o voia ea. În costumul ei tivit cu blană, mare și arătoasă, era ca un demnitar de la tribunal, chiar dacă avea buzele rujate și ochii făcuți. Iar eu, eram un fel de pirat chipeș, larron de mer, doar că nu eram destul de îndrăzneț să îi răspund. Un lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
față greoaie, și încărcată, cu un ten de om nesănătos. Deși nu avea probabil intenția asta, fața lui avea o expresie foarte insolentă. Părul rar și spălăcit îi era pieptănat în maniera unui ofițer britanic, ordonat și dezolant. Avea pantofi tiviți cu blană; un pardesiu lung, dintr-o frumoasă piele de căprioară, ce îi cădea până la glezne; un trup îndesat. Îi plăcea să urmărească și să se dea la fete în metrou. Îți spunea cu gura lui cum le agăța, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
avea să ia drumul eșafodului:"fostul arbitru al elegantei își regasise cochetăria pentru ultima să parada. A îmbrăcat un costum de postav maro, acoperit cu dantele mari aurite, pantofi de matase verde legați cu o panglică albă, haină lungă era tivita cu nasturi mari de argint, o pălărie neagă a cărei boruri erau întoarse după modă catalana" <footnote idem"l'ancien arbitre de la mode avait retrouvé să coquetterie pour son ultime parade. Îl revêtit un habit de drap brun couvert de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
când mama lor, le dădea o cană plină cu lapte cu tocmagi, legată împrejur cu roșcove, smochine, curmale, covrigei de zahăr bălțați.. Își simți ochii umeziți. Ploaia care începuse decuseară, încetase în zori, ceața se ridică și se risipi repede. „Tivit - tivit..!”, un lăstun trecu pe deasupra lor, ca un fulger negru, cu un țipăt ascuțit, și dispăru. În cer se simțea boarea primăverii care venea.. se auzeau clipocind picurii din țurțurii de gheață... Brebeneii, toporașii, ghioceii..răsăreau de sub stratul de zăpadă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mama lor, le dădea o cană plină cu lapte cu tocmagi, legată împrejur cu roșcove, smochine, curmale, covrigei de zahăr bălțați.. Își simți ochii umeziți. Ploaia care începuse decuseară, încetase în zori, ceața se ridică și se risipi repede. „Tivit - tivit..!”, un lăstun trecu pe deasupra lor, ca un fulger negru, cu un țipăt ascuțit, și dispăru. În cer se simțea boarea primăverii care venea.. se auzeau clipocind picurii din țurțurii de gheață... Brebeneii, toporașii, ghioceii..răsăreau de sub stratul de zăpadă, cu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
apariție care nu se conturează însă cu limpezimea mediului în care apare, figură informă, ce pare și apare, fără a putea fi recunoscută drept ceva existent în cuprinsul naturii: "Căci zborul lui puternic îl purta/ Pe mare și cu aripe tivite/ De soare roș, venea vâslind văzduhul./ "Un nor" am spus "e doar un nor". Dar sigur/ Nu sunt nici azi, căci vântul era mort". Nerecunoașterea nu e rodul privirii carente; în privire se arată ne(mai)văzutul cu care ea
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cu mașina acasă. Maria și soțul ei au urcat cu noi; am intrat pe urmă în casă, am urcat scara întunecată și posomorâtă și am sunat. M-au primit Dorine și Linașchiopătând; camera ta era frumoasă și luminoasă, biroul tău tivit cu soare și un mare lac de lumină revărsat până la radio. Apoi, te rog să mă ierți, am izbucnit în plâns. Apoi, din nou, stare de inconștiență, abrutizată de durere; pe urmă Maria, Mișu Michail, Pauline, până la șapte și jumătate
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mare înălțime din Wulingyuan, vârful principal depășind 1.250 m. Acesta a devenit celebru prin descrierile poetice ale peisajelor ce se oferă vizitatorilor și anume "stânci învăluite în nori și ceață", "noapte cu o lună ca în scrierile romantice", "nori tiviți cu raze" și "zăpadă ca în povești", iată cele patru spectacole de imagine ce pot fi admirate pe Muntele Tianzi. Cu caracteristicile lor proprii, Zhangjiajie, Suoxiyu și Muntele Tianzi formează unul dintre cele mai spectaculoase locuri de pe glob, Wulingyuan, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
plămâni, rinichi, ficat - în acel corp mititel? Unde mai pui că era vorba de un bărbat și nu de un copil. O barbă neagră era tăiată până sub bărbie. Purta un costum uzat, cu mânecile și pantalonii tăiați scurt și tiviți. Fără să își dea seama că o va face, Zoia îl căută în buzunare. Își întoarse privirea în timp ce mâinile își vedeau în continuare de treabă. Câte lucruri are de îndurat o femeie! Degetele au dat peste ceva tare și compact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
multă vreme, filmată din toate pozițiile, luminată din toate unghiurile, fardată cu toate pudrele, apare pe ecranele invadate de frecvența Pro tv-ului, ascuțită și casantă ca o lamă Sputnik, fața cvasibărbierită a lui Andrei Gheorghe. Dotată cu una pereche buze tivite, animate sec, din cînd în cînd, doar atît cît este necesar pentru dezvelirea mușcăturii, cu una pereche priviri voltaice, dar debranșate vizibil de la sursa de energie, fața lui Gheorghe începe deodată să se manifeste. Să anunțe invazii de extratereștri, să
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
a declara că e un geniu. Ion Pomponescu, la auzirea cuvântului "geniu", avu o tresărire de indispoziție și păli, ca și când ar fi fost direct atins. Era un bărbat înalt, bine legat, cu mustața forfecată mâncată de caniție, îmbrăcat cu smoching tivit, ceremonios, politicos, important și solemn, de o infatuare discretă. - Ei-ei! corectă el conciliant "enormitatea". Nu neg meritul lui Ioanide, dar chiar așa, așa... E un om priceput, care dacă ar fi fost ordonat putea să ajungă cineva. După această sentință
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
-l scutea de gesturi teatrale. Genul său era o discreție pompoasă. Ioana pricepu și ea că o excesivă rezervă putea să bleseze, și de aceea veni spre Pomponescu și, făcîndu-se a mai admira inelul, netezi cu dosul mâinii reverul smochingului tivit al ministeriabilului, scuturîndu-și capul înapoi, într-o mișcare de temperament cu totul castă, care îi relevă dinții superbi și un gât vânjos, statuar. Pomponescu nu găsi nimerit a profita prematur de apropiere și, aplecîndu-și capul în jos, sărută doar podul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
membru al grupului celuilalt, o punte de legătură între el, Pomponescu, și sfera Hangerliu-Gaittany-Valsamaky. Pentru aceste motive complexe, ministeriabilul luă notă cu satisfacție de prezența doamnei Farfara la ceaiul dat de madam Pomponescu. Îmbrăcat ca de ordinar, în smochingul său tivit, pe care-l punea la solemnități oricât de minime, negrul fiind nuanța sa, Pomponescu se purtă ca un simplu secundant al soției sale, desfășurând o amabilitate plină de infinite atenții. Madam Pomponescu regretă de a nu fi văzut de mult
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
salonul, anticamera și biroul lui reprezentau locuri de exhibiție. Dimineața apărea cu un costum de ținută zilnică, la prânz, dacă reținea pe cineva, își punea un sacou negru cu cravată adecvată, schimbîndu-și de asemeni batista, la cinci își arbora smochingul tivit. Astfel de mutații în toaletă le practica Pomponescu chiar dacă n-ar fi fost decât cu Pomponeștile, ba chiar și singur. Acum pentru întîia dată fu văzut ieșind din dormitor cu o haină de casă de molton, pe care n-o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în paradis, de aceea deschise alt capitol, mai pozitiv. "Omul are vârsta arterelor sale." Acest aforism i se păru prea material. Lăsând cartea lângă el, Pomponescu șezu câtva timp fără gânduri, apoi adormi. Pe la cinci, schimbîndu-și costumul și punîndu-și smochingul tivit, ieși în oraș și făcu o plimbare pe jos pe bulevard. Cumpără de la o farmacie niște doctorii cerute de madam Pomponescu-mamă. Masa de seară decurse în modul cel mai normal și Pomponescu vorbi ca de obicei, deși cu o ușoară
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
se îmbrăcase cu jeanșii lui negri, lungi. Nu se putea obișnui cu cicatricele de pe picioare și nu voia ca lumea să-și închipuie că așa arăta el cu adevărat. Fâșia de șosea sclipitoare părea aproape lipsită de orice formă: pășuni tivite cu rogoz și câmpuri ierboase, ici-colo câte un indicator sau un arbust și intersecții botezate doar cu numere. Dar Karin opri mașina la doar zece metri de locul accidentului. —Aici e? Ești sigură că aici m-am răsturnat? Karin ieși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
facă să înțeleagă? Cu sufletul tulburat, rătăcește cu privirea peste fațadele întunecate ale clădirilor. Sub tăcerea grea, nici unul dintre ei nu mai îndrăznește să vorbească. În sfârșit, când oprește mașina în fața blocului unde locuiește Marius, Smaranda întoarce spre el ochii tiviți cu dantela fină a lacrimilor. Te rog, iartă-mă pentru adineauri. Nu trebuie să dai importanță acestei izbucniri, sunt doar o biată femeie care iubește. Și când iubești, ești egoist. Marius se apleacă și câteva clipe o îmbrățișează strâns la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
imensă, cețoasă, în capotul de satin roșu, apăsîndu-i o mână pe umăr. Zâmbeau amândoi cu același zâmbet, care putea să însemne atâtea lucruri, de la viclenie la ironie sau, pur și simplu, blândețe. Amândoi aveau pleoapele complet lipite de gene și tivite delicat cu negru. Am plecat foarte tulburat. Afară m-am întîlnit cu Luci și i-arri povestit ce văzusem. Nu puteam pricepe când cumpărase Mendebilul stiloul- pornografic. În cele trei-patru zile câte trecuseră de când îl văzusem prima dată, negustorul nu se mai
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
imens și mițos. Chiar atunci aud pași pe culoar, o cheie se răsucește în broasca yale și intră ea. Aduce în blana de vulpe mirosul de zăpadă de-afară. Are încă ace de gheață în sprâncene, iar căciulița de lână tivită și ea cu blană de vulpe e albă de zăpadă. Tropăie la intrare cu cizmele scurte în care și-a vârât pantalonii tricotați, strânși pe picior, își scoate mănușile, apoi haina de blană, scurtă până la șolduri, și rămâne într-un
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
lui Pascalopol să aștepte să-și pună pălăria. Puțin după aceea, Otilia ieși pe ușă, urmată de Pascalopol și de bătrân, care-și freca mâinile foarte mulțumit. Otilia era îmbrăcată cu rochia de tul. Pe cap avea o mare pleureuse tivită cu dantelă, iar mâinile îi erau până la cot înmănușate. Avea și o umbrelă, de asemeni cu garnitură de dantelă. Ceea ce izbi pe Felix, care privea din chioșc, fu nu veselia volubilă a Otiliei, cât satisfacția reținută a lui Pascalopol, care
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și-i întoarse piedica de siguranță. Trecu hotărât prin lumina poienii, ocoli observatorul și căută urmele ursului. Urmele acelea erau de față. Găsi și urme mai vechi, călcate de bocanci. Coborî în râpă, sub smeuriș; se luă după urmele proaspete tivite albastru ale labelor. Dracul se dusese cu grăbire în trei picioare în lungul coastei. Într-un loc se oprise: îi trebuia ceva ca să-și puie furtișagul. Cum n-avea straița la șold - s-a nevoit tot în trei. Mergea bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
arome și zăduf Topea orice făptură în marea nuntă-a firii. Plămade răzlețite în nouri mici de vată Se prelingeau de-a lungul plăpândului țesut Iar rodnicia florii sorbea, cutremurată, Și-n somn prelung un umed, străbătător sărut. Din cupele tivite ori zdrențuite-n spume, Din rodul în dospire se desfăcea trândav, Un vis de desfătare, un vis sătul și grav De lucruri presimțite abia, dar fără nume. Încât, cu pași nesiguri, cu trupul dus agale Și mintea stătătoare ca undele
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]