122 matches
-
pentru că aș avea cunoștințe în domeniu, ci pentru că autorul (el, cu pregătire economică) este un tiz perfect: împarte cu mine același nume și prenume, drept care, dacă tot ni se mai întâmplă să citim mesaje de e-mail care sunt adresate celuilalt, tizul meu m-a invitat să-i prefațez cartea, în care să spun măcar că numele, uneori, poate fi înșelător (ceea ce am făcut 1). Pentru cei care cred în carteca produs intelectual și în mesajul pe care ea, teoretic, îl poartă, a
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în care apăruseră prealabil, ca să nu mai vorbesc de textul lui Camil Petrescu, ar fi evitat, măcar acum, repetarea eronată a numelui, Locusteanu, în loc de Lăcusteanu. Dar în definitiv: difficiles nugae. PENTRU PLĂCEREA DISPUTEI Mănușa pe care mi-a aruncat-o tizul meu Ivasiuc și pe care, firește, o ridic, mă provoacă propriu-zis la o polemică, așa cum spune el, sau mai degrabă la o dispută? El propune să dăm un exemplu de civilitate în polemică, să ne înfruntăm nu numai cu toate
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
maximă intensitate al acestei aspirații va fi atins în The Long Goodbye. Orfamay Quest poartă un nume a cărui sonoritate îl sugerează cu ușurință pe cel al lui Orpheu - și, într-adevăr, „călătoria ei în sudul Californiei amintește de coborârea tizului ei în infern” (Wolfe, 1985, p. 191). La rândul său, Orrin poartă un nume ce trimite la personajul eschilian Oreste - în acest caz având de a face, cu siguranță, cu o contaminare: piesa celebră a lui Eugene O’Neill (autor
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
o Americă postbelică grotescă în imensitatea ei, parodiată și ea printr-un simbolic Disneyland, imagine a societății consumiste în care toate visele se împlinesc și sunt, în egală măsură, falsificate. Iar protagonistul, un demn reprezentant al Generației Beat, își ironizează tizul biblic, numindu-l "Un Stâlp al Credinței în Vremuri de Prigoană", preferând să idolatrizeze Biblia de la Dartmouth: "Daniel, o Rază de Credință într-o Vreme a Persecuției. Puține cărări ale Vechiului Testament sunt atât de pline de enigme ca această
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
eroare culturală echivalentă cu falsificarea istoriei de care vorbea Gianni Vattimo în Sfârșitul modernității 368. Eroii sunt conștienți de existența lor într-o carte, așa cum știe personajul lui Doctorow că existența sa e prizoniera destinului pe care l-a avut tizul său biblic: "Căci cuvintele acestea vor fi ascunse și pecetluite până la vremea sfârșitului". Suportă cu stoicism imposibilitatea de a ieși din litera cărții, căci, dacă ar acționa altfel, tot într-o carte s-ar găsi, oricare. De aceea se amuză
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
10 familii dispuse să le ofere o cameră. Doar 5 voluntari răspund pozitiv, plus David, bineînțeles, deși Katie are încă rezerve. Vor apărea probleme și dezamăgiri (vezi episodul Robbie, adolescentul care evadează cu câteva bunuri ale gazdei), dar celelalte cazuri (Tiz, Sas, Annie, Craig) par a fi succese depline. Un personaj de plan secund și totuși memorabil este vindecătorul GoodNews. Portretul acestuia are stranietatea, hazul și pitorescul, dar și farmecul cuvenit unui vraci spiritual, hipiot ex-opioman, pacifist mesianic, ecologist vegetarian. Confruntat
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
clopoțeii. Dar ce-i seamănă mai bine decât o ciupercă, chiar dacă nu chiar toate au propriu-zis o pălărie? Și astfel de pălării și le adjudecă și șarpele, dar și lupul, Macrolepiota procera, considerată adesea rea, adică toxică; lupul, al cărui tiz, cu pălărie cu tot, e sigla unui cotidian ieșean, sugerând parcă, că gazetarul - și eu mă cred - latră. Da, dar nu la lună... Aceeași „pălărie a lupului“ e uneori atribuită șarpelui. Dar adevărata lui pălărie e Amanita muscaria; ciudat, căci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să intre În vreo crăpătură a scoarței, care-i slujește de menghină, dar Înlocuind dalta cu ciocul. Și, imitând rândunica, dar numai atât cât trebuie, zidește cu glod vreo scorbură, lăsând un loc de „ușă“ la fel de strâmt ca și gura „tizului“ din cârciumă, „ușă“ bună doar pentru el, nu și pentru pisică. Bașca că poartă și grija progeniturii chiar după ce asta Învață a zbura, Însoțind-o pretutindeni. Atâta doar și sunt suficiente motive pentru a determina o pisică, Încă mai inteligentă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Cât Îi privește pe ceilalți, ei au pătimit În acele vremuri tulburate când de ciumă, când de cruciadă, când de ceartă dogmatică - și spun unii că 40 de mii de călugări disputau interminabil numărul cuielor cu care a fost răstignit tizul meu divin, În Constantinopolul apărat de doar 5 mii de lefegii În fața celor 250 de mii ai lui Mahomed, care le-au răsplătit apoi „colaboraționismul“ cu ceea ce numim sodomie -, ceilalți deci au pătimit și dinspre rafinamentul care compensa ignoranța. - Mi-
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu te Înțeleg. Și, În genere, pe voi, oamenii. Poate aveți o altă logică, ori mai degrabă niciuna. De pildă, știu ce-i aia o cruce, dar n’am văzut pe nimeni cărând-o, cum spuneți voi. Cel mult, pe tizul tău... - Păi asta semnifică, era să spun destinul - dar eu nu cred În așa ceva câtă vreme viitorul e În construcție - cel mult karma, adică e rezultantă a acțiunilor trecute care impune o anume iar nu o altă acțiune În prezent
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
numărului nostru, iar asta În situația În care tot atâta Soare coboară pe Pământ, ba chiar - imperceptibil - tot mai puțin. - Aha! Mie Natura Îmi reglează numărul după câtă energie se află În ecosistem. Voi, cum spune bunul tău prieten și tiz cu omorâtorul de balauri 143 143 Gheorghe Hurmuzache - dușman al faunei, deci poluator - „pisici de petrol“, ați evadat. Și trebuie să Împăcați capra cu varza: tot mai prea mulți pe aceleași - sau tot mai puține - resurse, pe care le Împărțiți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a o „munci“ izvodind altceva. Dreptate nu va fi niciodată, oricâte reforme ale justiției - o servitute a dreptății, În fond - ar avea loc. Dar, insidios, merge Înainte evoluția. Altfel spus, intrând În piele viitorului meu coleg de iad - ptiu! e tiz cu feciorul „ăluia“ -, accept să trăiesc În nedreptatea de acum, pentru ca urmașii mei să poată cunoaște o altă nedreptate dar Într’un plan superior. Altminteri - așa cum În Univers nu există linie dreaptă, nici voi nu veți afla dreptate În amărâtele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care le-aș asocia renașterii definitive - pentru anul acesta desigur - a Naturii. Iertare pentru greșeala comisă deja, cedând aparenței: Natura nu moare, nici măcar n’adoarme, niciodată; ea doar Își schimbă imaginea. Dar voi persevera... Aș mai apropia ceva: Înviatul Hristos, „tizul“ de astăzi al Naturii, n’a manifestat nici un resentiment față de suferințele Îndurate de la oameni, chiar de la cei apropiați lui: Petru, de pildă, acela cu dezicerea... A vrut ca toate acestea să rămână În urmă, laolaltă cu vechea lume, În care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Cristi În seama vreunui rachiu, căci oricum nu se pot Întâlni decât pe calea undelor. Dar nu Înainte de a media un „La mulți ani!“, cu toată generozitatea care mă caracterizează ca Element esențial al vieții, către prietenul Nicu și toți tizii săi. CARTEA A ȘAPTEA. Civica Aveți sub ochi alt text complet, al altor spuse ale mele la Radio Iași. Nu „Pro Natura“, ci altceva, dar totuși un caz particular al ei; firesc, expun astfel acum și latura efemeră a unui
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
prin Bacău, cu Lăcrămioara, ca s-o duc la Viișoara. La această dată, sigur veți fi acasă. Dacă și pe 19 august sunteți; pe 14 august trimite-mi la Viișoara, com. Tg. Trotuș (în fața numelui scrie și Prof., am un tiz și ce ușor sunt confundați profesorii!), o c[arte ] p[oștală] și anunță-ne. Multă sănătate copiilor, doamnei și ție din partea nașei și a mea. Mihai Drăgan P.S. Privitor la problema aceea, cînd ne vedem... Deci nu trimite prin poștă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și care l-a îndepărtat ferm pe Mihai Iosub, venit să îl întrebe ce se întâmplase cu el. Singurii care au vorbit cu nou-sosiții au fost liderii camerei, îndeosebi Virgil Bordeianu, care a încercat să îl tragă de limbă pe tizul său. Deși și-au dat seama că se întâmplă ceva în celulă, nu și-au imaginat ce va urma. Adrian Prisăcaru, șeful camerei, a fost cel care i-a întrebat într-o zi dacă se mai consideră legionari, după care
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
prin faptul că nu scrie deloc rău. Și e citit. Îți trimit și cele cîteva poeme de care-ți spuneam! Și te aștept din nou cu cuvinte! Și cu toată bucuria pe care știi că mi-o dai astfel! Salutări tizului meu (fratele mai mic al lui Lucian Vasiliu, Aurel, pe atunci student la Hidrotehnică în Iași n. red.)! Numai poezie și liniște! Al tău, Aurel LIFE-MADE IN TERRA Încă nu se poate; țipătul e o spinare de noapte care umblă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
casă în formație completă. În timp ce noi eram ocupați cu adunarea crengilor uscate de pe zăpadă, la postul de miliție al tinerei noastre comune lucrurile nu erau tocmai "limpezi". Șeful de post al ghetoului Bumbăcari își serbase cu mare fast ziua onomastică, tizul lui fiind după dorința expresă a nașului de botez cel care trăise o bună parte din viață în deșertul inospitalier al Iordanului hrănindu-se după o rețetă anticolesterol descoperită de el, cu te miri ce și mai nimic: câteva fructe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
știe! Dregătoria-i ca dragostea de-o noapte... Ia și tu învățătură de la boier Stanciu, de pildă, spune tușind cu subînțeles. Îl treci pe răboj! îi poruncește apoi lui Tăutu. A luptat ca Arhanghelul Mihail cel cu sabie de foc! Tizul lui! Mihail, îmbujorat, copleșit de rușine, bolborosește: N-am trebuință... Zău, Măria ta! Ce să fac cu pământul? Mai mare beleaua... Gura! se răstește Ștefan. O să ai muiere, copchii! Știi cum sunt muierile: de nu le dai, te lasă!... Haideți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sunat să mă roage să fiu de acord să-i pună băiatului ei, născut în perioada campionatului, numele de Hagi și, fără să mai solicit "aprobări", i-am dat binecuvântarea. Nu știu dacă Gică al nostru cunoaște că are un "tiz" la Rio, care acum e de 14 ani și ar putea să devină și el o mare vedetă! Rio dispune de locuri încântătoare pentru plimbări departe de tumultul străzilor Parcul Tijuca, cu rezervația sa tropicală și cascadele sale superbe, locul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și care l-a îndepărtat ferm pe Mihai Iosub, venit să îl întrebe ce se întâmplase cu el. Singurii care au vorbit cu nou-sosiții au fost liderii camerei, îndeosebi Virgil Bordeianu, care a încercat să îl tragă de limbă pe tizul său. Deși și-au dat seama că se întâmplă ceva în celulă, nu și-au imaginat ce va urma. Adrian Prisăcaru, șeful camerei, a fost cel care i-a întrebat într-o zi dacă se mai consideră legionari, după care
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
lor sînt încă în viață, fără a da vreun semn vizibil de suferință), dintr-un exces de zel, se pare, pe cît de sinistru, pe atît de inexplicabil. Mai mult, curierul care păstrează legătura între Viktor și conducerea publicației, Mișa (tiz al pinguinului domestic și, de aceea, identificat în roman drept "Mișa-nepinguinul") dispare, lăsîndu-și fiica preșcolară (Sonia) în grija eroului (ulterior, aflăm că el a fost ucis, asemenea multor alte personaje care vin și pleacă, în narațiune, într-o succesiune terifiantă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
glojdit mai iute”. Tânărul îi dă de înțeles cu degetul mijlociu ridicat, că... nu și dă să plece. Atât i-a trebuit bătrânului, cu ani mulți de pușcărie în spinare și aprig la mânie. Scoate cuțitul din cizmă, își înjunghie tizul și dispare. Tânărul maramureșan cade și-l găsesc oamenii îngroziți. Peste puține minute, polițiștii de la T.F. îl aduc pe Zanc la secție. Arest, proces, alți ani grei de temniță. Sunt momente de coșmar chiar și pentru polițiști. Sunt cei mai
Agenda2005-19-05-1-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283671_a_285000]
-
completează grila tonală de gradul I (aria tonală delimitată de 5ta superioară și cea inferioară, raportate la un centru de bază), cu o „licență”: răspunsul din zona tonală a subdominantei este, uneori, expus în relativa acesteia și nu în dominantă (tizul tonal al centrului de bază al fugii). Structura finită a formei de fugă bachiană, raportată la perechea parametrică temă-centru tonal, conține, sinoptic, clișeele individualizate pe formatul fiecărei fugi, ca schemă generală de sinteză. Expozițiile, cele responsabile cu expunerile temei raportate
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
fiul său, Iacob, poate pentru că a trăit atît de mult încît să fie contemporan și cu strada Eminescu și cu intrarea Camil Petrescu), Mihail Sadoveanu (există în schimb strada Baltagului), Ion Barbu (ironia soartei face să fie reprezentat doar un tiz al său, sergent), Cioran și Ionesco, Urmuz, Geo Bogza, suprarealiștii. în schimb, cred că am putea suporta cu bine pierderea din biblioteca pașilor noștri a lui Theodor Neculuță, poet. P.S. Harta pe care am consultat-o e din 1998-99. Eventualele
Topografia nemuririi by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14854_a_16179]