122 matches
-
mama cu lacrimi și crizanteme la mormântul tatălui meu. E iarăși octombrie și cerul s-a molipsit ereditar de galbenul frunzelor ce mor și soarele iar, până și pielea Dumitrului din Basarabi, până și mirul pe inimi prelins din inima tizului său tesalonicean; chiar și pământul negru tot de galben se pregătește deschizându-și pântecul semințelor de grâu. Pe cine ești, octombrie, atât de geloasă? Pe iulie? Pe cer? Pe mine? Ori poate pe veșnicie? De ce ești, octombrie, atât de toamnă
OCTOMBRIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347154_a_348483]
-
și femeile, care ieri găteau ca mama, iar astăzi beau ca tata) și atunci dezvăluie taine pe care le-ar ascunde dacă ar fi treaz. Nu se știe ce părere avea Păstorel. De Oprișan de la Focșani știm. DNA, Codruța și tizul meu, procurorul aproape șef, Nițu, ar trebui să folosească metoda? Dar cât de „curat” este vinul azi? 7. Muncă de Sisif Sisif a fost un rege legendar (să zicem Năstase), pe care Zeus (să zicem Traian) l-a osândit pentru
12 EXPRESII ROMÂNEŞTI APROAPE COMENTATE de CONSTANTIN NIŢU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360415_a_361744]
-
zeițele-mume ale pământului venite din cer, pline de senzualitate, de bogăție și mister... și cum uitai de agentul de anemie Manoil-ul bogomil zis Mircea cel Mare din Bucureșciul lui Michaiu Bravu.. Ia zii și matale, Monoile, tată, cum zis-a tizul tău, poetul și boierul Mircea Dinescu - “etic și cinstit” și “optzecist de unul singur”, așa cum l-ai catalogat în teza ta de doctorat de 555 de pagini - în “Postmodernismul românesc”: ” Sunt tânăr, doamnă, tânăr, de aceea nu te cred, orice
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
revistelor, televiziunilor, le-am detectat ca pe o provocare de a le reconstitui pe cele reale, după istorii și amintiri, o provocare stilistică a a cestui diaristic fulminant. Eu nici nu am luat în serios numele naratorului Ștefan Barack, un tiz al președintelui american și pe tot parcursul lecturii l-am citit ca numindu-se Tudor Călin Zarojanu. 13 capitole, 13 filmulețe de viață de ziarist, scriitor, om de televiziune. Cartea trebuie citită și dincolo de întâmplările carieristice povestite, dincolo de personajele politice
TUDOR CĂLIN ZAROJANU- ZBURĂTĂCIND PRIN PRESĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359831_a_361160]
-
lumea ca la urs, numai de dragul de a privi căci nimeni nu îndrăznea să intre în mijlocul lor și să-i îndemne la pace. După o astfel de ciocnire, am alergat și eu la fața locului să mă informez cu privire la soatra tizului meu de care eram mândru. Am ajuns după consumarea bătăliei propriu zise și era atâta lume, mai ceva ca la un iarmaroc unde s-ar fi dat toate pe degeaba. M-am oprit la poartă, m-am zgâit printre uluci
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
scăpărări de cuvânt și minte” pe ogorul nedesțelenit de sensuri și încă sterp al paginii de caiet, școlarul imberb din Țara Cutremurelor (îl numesc astfel pe cel „dintr-a șasea, banca de la fereastra Nemărginirii și Fantasmelor”, precocele și talentatul meu tiz George-Nicolae și, spre mândria lui și Stroia, din Adjud-ul României!) țâșnește parcă din stânca crăpată de zguduiri apocaliptice - precum un „mic prinț” indigen, cu moft întârziat și pus pe/în basme - pentru a-și „deșărta” desagii doldora de întâmplări nemaivăzute
ELEVUL-SCRIITOR GEORGE NICOLAE STROIA IMPLINESTE 13 ANI .LA MULTI ANI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342193_a_343522]
-
noua realizare tehnică a vremurilor adecuate oglinda. Oare când a fost inventată oglinda? Muma Pădurii și-a admirat „frumusețea” în oglinda lacului sau în oglinzi de bronz? Antica Sfânta Vineri garantat că nu s-a oglindit în sticlă argintată. Abia tizul, Sfânta Paraschiva, o fi avut ocazia să o facă deși m-ar mira ca o persoană de meserie „Sfântă” să folosească mijloace păcătoase în scopuri și mai păcătoase. Dumnezeu a dovedit înțelepciune că nu a dat oglinzilor și gură cu
OGLINDĂ OGLINJOARĂ … de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341589_a_342918]
-
în care apăruseră prealabil, ca să nu mai vorbesc de textul lui Camil Petrescu, ar fi evitat, măcar acum, repetarea eronată a numelui, Locusteanu, în loc de Lăcusteanu. Dar în definitiv: difficiles nugae. PENTRU PLĂCEREA DISPUTEI Mănușa pe care mi-a aruncat-o tizul meu Ivasiuc și pe care, firește, o ridic, mă provoacă propriu-zis la o polemică, așa cum spune el, sau mai degrabă la o dispută? El propune să dăm un exemplu de civilitate în polemică, să ne înfruntăm nu numai cu toate
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
maximă intensitate al acestei aspirații va fi atins în The Long Goodbye. Orfamay Quest poartă un nume a cărui sonoritate îl sugerează cu ușurință pe cel al lui Orpheu - și, într-adevăr, „călătoria ei în sudul Californiei amintește de coborârea tizului ei în infern” (Wolfe, 1985, p. 191). La rândul său, Orrin poartă un nume ce trimite la personajul eschilian Oreste - în acest caz având de a face, cu siguranță, cu o contaminare: piesa celebră a lui Eugene O’Neill (autor
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
și care l-a îndepărtat ferm pe Mihai Iosub, venit să îl întrebe ce se întâmplase cu el. Singurii care au vorbit cu nou-sosiții au fost liderii camerei, îndeosebi Virgil Bordeianu, care a încercat să îl tragă de limbă pe tizul său. Deși și-au dat seama că se întâmplă ceva în celulă, nu și-au imaginat ce va urma. Adrian Prisăcaru, șeful camerei, a fost cel care i-a întrebat într-o zi dacă se mai consideră legionari, după care
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
nici o îndoiălă. Din cauza asta nu m-am dus la Piatra. Adela vine deseară. A plecat desigur din Piatra. E cald. E zăpușeală. Și mi-e urât. Cataloagele le știu pe de rost. Dicționarele nu-mi inspiră nimic. Filozoful Diogen 1 (tizul lui Diogen Laerțiul), care speram 1 Diogene din Sinope (aproximativ 404-323 î.e.n.), cel mai cunoscut reprezentant al cinicilor; aceștia considerau că baza fericirii și virtuții este maximum de independență față de condițiile exterioare ale vieții, disprețul pentru regulile și convențiile sociale
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
păstrezi fiindcă deja te-ai săturat de mine și ți-e inima înrobită de altul. La voi se aude ceva în difuzorul din cameră? am întrebat-o aparent fără nicio legătură cu discuția noastră. Normal. Am primit și dedicații de la tizul tău. Îl cunoști? Știi că Ion e prenumele lui? Ce aiurea. Nu-l cunosc, i-am răspuns, dar l-am văzut dansând cu tine. E frumos, nu i așa? Și ce ochi are... și ce țoale... Începi să visezi cu
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
pe lângă înstrăinare, ne e dată și uitarea. Vii în lume ca să-ți amintești, pentru ca apoi să ai ce uita... Peste trei zile însă, duminică, n-ar fi avut cum să-l uite pe Petrișor. Duminică, pică, pe nepusă masă, bătrânul, tizul lui Petrișor, deh, și Mugurel că ce dor i-a fost de tataie și că abia așteaptă vacanța să se ducă la Câmpulung... De mai bine de un an, nu mai dăduse pe aici. Mirela își amintea că ultima dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
l-a dat? Mirela îi confirmă cu o mârâială iritată, exact așa cum ți-a spus Mugurel, l-am dat. L-am dat de suflet. Ai ajuns prea târziu, tataie, dacă ai fi venit alaltăieri, ți-ai fi văzut nepotul și tizul, și atunci Mirela parcă-l văzu întristându-se. Dacă nu cumva i s-o fi părut. Chiar i-o părea rău? Chiar s-o căi? E o părere, el n-are nici o vină în definitiv, și, de fapt, n-are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Gargantua... Nici n-am deschis bine gura și mi-a ieșit porumbelul. Așa ne-a fost dat, să fim un neam de flămînzi ! - s-a oțărît un cititor. Hai, fugi cu ursu’ ! - mi a zîmbit cu gura plină de cuvinte tizul meu de peste gîrla Atlanticului, Călin Mihăilescu. Care Gargantua, monșer ? Ce-i porcăria asta, ce-i cu dulcegăriile astea nesărate ? Nu mă fierbe, stimabile ! - zic. Păi, ia stai jos și cugetă : ce-ți spun ție cuvintele astea românești atunci cînd se
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și, mai ales, la cine îi vine la ușă. Lasă Vasile, mă asigura el, că doar mă cunoști de-o viață și nici nu am ajuns încă de dat la programul „rabla”. și l-am crezut peș Vasile - căci suntem tizi - destul de vigilent, ca să nu-l mai bat la cap cu temerile mele, ce cam aduceau a dșeformare profeșională. și a fost amicul meu vigilent , până prin februarie, a.c., când s-a pomenit la ușă cu două fătuci nurlii, care, de îndată ce li
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
dea o educație aleasă, asemenea celui mai renumit dintre fiii Kagoshimei, Takamori Saigo. Nu întâmplător a insistat, deci, să i se pună acest nume. Dar numai numele nu era suficient. Nu exista în Takamori nici urmă din modestia și franchețea tizului său. Tomoe, în schimb, semăna perfect istoricei Tomoe Gozen care a luptat neînfricată alături de stăpânul ei, Yoshinaka Kiso. Era isteață și nu-i plăcea să sufere nici o înfrângere. Pe scurt, ea a fost crescută în maniera japonezei din zilele noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
Las’ c-o să tac destul în mormânt. Iar amenințarea cu moartea? Ce-ai dragă de te gândești numai la moarte? Dar la ce să mă gândesc? Asta-i bună! Tocmai tu? Mă uimești. Mai bine pune mâna și citește din tizul tău, că tot te lauzi tu mereu cu am citit în sus și-am citit în jos! Pascal o ascultă. Îl luă pe Pascal și citi: Căci nu poate fi pus la îndoială că durata acestei vieți e numai o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
o Americă postbelică grotescă în imensitatea ei, parodiată și ea printr-un simbolic Disneyland, imagine a societății consumiste în care toate visele se împlinesc și sunt, în egală măsură, falsificate. Iar protagonistul, un demn reprezentant al Generației Beat, își ironizează tizul biblic, numindu-l "Un Stâlp al Credinței în Vremuri de Prigoană", preferând să idolatrizeze Biblia de la Dartmouth: "Daniel, o Rază de Credință într-o Vreme a Persecuției. Puține cărări ale Vechiului Testament sunt atât de pline de enigme ca această
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
eroare culturală echivalentă cu falsificarea istoriei de care vorbea Gianni Vattimo în Sfârșitul modernității 368. Eroii sunt conștienți de existența lor într-o carte, așa cum știe personajul lui Doctorow că existența sa e prizoniera destinului pe care l-a avut tizul său biblic: "Căci cuvintele acestea vor fi ascunse și pecetluite până la vremea sfârșitului". Suportă cu stoicism imposibilitatea de a ieși din litera cărții, căci, dacă ar acționa altfel, tot într-o carte s-ar găsi, oricare. De aceea se amuză
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
10 familii dispuse să le ofere o cameră. Doar 5 voluntari răspund pozitiv, plus David, bineînțeles, deși Katie are încă rezerve. Vor apărea probleme și dezamăgiri (vezi episodul Robbie, adolescentul care evadează cu câteva bunuri ale gazdei), dar celelalte cazuri (Tiz, Sas, Annie, Craig) par a fi succese depline. Un personaj de plan secund și totuși memorabil este vindecătorul GoodNews. Portretul acestuia are stranietatea, hazul și pitorescul, dar și farmecul cuvenit unui vraci spiritual, hipiot ex-opioman, pacifist mesianic, ecologist vegetarian. Confruntat
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
lor sînt încă în viață, fără a da vreun semn vizibil de suferință), dintr-un exces de zel, se pare, pe cît de sinistru, pe atît de inexplicabil. Mai mult, curierul care păstrează legătura între Viktor și conducerea publicației, Mișa (tiz al pinguinului domestic și, de aceea, identificat în roman drept "Mișa-nepinguinul") dispare, lăsîndu-și fiica preșcolară (Sonia) în grija eroului (ulterior, aflăm că el a fost ucis, asemenea multor alte personaje care vin și pleacă, în narațiune, într-o succesiune terifiantă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de normă sau, în orice caz, nu mai pot să lucreze în ritmul în care au pornit înainte de a avea familie. Am început să scriu scenariul la Întâlniri încrucișate, film de ficțiune, pornind de la un caz real: Dobrovolschi descoperise pe tizul lui, un deținut care îi luase numele pentru că-l aprecia, într-o închisoare și așa am mers la Rahova în documentare. Și ca să vedeți cum se leagă lucrurile, Dana Cenușă, PR-ul administrației penitenciarelor, un om foarte sufletist, m-a
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
care susținuse o teză de doctorat chiar cu subiectul Caragiale: ilustrul meu criticant, Junele Doktor (lipscan) Horică. Prin rebotezare rezultă că Nicu Gane nu îi era la fel de simpatic (Liki Ganef), relație de care se bucura actorul Anestin: Frate Anestine, dragă Tizule, frate Iancule sau foarte tînăra Cella Delavrancea de care a fost și îndrăgostit (Cellica, Aghiuță) deși pe tatăl acesteia ținea să-l supere puțin imitîndu-i "sistemul" prin semnătura pe o scrisoare ce i-o expedia din stațiunea Travemunde: Delabaltica. Rangurile
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
nu-i făcusem nici un bine ca să se adeverească spusele lui Dostoievski că din pricina asta mă ura. Cât despre vreun rău cu atât mai puțin... N-am mai auzit de el după această întîlnire... În copilărie eram prieten nedespărțit cu un tiz, mergeam împreună cu caii pe la loturi. Alteori ne înțelegeam ca dimineața să am eu grijă și de-ai lui iar el să aibă după masă. Și într-o zi când vin pe miriște să-l schimb îl găsesc plecat, nu mă
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]