6,503 matches
-
păcat, ca într-un blestem pe care îl purtăm, îl ispășim, în cîntecele religioase evreiești, în jelania lor ce s-a transformat, pentru mine, într-o obsesie pe care o alung și revine. Ca un bumerang. Corul, cu urme de toalete elegante topite în fel de fel de petice, mica orchestră evreiască - un acordeon, o vioară, un contrabas. Pleacă și vin, flux și reflux al amintirilor, al vinovățiilor. Îl urmăresc pe bătrînul acordeonist și întrezăresc cumva și versiunea lui asupra Holocaustului
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
de luptă... Portretul executat de Robert Lefévre. Nu se compară cu al lui Ingres, de la Domul Invalizilor: un Napoleon chel cu burtica lui imperială. Patul imens cu baldachin. Garderobul... Secretairul și Comoda Empire... Nécessaire de campanie... O ceașcă. Obiecte de toaletă. Tacâmuri. Riglă de calcul. Ceainic, sfeșnic. Raportoare, compasuri, lunete, forfecuțe, sticluțe de colonie, ambră, cutii de pudră, pudriere, cutiuțe de medicamente, alifii, pomezi de tot felul. Alte 110 de obiecte de cristal, porțelan, eben, marochinărie... Toate sau majoritatea serviseră în timpul
Instigatorul ocult by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11770_a_13095]
-
eram mort".11 Vasile Alecsandri Cînd, în 1855, Alecsandri vrea să prezinte "scenele ce se petrec într-un salon șdin Iașiț elegant, mare, împodobit cu tot luxul parisian", poetul introduce și provocarea la duel ca fiind ceva uzual. Alături de etalarea toaletelor și a bijuteriilor, de interpretarea la clavir a unor "romanțe noi", de "dănțuitul" pe muzica unui "orchestru", de bîrfirea celorlalți șezînd "pe jîlț sau canapé", de mînuirea cărților în "salonul de gioc", de răsucitul și fumatul țigărilor etc., provocarea la
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
răsuflata alifie de tigru. Nici o țigăncușă nu aleargă după mine cu sacoșe de antioxidante, la televiziune premiile se dau în automobile, unul pe zi, după masa de prânz, de luat cu un pahar de șampanie, zadarnic am lipit pe geamul toaletei o inimioară verde pe care am imprimat cuvântul Telomerază - o enzimă-proteină cheie în viața celulară-, nici un autocar nu mi-a oferit proprietatea Sanatoriului Universitar și jumătate din împărăție. Nu numai arta a murit, nu doar istoria a luat sfârșit, iar
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
reflectă și ele cât de murdar pot goliciunea peretelui opus, cojit indecent de vopsea. Undeva în colț, un mop dizgrațios care, dacă ar fi insuflețit, ar avea cu siguranță tendințe suicidare. Și acum - țineți-vă respirația! - aruncăm o privire în toaleta propriu-zisă! Nimic altceva decât closetul. Dar vă mai amintiți closetul din Trainspotting!? Cu siguranță, așa ceva nu se uită ușor! Uh, bine că am ieșit înainte să ne vărsăm mațele! Roșul acela era prea natural. Și acum personajele. Pe două dintre
Ce mai contează titlul! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12959_a_14284]
-
aia... o clipă mai lunguiață. Așa că mă așez prompt la masă și o liniștesc pe loc. Desigur, cu timpul, s-au adunat mormane peste măsură de înalte, de periculoase, abia reușesc să mă strecor printre ele ca să mă duc la toaletă. De aceea m-am gîndit să le vînd la anticariat, la kilogram sau la metru, dacă erau așezate în rafturi. În felul acesta, mereu, cînd ies din casă, car cu mine niște sacoșe uriașe, stîrnind panică în jur, cea din
Îmbujorarea genului epistolar by Emil Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12986_a_14311]
-
să repete bâlbâind acel cuvânt «Embassy», «British Embassy». «War», îi răspunse bărbatul, apucând cu ambele mâini aerul, astfel încât să sugereze o carabină, apoi se așeză, închise ochii și scoase un sunet care imită împușcătura. «War», repetă. Profesorul porni șovăind spre toaletă și se trezi în ușa bucătăriei. I se făcu rău de la aerul închis.Atingerea delicată a gospodarului îl îndreptă spre baie. Profesorul închise ușa după el, iar când se întoarse, observă în cadă înotând un pește mare. Era viu. Nu
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
din asta un caz social. Dimpotrivă, lucrează la rece, metodic. Refuză din pudoare să arate scenele de sex, dar n-are nici un fel de scrupule în a arăta cadavrul plin de sânge al unui client ucis de tată într-o toaletă publică. Vorbește printre rânduri, tot acolo unde strecoară notații justificative despre prostituata sfântă care schimbă viețile celor cu care se culcă. Aceștia se trezesc peste noapte budiști. Această ediție a Berlinalei a fost una a femeilor. Catalina Sandino Moreno, tânără
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
aprindea țigară de la țigară. Începem programul zilnic! ...Înviorarea, apoi bem ceaiul, și... Și vom mai vedea! Are careva ceva de spus? Hai, spuneți! Spuneți, bă, fir-ați ai dracu de limbrici! Aș fi vrut să-i spun că vreau la toaletă, dar nu am Îndrăznit. Liniștea era copleșitoare. În timp ce priveam la un păianjen ce urca spre tavan, pe firul său aproape invizibil, parcă Îmi auzeam bătăile inimii. Cineva din spatele meu a scăpat un pârț. Nici ceilalți nu apucaseră să meargă la
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
de lălăială, fiecare după urechea și felul său de a pronunța. Când difuzorul făcea pauză, tăceam și noi. Uneori continuam. Totuși, atunci când am auzit că el sforăia, am vrut să cobor de pe marginea patului și să merg din nou la toaletă, Însă cel căruia Îi dădusem felia de pâine m a apucat de mână. Am Înțeles că trebuia să stau acolo, pentru că supraveghetorul dormea iepurește, sau uneori doar se prefăcea pentru a găsi un motiv să șteargă cu noi closetele Încă
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
consolările" perversei Mika-Le, sora Elenei. H.P.-Bengescu are extraordinara intuiție de a deplasa adevărata reprezentare a concertului de Bach, din saloanele mondene ale Elenei în îndoliata "biserica Amzei". Agrementat, așa cum fusese prevăzut, de ceremonialuri lumești - strategii de obținere a invitațiilor, toalete, bufet de gală etc. - serata de muzică sacră ar fi avut un inevitabil iz de sindrofie. Clanul Halippilor ar fi fost condamnat fără drept de apel la o imagine de searbădă, imorală exterioritate. Reverberația sacră a oratoriului din biserică a
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
reveneam acasă vineri - acesta a fost programul meu doi ani de zile cât am funcționat pe state la Școala agricolă Nucet. Naveta (obositoare, agasantă, fastidioasă) mă obliga să mă trezesc la patru și jumătate dimineața, afară întuneric, în cameră răcoare - toaleta repede în baie printre borcanele și cratițele cotoroanței, mă bărbieream într-o oglindă răpănoasă pătată cu bulion și ochiuri de grăsime, mă dichiseam în fugă, Cornelia îmi pregătea pachetul cu sandvișuri, un măr și ce se mai găsea prin casă
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
tăifăsuiau despre întâmplări cu totul neinteresante legate de menajul în comun - acces la baie, la bucătărie - cu locatari jegoși, ignari, obraznici, sau despre succese obținute la cozile la carne, își împărtășeau rețete culinare - budinci, sufleuri, prăjituri, plăcinte - schimbau păreri despre toaletele de vară (sau de iarnă), sporovăiau cuminți, cu vocea coborâtă (să nu mă deranjeze!), evitau confesiunile intime ce se opreau la sutiene, furouri și jartiere, o parte dintre ele făceau naveta de zece-cincisprezece ani - adevărate veterane ale căilor ferate - apoi
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
prima oară... sau, cine știe, în cazul ei, poate "prima oară în această existență". Curios, Prigorița nu se supăra de asocierile didactice ale sorei mai mari. - Primele zile după schingiuire, bunica m-a dus de-a-devăratele în spinare, prin curte, spre toaletă ori spre un țol așezat pe iarbă. îi simțeam umerii puțin cocoșați, oasele mici, tremuratul, respirația grea. Cred că niciodată nu m-am rugat mai arzător lui Dumnezeu de ceva ca atunci, să facă să-mi scadă greutatea - dacă se
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
redacție. Îmi îngroș vocea și îi spun lui Dede de la recepție că îl caut pe Mircea Toma. Pe Toma îl caută tot felul de ciudați. Dede îmi zice că nu este. Îi mulțumesc și-i cer voie să merg până la toaletă. Mă lasă. Mă preling pe lângă pereți. Mă întâlnesc cu câțiva colegi. Nu mă recunosc. Mă strecor în toaleta fetelor. Stau acunsă acolo până la ora 19.00. De fiecare dată când ciocăne cineva, spun cu voce pițigăiată “Ocupat”. Ora 19: Ies
Un text scris în mare secret! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21148_a_22473]
-
Toma îl caută tot felul de ciudați. Dede îmi zice că nu este. Îi mulțumesc și-i cer voie să merg până la toaletă. Mă lasă. Mă preling pe lângă pereți. Mă întâlnesc cu câțiva colegi. Nu mă recunosc. Mă strecor în toaleta fetelor. Stau acunsă acolo până la ora 19.00. De fiecare dată când ciocăne cineva, spun cu voce pițigăiată “Ocupat”. Ora 19: Ies din toaleta fetelor. Redacția s-a mai golit. Mă preling iar pe lângă pereți. La recepție nu mai e
Un text scris în mare secret! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21148_a_22473]
-
lasă. Mă preling pe lângă pereți. Mă întâlnesc cu câțiva colegi. Nu mă recunosc. Mă strecor în toaleta fetelor. Stau acunsă acolo până la ora 19.00. De fiecare dată când ciocăne cineva, spun cu voce pițigăiată “Ocupat”. Ora 19: Ies din toaleta fetelor. Redacția s-a mai golit. Mă preling iar pe lângă pereți. La recepție nu mai e nimeni. Ies din redacție, mă urc în lift. Ies și din clădire. Slavă Domnului, nu mă mai întâlnesc cu nimeni. Ora 19.10: Iau
Un text scris în mare secret! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21148_a_22473]
-
ciufulită ca o pisică plouată și la fel de înlăcrimată, și am continuat să fac public în mod repetat faptul că că mi-era rău. Următoarele deplasări le-am făcut singură. Parcurgeam împleticit cei cîțiva metri care mă despărțeau de vasul de toaletă, mă opream clătinîndu-mă în fața lui, îmi temperam suspinele, după care mă trînteam direct în genunchi (nu puteam să mă las ușor, că nu mă țineau picioarele) și, cu capul atîrnat deasupra WC-ului, vărsam, vărsam, vărsam. Fără număr și, desigur
Cum am pierdut războiul cu Napoleon by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21202_a_22527]
-
comentez. Pînă la urmă s-a dovedit că tot eu, chiar și așa, sub influența coniacului, avusesem dreptate, fiindcă maică-mea n-a dat nici cel mai mic semn de suspiciune. Nici măcar noaptea, cînd am mai efectuat cîteva expediții la toaletă, în scopul de a scăpa de cele cîteva picături de alcool rămase pe fundul stomacului, care nu mă lăsau nici de-ale dracu’ să dorm. De-aia, dacă cumva citește textul ăsta, o să mă dau prinsă și o să recunosc tot
Cum am pierdut războiul cu Napoleon by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21202_a_22527]
-
fie veselă. Când sunt bine dispusă sunt în stare să spun orice." Numai cu greutate, la nevoie, "își pune frâu la limbă." Cochetă, e mereu atentă la vestimentație, avea preferință pentru rochia albă cu motive naționale, își descrie adesea elegantele toalete pe care le purta în diverse ocazii. Era un spirit monden, participa cu entuziasm nu numai la concerte și spectacole, dar și la ceaiuri și baluri. Temperament artistic, "mare iubitoare de culori și forme", avea pasiunea horticolă și a decorațiilor
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
nevoit să le facă fără încetare pentru a păstra o atmosferă cât de cât respirabilă printre niște șefi imbecili și niște colegi invidioși. Își aminti și de deplasările obositoare și inutile în cabinele vagoanelor de dormit incomode, folosindu-se de toalete străine, mâncând pe apucate. Și-și amintea, cu aceeași duioșie, de zbaterea sa în ambiții fără rost și în frustrările nătânge trăite după fiecare eșec. Stătea întins pe perne, privea acvariul urban și își potolea setea cu un lichid verzui
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
extrem de îngrijiți: senzația de curățenie și de prospețime pe care o degajau, mai ales fetele, răzbește până și azi din fotografiile și filmele acelei epoci, din care îți dai seama ce rol uriaș le revenea săpunului, apei și pieptenului în toaleta frumoaselor. Moda însăși le avantaja grozav, încingându-le mijlocelul ,cel tras prin inel" cu un cordon lat, deasupra căruia mai că te orbea curățenia minuțioasă a unei bluze strălucitor de albe, și dedesubtul căruia se înfoia ca o corolă florală
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
verbale asupra epocii dintre 1907-1945". N-a fost altceva decît un memorialist oral: "M-a făcut să-i vorbesc despre oamenii și moravurile de atunci, viața socială, familială, literară, politică, viața de partid, de presă, despre politicieni, bancheri, industriași, femei, toalete, afaceri și afaceriști. Mi-a cerut detalii despre profesorul Nae Ionescu, i-am povestit rolul acestuia, sacerdotal și asasin, în uciderea primului-ministru". După ce neagă, în mod repetat, participarea lui efectivă la redactarea Cronicii, Vinea introduce, printr-o frazare elaborată și
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
pedepsit: Toți sătenii-l asaltează Și din coadă-i ii retează. Ca să-și ascundă rușinea, Vulpoiul amăgi mulțimea: -De curând am adoptat Această ținută nouă Și v-o recomand și vouă Adaugă, apoi, agale, Expunându-și părțile dorsale: -Cu această toaletă Mă simt ușor ca o subretă Pot s-alunec prin desișuri. Și nu mă-ncurcă prin tufișuri. Altă coadă nici nu visez! De ce să mă-mpovărez C-o bagatelă incomodă? Coada scurtă e la modă! Citește mai mult Deși e
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
e m a i uti l izate fi ind aces tea : am a d o r m i t ș i cineva mi-a luat medicamentele din buzunar sau m i a u c ă z u t medicamentele În toaletă... Atât Brian cât și ceilalți pacienți ai mei au dat o c u l o a r e deosebită vieții mele de doctor și eu Îi prețuiesc nespus! Totul Începe Înspre seară, când ceasul din turn Își Începe rondul de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]