743 matches
-
mirarea! Nu, cădelnița noastră nu are nici-o legătură cu acea cădelniță folosită la biserică! Noi o construiam dintr-o cutie de conservă de pește pe care o găuream lateral iar prin găuri treceam o sârmă mai lungă drept toarta. Această toartă avea aproape un metru, ca să nu ne ardă la mână focul ce-l aprindeam în cutie din cârpe îmbibate în gaz. Aceste cădelnițe ne luminau serile de joacă din vară până-n toamnă sau pescuitul cu furculița pe Olteț. Plecăm noi
DE SFÂNTUL GHEORGHE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1423211711.html [Corola-blog/BlogPost/369372_a_370701]
-
de-i prindea,i-baga la dubà. Era sàrac,cum mulți is azi Și ràtàcea-n pàduri cu cetini Nici când, pandit de paparazi Și ocrotit , fiind de « Pretini »! Dar, vremurile azi schimbate, Istoriei schimbat-au cursul Ieri comunist ,lider la toarte, Azi mafiot,cum vrea apusul... Averea i-a venit plocon, Din șmecherii financiare Și-au trasformat pe acel Ion. În mare mahar pe picioare. Azi nu mai umblà tot pe jos, Ci în mașini și scumpe vile, Iar ...Paparazii-s de
ION de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_constantin_enescu_1389025423.html [Corola-blog/BlogPost/361609_a_362938]
-
îndeosebi în vase de lut noi, cumpărate numai pentru această ocazie. - De obicei, gospodinele pregătesc pentru această sărbătoare bucatele preferate de ruda pe care o comemorează. Vasele cumpărate trebuie umplute cu mâncare și băutură. - Se dau de pomană căni, iar toarta acestora se împodobește cu flori și cireșe. De asemenea, cănile dăruite de pomană trebuie umplute cu vin, cu suc sau cu apă îndulcită cu miere. - Se duc la biserică ofrande specifice Moșilor de cireșe - Din vremuri îndepărtate, la sărbătoarea Moșilor
MOȘII DE VARĂ. De ce nu este bine să treceți printr-o răscruce de drumuri by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102014_a_103306]
-
unde mormintele sunt curățate și împodobite cu flori de tei și cu frunze de nuc. Aici, credincioșii aprind lumânări, care vor arde pe parcursul ritualului de pomenire, dau de pomană vase de lut, de porțelan sau de lemn, căni împodobite la toartă cu flori de tei și umplute cu lapte, cu vin sau cu cireșe. Tradiția spune că la Moșii de vară toți morții se duc pe Valea cu Dor. Acolo fiecare găsește bucatele primite de pomană până la Rusalii. Cine nu găsește
MOȘII DE VARĂ. De ce nu este bine să treceți printr-o răscruce de drumuri by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102014_a_103306]
-
găsește bucatele primite de pomană până la Rusalii. Cine nu găsește pomană se retage trist în mormint ținând în brațe crengi cu flori de tei. MOȘII DE VARĂ. În Prahova se împart căni de lut umplute cu vin și împodobite la toartă cu flori de trandafir și de tei. Gospodinele prepară păsat (făină de porumb măcinat mai mare) fiert în lapte). MOȘII DE VARĂ. În Argeș, gospodarii care fac pomenire pentru cei adormiți întind masa cu diferite bucate în curtea casei ; în mijlocul
MOȘII DE VARĂ. De ce nu este bine să treceți printr-o răscruce de drumuri by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102014_a_103306]
-
fructe și colaci și „se ridică" pomeniri, adică se face pomenirea tuturor rudelor decedate în familie. MOȘII DE VARĂ. În Moldova, se dau de pomană căni și străchini umplute cu orez cu lapte, cu vin și cu cireșe, împodobite la toartă cu flori de tei, ca și în alte zone ale țării. În același timp, gospodinele pregătesc pentru Moșii de vară bucate cu carne de miel, plăcinte cu varză sau cu brânză. MOȘII DE VARĂ. Creștinii care-și venerează morții, respectând
MOȘII DE VARĂ. De ce nu este bine să treceți printr-o răscruce de drumuri by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102014_a_103306]
-
și cu frunze de nuc. Credincioșii aprind lumânări și aceste surse de lumină sunt lăsate să ardă pe parcursul ritualului de pomenire. La mormintele celor comemorați se dau de pomană vase de lut, de porțelan sau de lemn, căni împodobite la toartă cu flori de tei și umplute cu lapte, cu vin sau cu cireșe. MOȘII DE VARĂ 2017. Astfel de ofrande se mai duc în cimitire și în ziua următoare, în Duminica Rusaliilor, numită și Duminica Pogorârii Duhului Sfânt sau a
MOȘII DE VARĂ. Ce NU trebuie să faci sâmbătă, 3 iunie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101508_a_102800]
-
uz casnic sau personal, ori lucrări vechi dentare, confecționate din aur sau platină, ori cu adaos de aur sau platină; ... b) salbe confecționate din ducați (galbeni) mari austrieci și ducați (galbeni) mici austrieci și ungurești, precum și ducații (galbenii) găuriți, cu toartă sau în ramă, desprinși din salbă ori montați în cercei, toate acestea numai dacă sînt destinate a servi ca podoabă; ... c) mahmudele și icușari; ... d) bijuterii confecționate din monede de aur bătute pînă în anul 1800 inclusiv. ... Obiectele arătate în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156545_a_157874]
-
Olari, județul Prahova Descrierea stemei: Stema comunei Olari, potrivit anexei nr. 1.9, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tripartit prin două fascii de argint. În câmpul din mijloc, pe fond roșu, se află 3 vase cu toartă, de argint. Câmpul superior și inferior sunt pe fond albastru. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Vasele de argint fac referire la denumirea localității și la ocupația tradițională a locuitorilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167964_a_169293]
-
poem scris în argou, din tinerețe, Balada motanului. Daniel Ioniță a știut ce să aleagă: poezii nu numai încântătoare, ci și traductibile: „Pe urmă ne vedeam din ce in ce mai des. / Eu stăteam la o margine-a orei,/ tu - la cealaltă,/ că două toarte de amfora.” etc. - „Later on we met more often./ I stood on one side of the hour,/ you on the other,/ like two handles of an amphora.” etc. Exact cum sperăm, din antologie nu lipsește Nicolae Labiș. Poemele sale Moartea
POEZIA DATĂ ÎN DAR de ALEX ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Alex_stefanescu_poezia_data_in_dar_alex_stefanescu_1354232274.html [Corola-blog/BlogPost/351361_a_352690]
-
usucă până moare. Dator e omul, așadar, față de Cel ce l-a făcut, să tindă la desăvârșirea primită-n starea de-nceput. Căci de scrutăm până-n străfunduri a conduitei vie hartă, avem dovada cum că omul cu josnicu-i amic la toartă și că progresul din moravuri se cheam-acea realitate, în care orice-i cu putință dacă se face ca la carte... Fiind un fapt adeverit că legile umane-s șchioape oricât ar vrea leguitorii de miez să fie mai aproape, nu
TESTAMENTUL LUI ARISTOTEL (CORPUS ARISTOTELICUM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_te_george_petrovai_1363652501.html [Corola-blog/BlogPost/345307_a_346636]
-
general ca fostul șef al fotbaliștilor. Nu-i mai țin minte numele. E mult de atunci. Auzi îndrăzneală la acest Lucullus. A trecut Rubiconul (centura de securitate a Romei) înarmat. Și chiar însoțit de armata lui cu tot. Prieten la toartă cu colegul de serviciu generalul Sulla. De! Ambii aveau câte doi de l în nume. Erau colegi nu numai de armată ci-și împărțeau și „povara” de senator. Împreună au făcut prin Capitoliu (palatul parlamentar al Romei acelor timpuri) fel
LUCULLUS IA MASA LA LUCULLUS de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398930565.html [Corola-blog/BlogPost/350654_a_351983]
-
-și mai vadă iubita zilnic, eroul liric stănescian, evident, emoționat autumnal, solicită iubitei să-i acopere inima cu ceva, «cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta» (SOrd, I, 131). Evenimente „extraordinare “copleșesc „binomul “îndrăgostiților, surprinși «ca două toarte de amforă» „fixate “pe „trupul ceramic “al orei, angajând și cuvinte-colibri, chiar sublima roire a cuvintelor: Pe urmă ne vedeam din ce în ce mai des. / Eu stăteam la o margine a orei, /tu - la cealaltă, /ca două toarte de amforă. / Numai cuvintele zburau
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
binomul “îndrăgostiților, surprinși «ca două toarte de amforă» „fixate “pe „trupul ceramic “al orei, angajând și cuvinte-colibri, chiar sublima roire a cuvintelor: Pe urmă ne vedeam din ce în ce mai des. / Eu stăteam la o margine a orei, /tu - la cealaltă, /ca două toarte de amforă. / Numai cuvintele zburau între noi, /înainte și înapoi. /Vârtejul lor putea fi aproape zărit, /și deodată, /îmi lăsam un genunchi, /iar cotul mi-l înfigeam în pământ, /numai ca să privesc iarba-nclinată/de căderea vreunui cuvânt, /ca de sub
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
glumeț) Și ca să ajungem acolo, iar te transformi în „iapă”!? PRINȚESA:(îi zâmbește cu subînțeles) Te-ai învățat cu călăritul?... (îl sărută scurt pe buze) Vom plana ca doi vulturi pleșuvi peste crestele dantelate ale munților până pe stânca agățată de toarta cerului! Îl prinde de mână și aleargă ușor patru-cinci pași și se transformă în doi vulturi care se ridică peste vârfurile stejarilor și se îndreaptă către munții care se conturează la orizontul îndepărtat. EXT. / PALATUL DIN MUNȚI / ZI Este dimineață
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_i_sce_ion_nalbitoru_1386102075.html [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
care curge întâi. Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu adaugă că femeia în grabă a spart vasul, care era strâmt la gură; un astfel de vas se numește alabastru. Acest vas, spune Sfântul Epifaniu, este de sticlă și este făcut fără toartă; un astfel de vas se numește amforă. Mirul acela era făcut din mai multe materii: flori de smirnă, scorțișoară bine mirositoare, stânjenel, trestie aromată și untdelemn". ("Deniile din Postul Mare", Editura TRINITAS, Iași, 1999). Miercuri se săvârșește Liturghia darurilor înainte
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461561029.html [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
și cu frunze de nuc. Credincioșii aprind lumânări și aceste surse de lumină sunt lăsate să ardă pe parcursul ritualului de pomenire. La mormintele celor comemorați se dau de pomană vase de lut, de porțelan sau de lemn, căni împodobite la toartă cu flori de tei și umplute cu lapte, cu vin sau cu cireșe. Astfel de ofrande se mai duc în cimitire și în ziua următoare, în Duminica Rusaliilor, numită și Duminica Pogorârii Duhului Sfânt sau a Cincizecimii. Femeile nu au
MOȘII DE VARĂ. Ce NU trebuie să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101069_a_102361]
-
Bolnavul atins de Rusalii era întins pe o pătură în mijlocul curții, pe direcția E-V(capul spre răsărit). Lângă bolnav, se așeza un vas înalt din lut, umplut cu apă neîncepută, scoasă din puț după miezul nopții. La mănușa vasului(toartă) se legau busuioc, pelin și usturoi. În ritualul de vindecare se foloseau și ierburile din traista Mutului. Călușarii formau un cerc magic în jurul bolnavului și dansau, lovindu-i simbolic tălpile cu bâtele, gest care semnifica alungarea bolii. Momentul culminant îl
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1465197937.html [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
XVII-lea se disting prin grija pentru decorație, prin rafinamentul obiectelor din viața cotidiană. Vasele din porțelan de China se detașează pe dulapurile de stejar, oglinzile venețiene reflectă șifonierele din lemn sculptat. Veselei de cositor i se alătură carafele cu toarte de argint, paharele cu picior albastru sau aurit. Stăpânii locului apar în haine de catifea sau satin, în opulente rochii de interior din damasc ca și cum s-ar afla pe o scenă în timpul unui spectacol. Soțiile lor își scriu corespondența îmbrăcate
Vraja luminii maestrului Vermeer by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105639_a_106931]
-
450-600 de euro. Să amintim și o Pereche de sfeșnice din bronz cu decupaj dantelat și capete de leu, pe 4 piciorușe, piesă din secolul al XIX-lea (200-300 de euro), o Carafă Jugendstil din cositor, cu rafinat decor vegetal, toartă decupată și capac cu mâner decupat, marcat WMF, cca. 1900, propusă la 400-600 de euro...
Sărbătorile picturii românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105914_a_107206]
-
iubite cititorule, ca să știi să pui umărul când cade o gloabă sub povară, nu să o ocolești doar, și să comentezi, după puteri! Cât despre defecte, și păcate, și canoane, astea erau involute superstiții de ieri... Astăzi, sunt amic la toartă cu prietenul meu de șuete libercugetătoare,Dumnezeu! motto: ( după mintea prostului )... se botează, căsătorește, trece la cele veșnice, robul lui Dumnezeu... Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
ADEVĂRUL MEU, DUMNEZEU, de Liviu Florian Jianu by http://revistaderecenzii.ro/adevarul-meu-dumnezeu-de-liviu-florian-jianu/ [Corola-blog/BlogPost/339310_a_340639]
-
să-i fie frică și de umbra ei și credea că anul acesta în tenis s-a încheiat pentru ea. Iată că anul nu s-a terminat și cred că Simona Halep mai are în geantă ei cu ursulețul de toarta niște lucruri frumoase pentru noi!... Ușoară tristețe de după meciul Simonei mi-a fost spulberata de victoria nepământeana a celeilalte italience, Roberta Vinci, împotriva „monstrului” Serena, care n-a mai fost sacru în seara asta. E prima dată când, desi îi
CTP, enervat de Serena Williams! Ce spune despre Simona Halep () [Corola-website/Journalistic/105379_a_106671]
-
În același tonalitate este descrisă “Cetatea morților”, așezată “peste oasele vechilor locuitori ai Egiptului, la picioarele templelor dedicate lui Horus sau lui Ka, în Kom Ombo sau în Philae, o infinitate de rămășițe de ustensile: / fragmente de marmite, oale, / vase, toarte, capace sau căușe de străchini se întâlnesc răvășind nisipul. Sunt / reziduurile vechilor / așezări de familii cu corturi, abandonate la mijlocul secolului / nouăsprezece, familii care, gătind și dormind sub umbrare legate de coloane, erau / vegheate / de zei”. Cu o astfel de istorie
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Legendele_egiptului_re_nviate_n_vuiet_de_tsunami_recenzie_la_cartea_rosei_lentini_tsunami_si_alte_poeme_traducere_euge.html [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
urme ale culturii Coțofeni ( 2500-1800 î.Hr.). Cetatea, aflată pe o înălțime dominantă, beneficia de o vizibilitate deosebită asupra împrejurimilor. Ea este situată pe culmea celui mai înalt deal din cele trei care se adună și formează un platou. Profesorul Mihai Toartă în articolul ‘’ Cetăți dacice în județul Vâlcea’’ din ‘’ Studii Vâlcene ’’, nr. 2 din 1972, menționează existența unor izvoare cu apă potabilă pe platoul și în împrejurimile cetății și avansează ideea că cetatea ar fi fost distrusă prin incendiere, de către romani
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1444632703.html [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
căutând ascunziș în cele mai mici crăpături. Plânsul ei de fecioară umilită se transformă-n săbii de gheață aruncate cu furie pe acoperișuri, ferestre pe trupul nefericitelor creaturi ce rătăcesc pe sub cer, în ceasuri fatale, ale dezlănțuitelor pasiuni. Se îndoiau toartele cerului, podul peste râu gemea năpraznic ca o pasăre neagră între fălcile ucigașe ale balaurului de ceață gata de a fi transformat în mii de fărâme Înghițit de furiile vântului, stăpânul furtunii. Referință Bibliografică: STĂPÂNUL FURTUNII / Maria Giurgiu : Confluențe Literare
STĂPÂNUL FURTUNII de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462823043.html [Corola-blog/BlogPost/384915_a_386244]