463 matches
-
după care apar scaunele rezervate tinerilor absolvenți, încă neocupate. Încep să-și facă apariția șirurile de absolvenți ai diferitelor facultăți, cu pancarte pe care sunt inscripționate denumirile facultăților. Tinerii sunt îmbrăcați în vestimentația tradițională de culoare neagră, sobră - roba și toca. Utilizarea acestei vestimentații, specifică ceremoniei de absolvire, are o tradiție de aproape 800 de ani, provenind din Europa Medievală, apărută în secolul al XII-lea la universitățile Bologna, Oxford, Cambridge și Paris, ca semn al sobrietății momentelor importante ale vieții
BUCURII SI EMOTII LA ACORDAREA DIPLOMELOR de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 22 din 22 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344966_a_346295]
-
de studiu. Culorile reprezentative ale facultății sunt: negru și roșu. Costumul întreg este format din roba de culoare neagră pe care este atașată gluga având marginea de culoare roșie cu eșarfă galbenă, roșul aparținând culorilor Universității, galbenul - masteratului Științei, și toca care va fi păstrată de absolvent, ca amintire. Își fac apariția cei de la “Arte și Științe”, după care urmează cei de la alte facultăți: Afaceri, Educație, Asistență medicală și Sănătate, Inginerie, Tehnologie și Arhitectura, Arta, Muzică, în total opt facultăți. Tineri
BUCURII SI EMOTII LA ACORDAREA DIPLOMELOR de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 22 din 22 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344966_a_346295]
-
jice lumea. Tu, de ce nu-mi jici așa? Nu vreau, mă Ionică, nu vreau! Că eu tot mai sper să te faci băiat deștept. Da´ de ce să fiu dejtept, bă tataie? Nu e mai bine jmecher? Așa jice băecii: „bă, toci dejtepcii sunt niște proști.” Hă, hă! Mai bine jmecher! Așa jice băecii. Hă, hă! Dacă sunt paliu, mă crede băecii jmecher. Hă, hă, hă! Nimeni nu-și mai aduce-aminte de ce îi zice lumea lui Ionică ”Paliul”. Se zice că atunci când
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
ziariștii nu au înțeles nimic din intervențiile turcă și bulgară, pe motiv de lipsă de translatori), mai sustrăgîndu-se apoi unei tovărășești vizite de lucru și unei răsădiri de mesteacăn inaugural, incorigibilul umanist și-a așezat acum zîmbetul Divertis sub haioasa tocă oxfordiană, bifînd astfel și bagatela asta encomiastică. Nu-i de ocolit, la o adică, umorul, vai, atît de îndoielnic (dar, vai, atît de adevărat, iată) gen Jean Constantin, care înlocuiește Honorisul cu Humorisul. Știa el ceva, autohtonul Belu Zilber, cînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
livreaua servitorimii, Însoțitoarea Doamnei, părul lung, girueta din vârful turlei, tocurile roșii, mitra, porumbarul din curtea castelului, pernița pentru Îngenuncheat la biserică și tămâia pentru mirosit, numele precedat de particulă, panglicile, diademele, falsele alunițe, rujul, coroanele, Încălțările cu vârful Întors, toca oficialilor, mantia lungă, romburile alb-albastre de pe blazon, purpura veșmintelor, pintenii etc., toate au devenit, rând pe rând, Însemnele materiale ale porției de repaus de care cineva putea să se bucure, ale cantității de fantezie pe care avea dreptul să și-
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ei afectează o anumită libertate: pălării cu boruri răsfrânte, fără calotă sau doar cu o calotă detașabilă, pusă pe balamale sau cu supapă; În primul caz Își pun uneori pălăria invers și o poartă cu borul În sus, ca o tocă Academică, obicei a cărui semnificație este necunoscută. Numele de Sărmani Robi sau Sclavi pare să indice originea slavă, poloneză sau rusă: dar, pe de altă parte, esența intimă și spiritul Superstițiilor lor manifestă mai curând un caracter Teutonic sau Druidic
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
lesc” funcțiile magico- -religioase ale paltinului, legându-le (în moduri diferite) originile de evenimente, personaje și timpuri mitice. Acest aspect a fost sesizat încă de Simeon Florea Marian, în corpusul său inedit de Botanică poporană română : „Datina de-a face toci din lemn de paltin datează, după credința și spusa românilor din Bucovina, precum și a celora din Țara Românească, încă de pe timpul lui Noe. După o legendă din Moldova însă, datina de a face toci din paltin, și anume pentru biserici
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
poporană română : „Datina de-a face toci din lemn de paltin datează, după credința și spusa românilor din Bucovina, precum și a celora din Țara Românească, încă de pe timpul lui Noe. După o legendă din Moldova însă, datina de a face toci din paltin, și anume pentru biserici, datează abia de pe timpul Sf. Sisoe” (cf. 4). Nicolae Cartojan credea că versiunile românești moderne „derivă dintr-un original grecesc” (59, I, p. 186). El a considerat că, dintre versiunile grecești consultate, cea mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fiecăria din populațiunile regnicole, forma administrațiunii, modul perceperii veniturilor și a rămășițelor, instituirea de biurouri vamale pe fruntaria despre Bulgaria, lucrările publice de mai nemerită trebuință, școle publice de înființat, punturile de trecere între ambele țermuri ale Dunărei, în fine, tote deslușirile necesare pentru desăvârșita cunoascere a Dobrogei. Avem nevoe de tote aceste sciri spre a le supune Camerelor la întâia lor convocare. Domnul Stoianovici, delegat român la Tulcea, este însărcinat de a vă da tot concursul ce vă poate fi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
rămășițelor, instituirea de biurouri vamale pe fruntaria despre Bulgaria, lucrările publice de mai nemerită trebuință, școle publice de înființat, punturile de trecere între ambele țermuri ale Dunărei, în fine, tote deslușirile necesare pentru desăvârșita cunoascere a Dobrogei. Avem nevoe de tote aceste sciri spre a le supune Camerelor la întâia lor convocare. Domnul Stoianovici, delegat român la Tulcea, este însărcinat de a vă da tot concursul ce vă poate fi de folos prin îndelungata cunoscință ce o are a localităților și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
legii prevedea că: "Toți locuitori din Dobrogea cari, în ziua de 11 aprilie 1877, erau cetățeni otomani, devin și sunt cetățeni români", iar articolul 5 prevedea că: "Locuitorii din Dobrogea, deveniți cetățeni români, sunt egali înaintea legei, se bucură de tote drepturile cetățenesci și pot fi numiți în funcțiunile publice fără osebire de origine și de religiune"544. În privința organizării cadrului instituțional în Dobrogea, articolul 7 al legii prevede că: "Instituțiunile representative, județene și comunale, se introduc în Dobrogea, după esemplul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
iar dintre satele române, multe, ca Rasova, Vlahkioi, Aliman" rămăseseră "fără o vită în bătătură"1181. După instalarea administrației românești în Dobrogea, "ne-a trebuit foarte puțin timp ca să restabilim ordinea publică"1182. În consecință, "încrederea în autoritate reapăru cu tote efectele sale atât de binefăcătore pentru societate"1183. În acest sens stau mărturie numeroase memorii adresate autorităților de la București de către locuitori ai Dobrogei. Un astfel de document a fost adresat la 8 ianuarie 1879 parlamentului României 1184. Acest memoriu era
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
județului Constanța preciza, în cuprinsul documentului prezentat consilierilor județeni, faptul că "fie care sat (...) fie cu numărul cel mai neînsemnat de familii, avea Consiliul său comunal și Primarul numit de noi"1240. Atât membrii consiliilor comunale, cât și primarii, "în tote ocasiunile" au oferit "probe de supunere leală și inteligență"1241. În privința organizării primăriilor din județ se preciza faptul că "serviciul cancelariei se făcea (...) prin notari" dar "administrațiunea dăduse unui notar atribuțiuni peste atâtea comune câte aveau mijloce să-i retribuiască
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mai mari economii"1261. În aceste condiții, în comunele cu venituri bugetare insuficiente, "primarul nu este salariat și serviciul interior se reduce la strictul necesar"1262. O atenție deosebită era acordată de către prefectul județului Constanța numirii notarilor din comune, în timp ce, "tote actele lor sunt de aprope supravegheate"1263. De altfel, "locuitorii își cunosc drepturile", motiv pentru care reclamă orice încălcare a legii de către notari, această atitudine fiind încurajată de faptul că "sciu că cel mai mic abus nu este tolerat de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
trimite copiii la școală. Pentru a dovedi netemeinicia unor astfel de zvonuri, prefectul județului Constanța a cerut "să se numească hogi, profesori de religiune mahometană, pentru copiii musulmanilor ce frecuentă școlele române"1279. Prin urmare, "ceea ce Patria comună doresce, înainte de tote, omeni luminați onești, cetățeni demni de un stat liber"1280. De altfel, legile fundamentale ale statului român, precum constituția, dar și legea de organizare a Dobrogei "garanteză libertatea consciinței" întrucât statul român are nevoie de "cetățeni buni, de veri ce
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și una în Constanța)"1340. Făcând referire la orașul Constanța. Remus Opreanu aprecia că "deja viitorul Constanței se desinează din ce în ce mai bine"1341. Ca urmare, "peste câțiva ani portul acesta va fi legat, prin repedea comunicațiune a drumului de fer, cu tote unghiurile țării. El este porta României spre Orient"1342. La 15 martie 1881 apărea în publicația România Transdanubiană un articol intitulat " Situația județului Constanța" în cuprinsul căruia se făceau referiri la textul dării de seamă prezentată, în ianuarie 1881, Consiliului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a putut să priceapă cari împrejurări pot îngădui înflorirea intereselor lui"1494. Pentru o mai bună argumentare a cererii de înlăturare a regimului excepțional din Dobrogea, N. S. Baboeanu afirma, referindu-se la concetățenii săi locuitori ai Dobrogei, că "purtăm tote sarcinile, avem tote obidele, tote greutățile, să ni se dee tote drepturile"1495. În încheierea articolului său, N. S. Baboeanu enunța cea mai importantă dintre doleanțele locuitorilor Dobrogei, și anume "să ni se dee representațiunea nostră în sânul poporului românesc
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
priceapă cari împrejurări pot îngădui înflorirea intereselor lui"1494. Pentru o mai bună argumentare a cererii de înlăturare a regimului excepțional din Dobrogea, N. S. Baboeanu afirma, referindu-se la concetățenii săi locuitori ai Dobrogei, că "purtăm tote sarcinile, avem tote obidele, tote greutățile, să ni se dee tote drepturile"1495. În încheierea articolului său, N. S. Baboeanu enunța cea mai importantă dintre doleanțele locuitorilor Dobrogei, și anume "să ni se dee representațiunea nostră în sânul poporului românesc, căci popor românesc
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
punctul de vedere al drepturilor politice"1511. Pentru susținerea acestei afirmații, Vasile Kogălniceanu cita articolul 3 al legii de organizare a Dobrogei, al cărui conținut prevedea că "locuitorii din Dobrogea, deveniți cetățeni români, sunt egali înaintea legei, se bucură de tote drepturile cetățenesci și pot fi numiți în funcțiunile publice, fără osebire de origină și religiune"1512. De asemenea, Vasile Kogălniceanu menționa faptul că, după adoptarea sa de către parlament, "legea a fost tradusă în toate limbile vorbite în Dobrogea și răspândită
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
umplea ochii și sufletul cu existența ei. Într-un loc ferit din cărare, unde patru bănci alcătuiesc un pătrat, care închide la mijloc o masă și pe care ea îl declară "salon", mă înștiință că vom sta mai mult. Cineva toca pe aproape. Îl descoperirăm: o ciocănitoare suia și cobora pe trunchiul unui copac, preocupată adânc, fără să ne dea nici o atenție. Vântul suna în brazi, ca o bură de ploaie. Iluzia era dezmințită de petele de lumină care, ca niște
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
pe cei doi cheflii cu cuvinte nu prea măgulitoare. Nu apucă să ducă paharul la gură, un vuiet Înfricoșetor Îi Îngheță de spaimă! Cande labrul din mijlocul localului se făcu țăndări, iar toate luminile se stinseră. Pământul se balansa În tote direcțiile iar clădirea hotelului Ambasador troznea infernal din toate articulațiile, riscând prăbușirea! Se auzi o voce țipând sfâșietor. „Cutremur de pământ...! Murim, vom muri cu toții...!” Cheflii localului se repeziră către ieșire dar, aceasta fiind Îngustă, se produse Învălmășeală. Oamenii urlau
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Abia sâmbătă, a șaisprezecea zi a lunii șaaban, 14 septembrie 1517, un sol a sosit la fortăreață, gâfâind și plin pe praf: se dăduse o bătălie la Marj Dabek, nu departe de Alep. Sultanul participase, purtând pe cap o mică tocă, înveșmântat în mantie albă, cu baltagul pe umăr, înconjurat de calif, de cadii și de cei patruzeci de purtători ai Coranului. La început, oastea Egiptului fusese triumfătoare, capturând de la dușman șapte steaguri și mai multe piese mari de artilerie montate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
aceea: un păianjen cu spate roșu precum catifeaua, o carcasă înaltă, cu semnițe așezate ca foile de pergament, o bilă portocalie de rășină, o piele de șarpe, o bucată de os, pene de diferite culori, mătase fină, mătase de bumbac, toca îmblănită a unei molii, o spirală de sepale, o frunză bolnavă, acoperită cu pistrui albaștri din pricina unei ciuperci... Acum, deși multe dintre lucurile acestea se ofiliseră sau se dezmembraseră, Sampath împrăștie cât putu din colecție în jurul său, echilibrând articolele cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
cu fruntea legată strâns în vreo bandeletă lată, care-i făcea un cap bolnav. . . Credeai că nu va putea purta pălărie niciodată și apărea înfășurată în vreo imensă blană de tigru - moda sălbatecă - cu tot acel vâlvoi vaporos dispărut sub toca netedă a cărei dungă aspră de catifea se cobora pe sprâncene fără ca un fir răzleț să îndulcească obrazul bizar. . . Odată, ieșind târziu din magazin, am văzut-o plecând îmbrăcată cu un taior negru, simplu și cam uzat, dar tot elegant
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
încovoiat puțin, ceea ce-i făcea un gest permanent de înclinare, care, combinat cu manierele lui blajine, avea, în adevăr, ceva sacerdotal. - Nu e rău poreclit, deși nu mai țiu minte pe Papa Boni-faciu. - Seamănă! Mai ales în atelier cu o tocă mică, neagră, si ca șorțul alb. - Cunoști bine pe Greg? - Da! răspunse cu glas serios Nory. Lidia a iuat un timp lecții cu el. Ce-mi abătuse mie să-i împerechez. Ei nici nu visau. Lidia avea alte gânduri și
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]