125 matches
-
instalat, pe o parte a străzii, cuptoare, grătare,tăvi uriașe cu toate bunătățile, iar pe cealaltă parte corturi mari, cu mese și bănci unde cei care sărbătoreau puteau bea o cafea, o răcoritoare, sau mânca vițel la proțap, mici, cotlete, tochitură, pește prăjit etc. Remarcabile spectacolele muzicale în aer liber, concertele și colecțiile de ceramică românească, de port popular românesc, de miere, cașcaval, ustensile de bucătărie, velințe, instrumente muzicale, dulciuri etc. În Piața Prefecturii și în multe alte locuri, Biblioteca Județeană
SĂRBĂTOAREA UNUI ORAŞ EUROPEAN: ZILELE CRAIOVEI, 2012 de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346479_a_347808]
-
mămăligii să se fi consumat integral, Într-o țară În care raportul Între rural și urban rămâne Încă foarte aproape de paritate. În Moldova și Maramureș, printre păstori, gurmeții se pot Împărtăși Încă din bucate ce au la bază mămăliga. Balmoșul, tochitura cu mămăliguță, varza cu carne servită obligatoriu la Ignat - sau cu orice alt prilej care presupune și tăierea porcului - fac parte din zestrea de bunuri gastronomice puse pe tapet de partizanii specificului bucătăriei autohtone. De fapt Însă și celelalte zone
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
treabă“. „N-aș prea zice“, dă din cap căruciorul. „Dar nu mă mai pronunț, dacă tot a plecat.“ „Ce adunări de partid organiza“, surâde visător cocoșelul. „Mergeam p-ormă și la «Primu’ parastas», la tov. Olimpiu. Peste drum de Pătrunjelu’. Tochitura aia, mai ții minte? Și șlibovița cu pere? Și alea de le ziceam... Le ziceam, așa, de caraghioslâc, de se-amuza tovii.“ Ascult și nu ascult astfel de discuții. Sunt mai mult atent la cadența gândului meu. Încet-încet am alunecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
te-am găsit, jupâne - l-a întâmpinat lotrul. ― Intră și bine ai venit. Știu că ți-i foame și ai mare sete. Poruncește - a răspuns hangiul bucuros. ― Apoi îmi cam știi obiceiul, așa că nu-i nevoie de nici o poruncă. ― O tochitură cu mămăliguță și un vin din cel de soi a cădea bine? ― Mă mai întrebi? ― Treaba îi ca și făcută. Numai să dau porunca. Spunând acestea, hangiul s-a îndreptat spre bucătărie. S-a întors repede, cu chip să-i
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
la o potaie. Dar, ferească Dumnezeu!...” ― Ce fel de vin ai adus? - l-a întrebat pe hangiu. Și asta doar ca să aibă capăt de vorbă. ― O Tămâioasă. Vrei să guști? ― Nu. Poate altădată... ― În seara asta, să-mi faci o tochitură, că sunt rupt de foame. ― Am să-ți fac - a răspuns ea, cu gândul la lotru. „Ce bine ar fi să vie... Ce să fac? Să pun din fiertură sau nu?”... Până hangiul a chemat slugile să deshame caii și
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
de mâncare - l-a tachinat țârcovnicul, râzând cu poftă. ― Mai bine priviți la hangiță - i-a îndemnat povestitorul. Uite-o în pragul bucătăriei, îmbrăcată cum știți voi... Să leșini când o vezi. Pe brațe poartă tava încărcată cu bunătăți: o tochitură de-ți lasă gura apă, alături de o mămăliguță aburindă străjuită de o ulcică cu Tămâioasă de Huși. Pășește cu pas elastic și, cu ochii țintă într-ai lotrului. ― Asta n-o mai cred. Cum să se dea ea de bună
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
ce are de făcut. „Adu niște vin, da’ știi tu din care...” „Da. Din cel adus de la Huși”. „Întocmai. Între timp, mai vezi ce face...” „Am înțeles”. Nu după multă vreme, hangița a așezat pe talger două străchini pline cu tochitură, alături de care trona o mămăligă aburindă. Între timp și-a schimbat și îmbrăcămintea... Când a apărut în pragul bucătăriei cu talgerul pe brațe, arendașul a rămas cu privirea țintă pe ea. Puteai să ghicești ce își spune: „Mamăăă! Da’ frumoasă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
hrișcă. Îmi place primăvara să mă las cu coasta pe pămînt. Nici răveneala lutului, nici adierea vîntului nu-mi dă dureri de oase. Aud cucul și cîinii sau ronțăitul ierbii sub botul unui miel. Curată sănătate. Iarna bag în mine tochitură de porc cu vin care sfîrîie în ulcică. Dacă aș mînca banane ori ciuperci de China, cred că toate mi s-ar întoarce împotrivă. În acest arbore s-a rătăcit un străbun din Hios. Sîngele lui l-a subțiat pe
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
M-am oprit în portița grădiniței, cu palpit de inimă... Tocmai atunci ușa chiliei se închidea ușor, ca împinsă de vânt. Nici o umbră în deschizătura ei. Cu simțurile încordate peste măsură, am intrat... Pe măsuță aburea mămăliga, alături de strachina cu tochitură. “Tare mă tem că asta nu-i cu îngăduința sfinției sale părintele, ci mai degrabă ființa nevăzută mă răsfață” - gândeam eu, când am băgat de seamă că ușa dinspre chiler s-a întredeschis fără zgomot, cât să intre un fluture... M-
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
fragi... Bătrânul a început să migălească ca o adevărată gospodină. Până să mă dumiresc ce pregătește în cotlonul lui, m-am trezit cu o mămăligă aurie răsturnată pe un fund de lemn și cu două străchini în care aburea o tochitură de îți lăsa gura apă... Călugărul a tăiat mămăliga în dărabe potrivite cu o ață deslegată de pe piciorul mesei și m-a îndemnat să facem rugăciunea după cuviință... Astăzi putem mânca de dulce. Așa că așază-te și să gustăm din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că facem peste o sută șaizeci. Și atît am făcut. Tu ce-ți iei, iubire? — Ouă cu șuncă și cu o felie mare de ceapă și o cafea, Îi spuse Roger chelneriței. — Cum să fie ouăle? — Ochiuri simple. — Și doamna? — Tochitură de vită, bine făcută, cu două ochiuri. — Ceai, cafea, lapte? — Lapte, vă rog. — Suc? De grepfrut. — Două de grepfrut, spuse Roger. Te deranjează c-o să mănÎnc ceapă? — SÎnt moartă după ceapă. Da’ nu atît cît sînt după tine. Și n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
cât de mult ne-am perpelit unul de dorul celuilalt, uite aici ți-am adus de mâncare. Ai venit cale lungă și sunt sigură că ți-i foame. Spunând acestea, a ridicat marginea șervetului cu broderie nouă, dezvelind strachina cu tochitură, străjuită de o mămăliguță încă aburindă. Pe colțul mesei adăsta un păhăruț pe care îl bănuiam a fi plin cu lichior făcut de bătrân, alături de ulcica cu vin roșu. În timp ce eu admiram cele pregătite pentru mine, Zâna m-a îmbrățișat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de mâncare, conașule. Să mânânci sănătos, cî o făcut-o Zâna. ― Spune-i Zânei că îi mulțumesc din suflet. ― Așă am sî-i spun, conașule. Rămâi sănătos șî poftî bunî. ― Mulțumesc și să fiți sănătoase. De sub șervetul înflorat mi-a zâmbit tochitura, alături de mămăliga aburindă... Am mâncat cu mare poftă. La sfârșitul mesei, ca unul cu tabieturi, mi-am luat ulcica cu vin și am ieșit pe cerdac... L-am băut picătură cu picătură, cu nemăsurată plăcere. Întors în încăpere, m-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mult, dar asta ar fi însemnat încă o ratare. Crăciunul l-am petrecut deci în stil tradițional, acasă în România. Mama îmi pregătise cu grijă toate mâncărurile mele preferate: sarmale în foi de viță și de varză, chișcă, cârnați moldovenești, tochitură și mai ales mămăligă de-a noastră gustoasă. Nu mă mai simțeam deloc singur. Și mai era și patria mea, despre care îmi plăcea să scriu poezii, tehnic bine realizate, incitante și filozofic vorbind, profunde. Visam iarăși la succesul literar
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
Slab. Aveam pretenții mai mari pentru că, într-adevăr, cunoșteam. În alea șase luni care le-am făcut, am învățat. Ajunsesem la „Budapesta“, am rămas singur la bucătărie, unde erau trei bucătari și-un ajutor, plus bucătăreasa șefă. Eram singur. Făceam - tochituri, ciorbe, fripturi de toate felurile, salate. Am făcut și prăjituri. Când am fost mic și n-am avut ocazia să mănânc, tânjeam după dulciuri; acum, când am avut liber, eram cu sânul plin, cum se spune. Am lucrat câteva zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
aprig de ziceai că zăcuse nemângâiat prin cine știe ce ocnă, mă lovea în draci de urlam ca ursoaica împușcată în buci, mă zvârcoleam de-mi rupeam mațele, ficații, splina, toate organili interne le lua la căsăpit, cum taie măcelarul carnea de tochitură, mărunt și bucățică de bucățică, zgârciuri, bojoci, osulețe, tot ce are femeia la sine când le lua Macatist al meu la prelucrat se topea, se fierbea, clocotea, urlam străpunsă de mii de nesătui, moroii moroilor intrau în mine, corbiii corbiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
aceea, italienii luau multe românce. Fiat-ul lui Georgică făcea toți banii. În altă seară avea bani, eveniment memorabil care trebuia sărbătorit și au mers la Codrii Cosminului cu Țiganul. Era aglomerat și au ocupat o masă. Au comandat băutură și tochitură cu mămăliguță, specialitatea casei. Între timp văzându-i singuri, vine la masa lor o tipă de vreo 25 de ani și le propune să îi dea voie să ia loc cu prietenii ei. Erau trei tineri italieni, simpatici și vorbăreți
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
3); bleg(3); sat(3); ață (2); brînză cu smîntînă(2); bunică(2); căldură(2); casa bunicilor(2); cir(2); gustare(2); jumări (2); lingură(2); moldovean(2); români (2); rustic(2); sarmale(2); țăran (2); țărănesc (2); tare(2); tochitură(2); ?; aburi; aliment; apă fiartă; Ardeal; arsă; au; borș; bucată de la țară; bulgari; e bună; capac; de casă; căpșuni; casa veche; cașcaval; cereale; ciorbă; cireșe; cîștigă; copil; copilărie; covrig; Cristina; cuțit; delicioasă; delicios; deliciu; dezgust; dublu; dulce; făină de mălai
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
se intereseze de boala sa la medicii austrieci. Se pare, totuși, că restricțiile medicale nu erau luate în considerare de pacientul Creangă, mai ales în ceea ce privește alimentația rațională: „cerea câte o oală de sarmale, câte un pui bine mujdeiat, câte-o tochitură bine afumată și sărată, câte un cofăiel de vin și apoi se punea pe mâncare și pe băutură, fiindcă numai cu atâta rămăsese, după părerea lui.” (42, p. 111) Dacă ar fi să-i dăm crezare lui Paracelsus și să
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
pihtije. Tot în Grecia se face maties e saffathes, altfel spus caltaboșul nostru, în aproape aceeași alcătuire (cu excepția unui condiment pe care mediteraneenii îl adoră: coaja rasă de portocală). Radu Anton Roman insistă asupra caracterului ritual al pomenii porcului (o „tochitură“, de fapt), ofrandă carnală a sărbătorii de Ignat. În acest caz, separarea rituală a viscerelor de restul cărnii este respectată, tochitura aceasta servită tuturor celor care au participat la tăierea animalului cuprinzând în cea mai mare parte măruntaie. Dar ar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
care mediteraneenii îl adoră: coaja rasă de portocală). Radu Anton Roman insistă asupra caracterului ritual al pomenii porcului (o „tochitură“, de fapt), ofrandă carnală a sărbătorii de Ignat. În acest caz, separarea rituală a viscerelor de restul cărnii este respectată, tochitura aceasta servită tuturor celor care au participat la tăierea animalului cuprinzând în cea mai mare parte măruntaie. Dar ar fi periculos să credem că nicăieri pe bătrânul continent nu mai este întâlnit acest fel de mâncare ceremonial. Deși modernizarea Europei
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Bittman poartă În scenele erotice chiloți cu dungi verzi, O boare de cenușiu În pînzele lui Val Gheorghiu, Pentru că proaspăta soție-l cicălea, i-a zdrobit capul de perete și a Înjunghiat-o de 30 de ori, Valentin Moraru face tochitură moldovenească, Shauna a pozat goală la Îndemnul soțului ei, Accesibil și discret. Tratament unic și special. Tulburări și disfuncții sexuale masculine. Rezultate imediate. Din Jurnalul lui Stendhal: „Exceptînd-o pe D, sînt cast ca un drac. Uite-așa mă Îngraș”. Guvernul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
un enunț - dimpotrivă, aceasta pare să fie o caracteristică generală a comunicării interumane. Cum explicăm, În enunțul următor, faptul că B Înțelege nu ce afirmă A, explicit, prin semnele lingvistice, ci cu totul altceva ? A: Aș vrea să mănânc o tochitură moldovenească adevărată! B: Sunt doi km până la Curcanul de Aur! Preocupat de astfel de diferențe semantice ce apar În procesul real de comunicare, Paul Grice descoperă lucruri foarte importante ce se vor constitui În pietre de temelie ale teoriei comunicării
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
este Împărtășită de ambii actanți, va realiza imediat că răspunsul lui B respectă cel puțin maxima de relație și va deriva automat următoarea implicatură: Dacă poți/vrei să mergi pe jos doi km până la Curcanul de Aur, ai să mănânci tochitură moldovenească. Grice numește acest tip de implicaturi care pornesc de la respectarea maximelor implicaturi generale (a căror inferare, susține Grice, nu este dependentă de context). În cel de-al doilea caz, vehicularea gândului interlocutorului se face prin Încălcarea flagrantă, cu intenție
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
vorbi de bucătăria din Moldova dacă nu amintim de preparate cum ar fi:cighir moldovenesc, chișca moldoveneasca, răcituri de pasăre, ciorbă de porc, ciorbă de potroace, pui la ceaun cu mujdei și mămăliguța, borș moldovenesc, saramura de pește, pârjoale moldovenești, tochitura moldoveneasca etc. Artă condimentarii a apărut în paleolitic marcând o etapă în dezvoltarea civilizației,ce presupune un anumit rafinament. Așezarea alimentelor se făcea mai întâi în cenușă,apoi cu sare,drept condimente folosindu-se usturoi,muștar,untișor de apă,chimen
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]