443 matches
-
moșie din Runcu (Filipeni - n.a.) la 22 septembrie 1661. Un diac local, Vârlan, scrie în Filipeni, la 9 iunie 1665 „ca să se știe” despre Necula și soția sa Paraschiva care vând o vie în Filipeni pentru 14 galbeni. La această tocmeală au fost de față „Neculai din Filipeni”, Ion Jora (apare mai des în documente), Constantin Cepoi, Iurașco Vlașco, Sârghie, feciorul lui Platon (și el martor la unele tocmeli), Ifrim Ticănău, Gavrilaș Zgăbian, Simion Bășicatul, Iosif feciorul Blidăriței și Vasile al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Paraschiva care vând o vie în Filipeni pentru 14 galbeni. La această tocmeală au fost de față „Neculai din Filipeni”, Ion Jora (apare mai des în documente), Constantin Cepoi, Iurașco Vlașco, Sârghie, feciorul lui Platon (și el martor la unele tocmeli), Ifrim Ticănău, Gavrilaș Zgăbian, Simion Bășicatul, Iosif feciorul Blidăriței și Vasile al Toderesei, Dumitrașcu Sorăii, toți din Filipeni. Șapte dintre ei semnează actul de vânzare cu degetul. în alt act de vânzare din 17 martie 1665 apare Cârstina Platoneasa (soția
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
am socotit că altul nu încape fără dumnealui, pentru aceea ca să-i fie dumnealui dreaptă ocină și moșie și giupînesei dumisale și coconilor dumisale. i să aibă a-și face dumnealui și dîrease domnești pre această vie. și într-această tocmeală Î și a făcut dinaintea dumisale lui Toaderi Paladie vel stolnică și dinaintea Î. lui Costin vel comis și dinaintea lui Toderașco an Ionașcul jitniceriul și dinaintea lui Ioniță ană Răcovie logofătul biv postelnică și dinaintea dumilorsale vornicilor de poartă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care vând o vie și au ca martori pe Neculai din Filipeni, Ion Jora, Constantin Cepoi, Iurașcu Vlașcu, Sârghie Platon, Ifrim Ticănău, Gavrilaș Zgăbian, Simion Bășicatul, Iosep al Blidăriței, Vasile a Todiresei și Dumitrașcu Gorici, dinaintea cărora se face această tocmeală. O mențiune specială facem pentru Simion Bășicatul al cărui nume se păstrează în toponimul Bășicata care desemnează o parte din „moșia” satului Lunca - Filipeni. Când Anghelușa face danie satul Filipeni, în anul 1692, precizează partea dăruit „din jos, din hotarul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
29. De aceea, opoziția 28 Ibidem, p.32-33 29 În finalul amplei sale analize Petru Opran arăta: “Nu ne unim apoi câtuși de puțin cu opiniunea domniei sale (a lui Apostol Arsachi - n.n.) ca legile regulamentare, fiind pregătitoare, ca să ajungem la tocmeli de bună voie, ar fi modul oportun a se zice sătenilor cu ocaziunea preschimbării legilor actuale: V-ați pregătit destul de la promulgarea regulamentului încoace, acum învoiți-vă pentru toate, sau de unde nu, plecați, pământul este tot al proprietarilor și voi
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
se țină de cuvânt. Stăpânul curții Glu-glu-glu, înfuriate, E curcanul pe-nserat, Fiindcă îi veni brusc cheful Să fie-n ograda șeful. Dar te pui cu cele mici, Rate, gâște, bibilici, De stăpâna adorate Și de copii răsfățate? Dar de unde, nici tocmeala! Pune-ți pofta-n cui amice, Ceață de găini pitice Sfat țin, chiar să-l dea afară! Trei cocoși împintenați S-au ales singuri jurați, Și se scarpină în frunte, Cum să facă pace-n curte. Însă lumea se agită
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
explicații, ci prin măsuri de ecarisaj politic. Am abordat în articolele trecute doi termeni ale căror sensuri lexicale par foarte diferite: negocierea - termen mai amplu, presupunând chiar existența unor tehnici și a unor cursuri de negociere - aproape sinonimă fie cu „tocmeală”, fie cu „tratative”, însemnând acțiunea de a discuta un preț de negoț sau a trata căutând un numitor comun ori un compromis convenabil mai multor tabere, în vreme ce derogarea, însemnând excepția de la prevederile unui act normativ, se referă la favoarea suspendării
EXISTĂ UN SEMN DIVIN PENTRU CLASA POLITICĂ? (4) AGRESAREA ROMÂNILOR PRIN AGRESAREA SENSURILOR POLITICE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367802_a_369131]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > JUSTIȚIA ROMÂNĂ Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 1734 din 30 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Spună lumea ce-o să spună, Dar cum văd, fără vrăjeală, În justiția română, Unde-i lege nu-i tocmeală! Fi’ndcă ea, legea, firește, Chiar de e vreo bănuială După cum se tot vorbește, Pentru toți este egală, Doar că hoții...prinși ca blegii... Asta-i altă socoteală! Nu-s egali în fața legii, Cum nu sunt nici la ciordeală: Ăi
JUSTIŢIA ROMÂNĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367934_a_369263]
-
netoții, Banii-i dau la avocați, Pe când cei care au școală, Cei deștepți, cunoscători, Banii-i dau, fără-ndoială, Direct la judecători, Și plătesc o sumă bună, Fără fițe, scârț, boceală, Că-n justiția română, Unde-i lege nu-i tocmeală! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Justiția română / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1734, Anul V, 30 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valeriu Cercel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
JUSTIŢIA ROMÂNĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367934_a_369263]
-
că tata Roza nu-și mai încăpea în piele, dar nici în ie, dacă a dat de știre la tot satul de această onoare de care a avut parte la oraș, de altfel certificata și de accepțiunea lui unchiul la tocmeala lui nea Petre. -Hai, fii serioasă!. Referință Bibliografica: Petru și Roza, povestire de Ion Dorel Enache-Andreiași / George Nicolae Podișor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 211, Anul I, 30 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
sfânt acest Vasile! Iată ce legiferează Pidalionul (2a) urmând cele mai antice canoane date la Gangra : Și roabă încă și care fără voia stăpânului său s-ar mărita, curvește, după canonul 40 și 42 al lui Vasile. Pentru că după acesta, tocmelile și făgăduințele celor ce sunt supuși sub stăpâni nici o încredințare au. Și după canonul 41 al acestuiași, nunta care s-ar face fără de voia stăpânului, a văduvei muieri, se dezleagă, dacă acela nu voiește. Pentru aceasta și soborul cel din
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
vorbi de cel din Afganistan care trena de mulți ani, sărbătoarea ca atare nu părea afectată de sacrificiile făcute (și nu erau deloc puține!), nu se căinau și nici nu strigau lozinci împotriva cuiva, nu se arătau cu degetul vinovații, tocmeala manifestării căpăta conotații exclusiv pacifiste, mândria americanilor de a fi primii cei care „mută” pe jocul de șah al politicii mondiale părând ceva firesc, presupus de conștiința unor valori pe care nu doar singură educația le-a oferit-o și
ZIUA AMERICII LA LANSAREA REVISTEI PIATRA CRAIULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367078_a_368407]
-
alb și-l mlădie-agale - Femeie născută din gând Ce cântec îngâna buzele tale ? Ochii tăi negri că smoala Mă întreb ce vraja ascund ? Eu apă m-aș vrea, de tu mi-ai fi prund Pe viață, cu tine aș face tocmeala... Dar tu te prefaci în cupe de crini, Parfumul tău simțu-mi îmbată, Plină de roua, te lași așteptată Și vântul te poartă mereu prin străini. Te-aș strânge în brațe, atât mi-ești de dragă, Dar teamă mi-e să
FEMEII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348712_a_350041]
-
pe care și-au ales-o. Cel dintâi fruct, de o sută, este recolta sângelui mucenicesc, cel de-al doilea, de șaizeci, este al nostru. Deci după cum mucenicii nu își fac nici un gând de a-și proteja trupul și nici o tocmeală cât de neînsemnată în lupta lor, tot așa să fie și la voi (a căror răsplătire este de al doilea grad) și să aveți o răbdare statornică... (Potrivit mărturisirii Monahiei Eudoxia Manolache - sora Părintelui Dometie Manolache, viețuitoare până la trecerea ei
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
că numai moartea este cea care dă sens vieții: „Nu știu dacă-i loc a spune,/ Dar trecând Văii hotarul,/ Plânsetele, din genune,/ Răscoliră călindarul,/ Dându-i clar a înțelege/ - Precum zânelor măiestre -/ Că acolo unde-i lege/ Nu-i tocmeală, nici sechestre." Tulburătoarea temă a perceperii timpului, ne stârnește o profundă admirație pentru omul nostru simplu, temă pusă în discuție cu mult înainte ca marele fizician Albert Einstein să enunțe celebra teorie a relativității timpului. La fel de tulburătoare și realizată cu
UN NOU VOLUM: „TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE”) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365143_a_366472]
-
iertat-o demult bunul Dumnezeu, că nu-mi adre să mai fac păcate lumești... și pufni în râs, apoi tuși înfundat, îl prinse de amândouă mâinile și i le sărută. Să ți se-măplinească dorința, conașule!... Hai odată, ce!... stăm la tocmeală?... și a rânjit zgripțuroaica, stăpână pe dibăcia ei în a fraierii credulii, arătându-și dantura asemănătoare ca a unei roți dințate... care-și rupsese „boabele” când prinsese în angrenaj vreun fier ruginit, aruncat de un gură cască. - Mă jenez, măicuță
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
pe care a primit-o cu puțină întârziere, făcându-se că nu observă acest fapt. - Mai târziu, dragă. După ce mâncăm... și, a adăugat el grăbit, nu vorbim nimic la masă. Voi povesti apoi, ce zici? - Unde-i lege... nu-i tocmeală! Ce aș mai putea spune eu... Vin alb ori roșu? Sau vrei bere? l-a întrebat ea privindu-l cu o ușoară suspiciune. - Un aperitiv... Tu vrei țuică de prună, da? Și apoi, în funcție de ce mâncăm.... miroase a fripturică, parcă
ISPITA (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355810_a_357139]
-
mai mult, ca să arate că este în stare să se descurce singur, trebuia ca până diseară să vândă de două sute de dirhami. Două sute de dirhami pe trei surcele și trei nuiele! Uf, nici fratele său Khalid, care se pricepea la tocmeală, n-ar fi putut să scoată atât de mult pe o așa marfă îndoielnică. Ahmed s-ar fi târguit și el, nu încape vorbă, însă cu cine să te târguiești dacă pe o așa caniculă nu vezi țipenie de turist
BELAY, REGELE MAIMUŢĂ de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/355994_a_357323]
-
Plângerii! Loc unde eroul basmului nostru ajunge nu din propria voință, ci fiindcă îi este menit și această „probă”. Ultima de care nu scapă nici un om... Motivația autorului este în consens cu cea a basmului: Unde-i lege, nu-i tocmeală”. Lege a fost să greșească? Sau să suporte legea care domnește peste zisa ”Vale a Plângerii”? Feciorul de împărat simte că i se spulberă visele, retrăiește dureros sentimentul dorului de părinți, „dor care de piept îl apucă”, devenind „dorul de
DESPRE O POVESTE ÎN VERSURI A LUI ADRIAN ERBICEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/354952_a_356281]
-
Dorința inimii Fecioarei Maria cere Întruparea Domnului prin Sofia divină care o aprobă. Deodată, Icoana (Chipul) lui Dumnezeu din Om, reflectă chipul Omului în Dumnezeu. Așadar și altfel Fecioara Maria Îl zămislește pe Dumnezeul - Om. Dumnezeiasca Întrupare a avut ca „tocmeală” bunăvoința Sfintei Treimi și consințământul neprihănit al Fecioarei. Sfântul Duh este Cel care creează harisma (starea) maternă a puterii duhovnicești unde se zămislește și crește viitoarea ființă. Desigur, în Taina Întrupării, Fiul poartă în Sine întreaga Lumină a Cuvântului și
MAICA LUI DUMNEZEU – BUCURIA TUTUROR FĂPTURILOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355057_a_356386]
-
Acasă > Cultural > Artistic > MICĂ ÎNȚELEGERE ȘI MAREA TOCMEALA - TABLETĂ - CEZARINĂ ADAMESCU Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 599 din 21 august 2012 Toate Articolele Autorului MICĂ ÎNȚELEGERE ȘI MAREA TOCMEALA -tabletă- Nu știu de ce, în ultimii zeci de ani, totul iese pe dos. Fără nici o noima, Râul
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355247_a_356576]
-
Acasă > Cultural > Artistic > MICĂ ÎNȚELEGERE ȘI MAREA TOCMEALA - TABLETĂ - CEZARINĂ ADAMESCU Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 599 din 21 august 2012 Toate Articolele Autorului MICĂ ÎNȚELEGERE ȘI MAREA TOCMEALA -tabletă- Nu știu de ce, în ultimii zeci de ani, totul iese pe dos. Fără nici o noima, Râul câștiga de fiecare dată, în lupta cu Binele, care e strivit, supus, distrus, anihilat de puterea acestei caracatițe ce-și întinde tenculele peste
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355247_a_356576]
-
în spatele cortinei de fier și nu îndrăznim nici o mișcare pentru că, orice am incercat până acum, a dat greș. Cărțile pentru pockerul veacului s-au aruncat pe masa de joc. Deja erau măsluite. Asii - în mânecă. La mică înțelegere. La marea tocmeala. Că la Alba-Neagra, jocul escrocilor de prin gările mici de provincie. Marea scamatorie. La care cad că muștele în plasă, cei gură-cască. Pe roni, pe dolari sau pe euro. Uite albă, uite neagră...Ba e roz, ba portocaliu. Dacă l-
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355247_a_356576]
-
toate visele și idealurile răsturnate de o mână de oameni care se cred fiii lui Dumnezeu sau chiar Dumnezeu Însuși. Oamenii sunt cuprinși de marea lehamite. Și eu, deopotrivă. 21 august 2012 CEZARINĂ ADAMESCU Referință Bibliografica: MICĂ ÎNȚELEGERE ȘI MAREA TOCMEALA - tabletă - CEZARINĂ ADAMESCU / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 599, Anul ÎI, 21 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cezarină Adamescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355247_a_356576]
-
pot pleca oriunde în lume dacă legile nu le sunt pe plac, o rămânere însemnând un acord, cetățenii fiind obligați să respecte legile, chiar dacă acestea nu sunt bune. Ca o paranteză amintesc proverbul nostru românesc: „Unde-i lege, nu-i tocmeală”. Continuând dialogul care cuprinde acea argumentare și respingerea evadării propuse, vedem că Socrate are de fapt ca țintă datoria - după cum apare în subtitlul lucrării - de a respecta deciziile Cetății, precum și alternativa - ele să fie ignorate prin fugă sau sfidare. La
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]