93 matches
-
Bică-Jumate nu mai era. Dar lumea tot aflase, erau cu toții aici și așteptau. Mortul stătuse trei zile și, deși iarnă, începuse să miroasă și nu mai puteau întîrzia fără să-l fi dus la cimitir. Rudele așteptau să sosească dricul, tocmit tot în taină, să-l care la Străulești, un cimitir de la marginea orașului, până unde, gândeau, nu va merge nimeni, cu siguranță. Popă nu chemaseră, pentru că nici unul din preoții mahalalei n-ar fi venit să-i cânte la cap fără
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dar în fața clopotniței se izbiră de un zid de oameni. 221 Erau milogii, vreo cincizeci de bărbați bărboși, numai zdrențe, care începură să huiduie și să lovească cu picioarele în burțile animalelor. Se făcu o învălmășeală cumplită. Zadarnic băteau clopotele tocmite. Fratele mortului se ridică pe trotuarul de pământ și începu să răcnească cerșind mila mulțimii: - Frați creștini! Nu intrați în păcat! - Voi sînteți frate cu dracu, nu cu Dumnezeu! strigau femeile, înghesuindu-se spre ușa fărâmată a dricului, prin care
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de gât. Că-mi place să fac ce-mi trece prin cap, să nu dau socoteală. Și unde mi s-au așezat pe capul negustorilor! întîi au răscolit Filantropia. Au spart obloanele la Tarapana, au cărat marfa cu un camion tocmit. Pe urmă au trecut la jaful Griviței. Intrau ziua-n amiaza mare peste negustori și le puneau cuțitele în piept: -Banii! O învățaseră și pe Didina. O luau cu ei în spargeri, să țină șestul. Se strecurau în prăvălii pe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mult în vederea distingerii: pământul și apa se aleg separat, își află o margine, o limită care, ea abia, conferă apei identitatea mărilor, iar pământului, lăsat "să se ivească" la marginea lor, pe aceea a uscatului. Apa și pământul sânt acum "tocmite". Cerul, pământul și mările apar deci prin simplă demarcare. Cu ele, opera peratologului geometru se încheie; din ziua a patra asistăm la faptele peratologului modelator. Lumea aceasta, repartizată doar pe câteva registre, este lipsită de viața formelor; nu există o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și-a terminat treaba, cel mai bine e să fie decapitat ori împușcat. Comanditarii încep prin a încheia un contract și sfârșesc prin a nu achita contravaloarea serviciilor comandate. De fapt, rareori se întâmplă ca aceste servicii, pe care supraveghetorii tocmiți au consimțit bucuroși să le îndeplinească, să fie răsplătite. Pactul nu este respectat, iar supraveghetorii sunt penalizați: în cel mai rău caz, uciși; în cel mai bun caz, neplătiți. Cei slabi pierd întotdeauna. Și, pe deasupra, pentru că au acceptat să încalce
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
o constituie angajarea la stăpân. Tinerele se angajează ca slujnice în casele boierești sau negustorești cu speranța strângerii banilor necesari alcătuirii măcar a unui trusou. Documente le păstrează următoare le denumiri pentru aceste situații: „fată în casă“, „slujnică cu simbrie tocmită“, fată „băgată la stăpân“ sau „dată la stăpân“. Între fată și stăpân se stabilește un contract verbal care prevede asigurarea tuturor sarcinilor domestice din partea fetei și înzestrarea și căsătorirea din partea stăpânului. Cu alte cuvinte, noul stăpân preia întru totul atribuțiile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
rătăcite și neumblate", ca moment anticipând trecerea la un nivel ontologic superior. Este nivelul atins în orice călătorie inițiatică împlinită, văzută aici ca experiență ideală a lecturii ce dispune de instrumentele necesare ("vêtrilele întinse "), are o finalitate bine precizată ("cârma tocmită "), și, de ce nu, un context generos ce stă sub imperiul clarității, configurând, astfel, prin imaginea implicită a cititorului trecând prin probele lecturii-călătorie inițiatică și ale cunoașterii de sine și ale lumii ca premise necesare cunoașterii lui Dumnezeu 81 un model
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Veronicăi Micle, regretă revenirea în țară: „Eu care pân-a veni în această țară afurisită aveam inimă curată și minte deșteaptă” (ian.-iun. 1876, XVI, 325). Alta, lui Leonida Panoplo: „Un om nu poate face nimic într-o țară rău tocmită și măcar să tot poruncească, rămâne la vorba ceea: a poruncit câinelui și câinele pisicii, iar pisica șoarecelui, iar șoarecele și-a atârnat porunca de coadă” (mai-iul. 1876, XVI, 326). Din vara aceluiași an funest datează și o scrisoare concepută pentru
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
plac. Era, Într-adevăr, un spectacol impresionant: ambarcațiunea, aparent atât de fragilă, ridicând pânza și pornind Înspre Întunericul ce se lăsa, pe sub buza amenințător lăsată a marii faleze. Apoi, după o dușcă de Încălzire la han, se Întâlniră cu trăsurica tocmită și se Întoarseră la Whitby cu acest mijloc de transport, foarte mulțumiți de plimbare. În cazul lui Henry, starea de spirit agreabilă se risipi brusc sub imperiul unui obiect care Îl aștepta la revenirea acasă: un mesaj de la Daly, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
felul de bucate și o sumă oarecare de bani, spre a le dispune bine, și se recitează cântarea ce laudă puterea zânelor. Darurile sunt ale moașei. Le mai menționăm și cântecele de jale (plîngerile ), ce se cântă de femei anume tocmite și sunt îndreptate cătră cel răposat, ba i se cântă în ureche. După credința românilor mortul aude și pricepe tot. Mortul trebuie ținut în casă o zi și o noapte. În acest timp să nu fie lăsat singur și nici
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
felul de bucate și o sumă oarecare de bani, spre a le dispune bine, și se recitează cântarea ce laudă puterea zânelor. Darurile sunt ale moașei. Le mai menționăm și cântecele de jale (plîngerile ), ce se cântă de femei anume tocmite și sunt îndreptate cătră cel răposat, ba i se cântă în ureche. După credința românilor mortul aude și pricepe tot. Mortul trebuie ținut în casă o zi și o noapte. În acest timp să nu fie lăsat singur și nici
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acesta să fie supus unor chinuri groaznice, după care decide să‑i fie tăiat capul. În timpul tortúrilor, prin minune, se vindeca de fiecare dată. Aruncat să fie sfâșiat În groapa cu fiare sălbatice, a rămas neclintit În credința sa. Ostașii tocmiți să‑i taie capul, Înspăimântându‑se, au strigat : „Roagă‑te pentru noi, omule sfânt, ca să ni se ierte păcatele !”. Îndemnați chiar de sfânt 228 Suferința și creșterea spirituală să‑și Îndeplinească porunca primită de la Împărat, călăii s‑au apropiat, au
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
vicarul Macedon Pop XE "Pop" descrie starea de nemulțumire provocată de deplasarea batalionului nr. 1 În Ungaria: Din cauza batjocurii a batalionului nostru prin unguri, Înverșunându-să asupra lor, nu vor șaț avea Între dânșii nici un ofițir din unguri ș...ț Așa tocmiți fiind grănițerii noștri, nu vreau să știe de ministeriul unguresc, că ei sunt Învățați din pruncia lor cu Împăratul, nu cu craiu, un cuvânt nu vreau să știe de supușenia sau suveranitatea ungurilor. Cuvântul constituție Încă-i scăndălește ș...ț
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mult în vederea distingerii: pământul și apa se aleg separat, își află o margine, o limită care, ea abia, conferă apei identitatea mărilor, iar pământului, lăsat „să se ivească“ la marginea lor, pe aceea a uscatului. Apa și pământul sunt acum „tocmite“. Cerul, pământul și mările apar deci prin simplă demarcare. Cu ele, opera peratologului geometru se încheie; din ziua a patra asistăm la faptele peratologului modelator. Lumea aceasta, repartizată doar pe câteva registre, este lipsită de viața formelor; nu există o
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
rai; spațiu terestru (deschis), dar și iad; pădure; cetate/sat; răscruce etc. În afară de textele cu caracter literar, chiar din perspectiva sistemului modern al genurilor (spre exemplu, de tipul cărților populare de aventuri, Viața și petreacerea svinților și Psaltirea pre versuri tocmită, datorate lui Dosoftei, al Istoriei ieroglifice și al Țiganiadei, al traducerilor din textele sfinte și al hagiografiilor) sau purtătoare de indici de "literaturitate" (horoscoape, zodiace etc.), și în programele iconografice apar semne ale "artisticității". Aceste mărturii merită de asemenea integrate
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
condițiile istorice respective și sub presiuni militare și religioase continue, imaginarul popular este absorbit direct în istoriografie; el se întâlnește aici, pe de altă parte, și cu simbolismul bizantin integrat de instituțiile puterii. Precum la Dosoftei, în Psaltirea pre versuri tocmită, sacrul (religiosul) traversează palierul istoriei și se configurează ca mit, iar mitul, prin discursul creștin, revine către istorie (precum în iconografia murală). Astfel se declanșează multiple circuite de simbolizare, care uneori se intersectează și dau seamă de o cultură orală
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
următorul exemplu mai elaborat din CC2.1581: (43) Dentr'aceasta să înțeleagemu, ca de voru fi și nescari nevoi țiindu pre noi, cuviință ne iaste a face cinste mai vârtosu de toate duhovniciloru, și de tremișii dela Dumnezeu, carii-su tocmiți spre a noastră sufletească cercetare și socotire, și grije a avea și a-i asculta și a ne pleca, nu să-i rânjimu, ni să ne întărâtămu spr'inșii, nici a-i urî sau a-i dosădi, nici a-i
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
marinării cei tocmiți cu luna își iau simbria loru după tocmela pe vremea ce au slujitu, si inca, spre despăgubire, jumătate din simbria loru pentru cată vreme s'aru fi socotitu că mai remane spre sevirsirea călătoriei, pentru care era tocmiți. - Marinării tocmiți pe călătorie sau cu luna mai iau încă cheltuiala pentru intorcere pînă la loculu, de unde a plecatu corabia, afară numai dacă capitanulu, proprietarii sau chiriașii, sau slujbasulu ingrijitoru alu corabiei nu le va înlesni intorcerea loru, prin vre
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
tocmiți cu luna își iau simbria loru după tocmela pe vremea ce au slujitu, si inca, spre despăgubire, jumătate din simbria loru pentru cată vreme s'aru fi socotitu că mai remane spre sevirsirea călătoriei, pentru care era tocmiți. - Marinării tocmiți pe călătorie sau cu luna mai iau încă cheltuiala pentru intorcere pînă la loculu, de unde a plecatu corabia, afară numai dacă capitanulu, proprietarii sau chiriașii, sau slujbasulu ingrijitoru alu corabiei nu le va înlesni intorcerea loru, prin vre-o altă
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
simbria ce li se mai cuvine, din sfaramaturile corabiei scăpate de dînșii; - ne fiindufaramaturile de ajunsu, sau scapandu numai mărfuri, atunci, spre împlinirea remasitei din simbrie se ajută din chiria cuvenită proprietarului corabiei pentru acele mărfuri scăpate. Articolul 417 Marinării tocmiți pe parte în chiria corabiei, se platescu numai din chiria ei, după analogia sumei ce ia capitanulu. Articolul 418 Marinării, ori-cumu voru fi tocmiți, se platescu pe dilele ce au muncitu că se scape sfaramaturile corabiei și lucrurile cele naufrante
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
viitore. Articolul 457 De se opresce corabia din porunca vre unei puteri în cursulu călătoriei sale, atunci nu se cuvine căpitanului nici o chirie pentru cată vreme stă corabia oprită, de este închiriată cu luna, nici adaosu de chirie, de e tocmita pe călătorie. - Hrană și simbriile echipajului corabiei pe cată vreme acesta este oprită, se socotescu păgubi. Articolul 458 Căpitanului i se platesce chiria pentru mărfurile cele aruncate în mare spre isbavirea dc obște, supuindu-se la contribuție după coprinderea titlului XII
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
dile, încărcătorii sau cei cu dreptulu de a reclama mărfurile, atunci capitanulu are privilegiu de a i se plăti chiria și pagubile sale, înaintea tuturoru celoru-l-alți creditori. Articolul 466 Incarcatorulu la nici o intemplare, nu poate să cera scadamintu din chiria tocmita. Articolul 467 Incarcatorulu nu poate să lase dreptu plata de chirie, mărfurile cele scadute la pretiu, sau stricate ori din insu-și metehna loru, ori din intemplare. - Daca inse niscare-va vase cu vinu, cu untu de lemnu, cu miere și cu
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
că a ajunsu corabia, mai înainte de a se slobobodi contractului. Articolul 526 Aducendu-se dovadă improtriva asigaratului, atunci elu va plăti asiguratorului o primă îndoita. - Iar gasindu-se dovadă împotriva asiguratorului acesta platesce asiguratului o sumă îndoita de catu prima cea tocmita. Ori care dintr'înșii se va dovedi că a întrebuințatu viclesugu, va cădea sub judecată corecționala. Secția III Pentru părăsirea maritimă Articolul 527 Părăsirea maritimă este actulu prin care asiguratul, la unele intemplari hotărîte de pravila, parasesce pe sema asiguratorului
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
că a întrebuințatu viclesugu, va cădea sub judecată corecționala. Secția III Pentru părăsirea maritimă Articolul 527 Părăsirea maritimă este actulu prin care asiguratul, la unele intemplari hotărîte de pravila, parasesce pe sema asiguratorului proprietatea lucruriloru asigurate, și cere tota suma tocmita pentru asigurare. Articolul 528 Lucrurile asigurate se potu părăsi candu cadu în manile vrajmasiloru, - candu se naufrange corabia, candu se isbesce corabia de stînci sau se inomolesce pe renii, sau prunturi și se sparge, - candu corabia, din intemplari de mare
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
ce Neculai îl avea păstrat undeva, prin cele pivnițe, uitat de m ai mulți ani. Acesta, alăturat minunilor din cuhnia Mariei, nevasta boierului și comandantul suprem din ograda lui, stăpână uneori și pe gândurile bărbatului ei, s-au adăugat aliatei tocmite, pentru împrăștierea norilor din sufletul gazdei, car e au dis părut până la urmă de tot, cu o vorbă pe care boierul a spus-o ca o concluzie: „fie diavolului năcazuri...” * Ultimii sosiți, în cap cu Petre, s-au foarte bucurat
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]