167 matches
-
cap, care erau pline de apă și glod, din cap până-n picioare. Distracția asta fu curmată când le era lumea mai dragă, iar bunica, nedumerită unde dispăruse de-acasă Ionuț fără să-i ceară voie, avu presimțirea să iasă pe toloacă, să-l caute pe băiat. Rămase tablou, când văzu ce făceau copiii în gropile cu noroi. Nu mai cunoștea pe niciunul, de plini de glod cum erau. Strigă tare pe Ionuț: - Hei, Ionuț, ce faci acolo ! Vino acasă imediat ! Să
LA SCĂLDAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376801_a_378130]
-
atâta cât îi lasă pe copii inima să se spele, gustă câte ceva din bucatele puse de bunica pe prosopelul de pe măsuța din odaia-bucătărie, apoi se furișă afară din casă, să vadă ce se petrece nou pe ulița care trece prin toloacă. Făcea acest lucru în fiecare zi, mai ales când mare lucru nu avea de făcut pe lângă casă. Ieșea pe uliță, se cățăra pe răzlogii de la gardul dinspre ogor, de unde admira fel de fel de treburi ce se petreceau pe uliță
OMUL ŞI CÂINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376863_a_378192]
-
Motocel, pe care-l ținea în brațe. Mai gâfâind, mai bodogănind, moșul cel cu pălărie mare, neagră, trecu pe lângă el la deal, urmat de cal și de câinele său. Spre prânz, Ionuț nu avea stare nici în casă, nici pe toloacă. era din cale-afară curios să știe unde se dusese omul acela cu câinele. Se luă la deal pe uliță, tot la deal, până ajunse la culmea dealului, de unde începea pădurea. Acolo descoperi că omul acela de azi dimineață avea treabă
OMUL ŞI CÂINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376863_a_378192]
-
2005, are 37 de membri, dansatori, soliști vocali și instrumentiști. A executat dansuri populare precum: “Sârba și bătuta”, “Brâul”, “Hora strămoșească”, “Sârba de concert”. Solista Ana Râileanu a interpretat cântecul “Am venit cu drag la voi”, Aleana Semen, cântecul “Pe toloaca satului”, Suruc Mihai, piesa “Părinții”. Membrii ansamblului poartă costume specifice regiunii de sud a Moldovei. Fetele au cătrință, fustiță, ie, brâu, bondiță, pantofi. Băieții: pantaloni, cămașă, bondiță, brâu și ciubote. În ansamblu se află și solista Claudia Postu, cu un
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
Așa că au adus mai multe farfurii mici cu miere, cu lingurițe și căni cu apă, îmbiind vecinii să deguste din mierea cea nouă. În timp ce vecinii se îndulceau cu mierea cea bună, Ionuț nu mai avea stare, ieși pe gardul de la toloacă, să vadă lumea cea largă din sat. Mare îi fusese mirarea, când văzu pe uliță cei trei copii de la casa vecină din vale. - Hei, copii! Unde mergeți ? strigă Ionuț ? - Veneam și noi din pădure, am fost la cules fragi. - Fragi
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
de fragi! - Nu pot. Azi am mâncat multă miere dulce, de mi-a venit rău. A scos bunicul miere de albine din stupi! se laudă Ionuț, cu inima largă. Bunicul, din ogradă, auzi discuția dintre copii. Ieși pe cărarea dinspre toloacă, și chemă toți copiii vecinilor în casă. Bunica le pusese și lor câte o farfuriuță cu miere, din cea bună și parfumată. Dar nici nu terminară bine copiii de mâncat miere, că se auzi țipăt în casă: o albină, care
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
la bani și belșug în roade. Apoi ne așezăm la masă, ciocnind întâi ouă și spunând: ,,Hristos a înviat!”, iar ceilalți răspundeau:,,Adevărat a înviat!” Ce veselie cuprindea atunci întreaga familie! Mai tarziu, ieșeam îmbrăcați cu hainele cele noi pe toloaca din mijlocul satului. În așteptarea horei care urma să înceapă, ne admirăm unii pe alții și ne zâmbeam parcă mai prietenește,măi tolerant,măi ușurați cu sufletul. Era o stare de adevărată sărbătoare și trăire. Era o zi în care
PASTILE COPILARIEI MELE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378748_a_380077]
-
slave: ovăz, lobodă, țelină, hamei, hrean, mac, rapița, sfecla, pelinul, troscotul, rogozul, măslinele. Unelte agricole: coasă, cosor, coșniță, greblă, lopată, plugul (aratru) este latin, dar părțile sale componente sunt slave: grindeiul, cobila, cormana, plazul. Alte cuvinte: ogor, brazdă, răzor, pârloagă, toloacă, miriște; munci agricole: a îmblăti, a pologi, snop, căpiță, stog. Păstorit (animale): bivol, bivoliță, ogar, cocoș, gâscă, cireadă, izlaz, dobitoc (animal), stână. Animale sălbatice-moștenirea slavă este bogată: dihor, gușter, cristei, cârtiță, lăstun, lebădă, molie, nevăstuică, paing, rac, sobol, stârc, vrabie
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
toiag, nicovală, cumpănă, lanț, sanie, laviță, drojdie, țuică, covrig, colac. Cuvinte și relații ostășești: viteaz, voinic, ceată, tabără, șatră (cort), steag, prapur, iscoadă, oblânc, prieten, vrăjmaș-dușman (turanic), primejdie, pagubă, strajă, pază, chivără, sabie, surlă, trâmbiță, bucium; agricultură: ogor, lan, hat, toloacă, pârloagă, brazdă, loviște, prăjină, potcoavă, cramă, streșină, stâlp. Alte cuvinte slave: vadră, găleată, câblă, merță, chilă, drob, pogon, ploscă, cobză, lăută, obor, nedeie, zbor, ocol, corabie, cârmă, plută, pivniță-beci, zemnic, ispravă, treabă, pagubă, scump, spor, cârciumă (slav)-han (turc.)-făgădău
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
rămas, gospodarii au făcut, lângă cea veche, casă nouă. Pe locul ei se vedea, înălțat, un morman pe care creștea troscotul. Mai ales după războiul din urmă și, mai apoi, când fu arat pe ruptele pământul de-au rămas puține toloace, cei care voiau să țină o vacă ori un purcel năvăliră către țarină. Atunci, din vechea uliță, născură câteva hudicioare. Dar asta n-a durat mult. Se electrificase satul din deal iar ulițele din țarină rămaseră doar cu lampă. Atracția
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
a cosit el mie livada. - îl dor mânurile, fumeie hăi ! Nu poate munci, de la ramatizm. în copacii bătrâni de pe gârlă se zărește în coada ochiului o spumă verde cu lacrimi de lumină în ea. Pe mal sunt trifoaie și toloace în care pasc vitele. După iarba în care era priponită, Hortolomei cunoaște fiecare vită a cui este. De aceea se oprește și zice cu mirare : - Da’ de când și-a luat Cucu vacă, fa ? - Ărra, de ieri dimineață. din iarmaroc, răspunse
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
căpătase un fel de boală de nu-i da nimene de leac. Ieșeau dintr-însa un fel de mlaci și putrezea pe picioare. Corbici e feciorul ei. - Ho, împuțita dracului ! răcni deodată ascuțit femeia și ieși în fața babelor. Străchiind de pe toloacă, o vacă sărise șanțul cu coada arcuită pe spinare și târând lanțul prin praf. Măsurând ulița în goană, cât pe ce să răstoarne babele. Ajunseră în dreptul unei case care părea joasă sub acoperișul ascuțit de paie. Din ograda cu troscot
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
se cunoștea, în rânduiala sau mai degrabă în neorânduiala ulițelor lui, nici un plan(...) Mănăstirile cele mari, Golia , Sfântu Sava, Trisfetitele, precum si altele mai mici, stăteau închise în zidurile lor;(...) Acest amestec de chinovii, de curți, de căsuțe, de dugheni, gloduri, toloace și maidanuri ținea din ulița de sus de la Sfântul-Neculai cel sărac până (...) în Bahlui și până la cetățuia Curții Domnești. Acolo în preajma Curții, era temeiul negustorimii cu carvansaraua și hanurile. Iar în râpa Bahluiului se prăvăleau bordeiele țigănimii, a breslei calicilor
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
mai mulți Tudori și cu câte un Bălcescu, ca să nu mai vorbim de mărunțișul pe care unii Îl aruncau iarna În nămeți, ca să-l Înmulțească primăvara, când bănuții galbeni aveau să răsară odată cu ghioceii și păpădia, năpădind Întreaga ogradă și toloaca din fața bisericii, unde cândva, În vremuri de demult, un mire și-a Înjunghiat mireasa. Bănuții Înfloriți aveau să-i culeagă bobocii de gâscă și de rață și chiar puii de curcă ițiți puzderie uneori chiar Înainte de topirea zăpezii. Mașa Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de Bucșan: — Eu nu mă mai pot duce pe-acolo... Eu cu dânsa m-am sfădit!... Atuncea de unde știi toate acestea?... Ștefan se opri și se întoarse spre fată. Se opri și ea. Erau singuri, într-un colț depărtat de toloacă, în capul mahalalei, împresurați de împletituri fantastice de spini și buruiene, sub pulberea nelămurită, fugară, schimbătoare, a lunii. Vântul fugea slobod împrejurul lor, îi împresura în vârtejuri călduțe. Ea îl privea deodată în față cu ochii arzători, țintuiți parcă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Vocile lor stridente nu reușeau să acopere sunetele puternice ale trompetei, flautului, saxofonului, acordeonului și tobei, o formație a Căminului cultural care era angajată de organizatorii horei și instalată pe un parapet construit special pentru astfel de evenimente. Hora de pe toloacă aduna aproape întreaga suflare a satului. Adulții și vârstnicii se așezau în cerc în jurul dansatorilor care, în ritmuri săltărețe, frământau cu voioșie pământul, transformându-l într-un strat gros de praf ce se ridica și plutea, ca un nor, deasupra
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
adunate. De pe margine, privitorii urmăreau mai puțin frumusețea și măiestria dansului cât mai ales cine pe cine a scos la joc, îmbrăcămintea tinerelor, care dintre codane sunt viitoarele mirese etc. Coloritul viu și împestrițat al îmbrăcămintei și basmalelor persoanelor de pe toloacă ofereau privitorilor de la distanță imaginea unui câmp înflorit în mijloc de primăvară. Copiii, gătiți cu haine de sărbătoare, schițau hore sau sârbe după modelul tinerilor, alergau veseli printre grupurile de adulți, se delectau cu dulciurile și înghețata cumpărate de la negustorii
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
se afla în faza asta datorită nu atât măsurilor luate de guvern cît, mai ales, unui anume număr de pahare cu vin acru. După ce, preț de două ceasuri, am înotat prin burniță și mocirlă, căruța ne-a deșertat pe o toloacă udă unde, pe două capre, tocmai se întocmea scena pentru festivități. Invitații s-au înghesuit, parte în bodega cocoțată pe un vîrf de deal, parte întro casă de la șosea. Neștiutori, eu și Ieduț ne-am adăpostit în casă. Acolo, din
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
toate balurile din sat se datorau lui Costică Fărocoastă și fraților săi. Înlănțuite, aceste activități l au propulsat în funcția de director la căminul cultural. Cum instituția nu avea sediu, Costică, împreună cu cîțiva voluntari uteciști, a început să calce, pe toloacă, chirpici. Treaba încă nu se isprăvise cînd oamenii din sat și-au însușit chirpicii. De fapt îi vînduse chiar Fărocoastă, pentru fonduri la cămin, să cumpere gaz și mături ca să întrețină și să lumineze localul ce urma să se ridice
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
o precauție lesne de înțeles, am dat zdreanța la o parte. Baba (abia acum observam că-i chioară) ne aduse în pestelca ei murdară un morman zemos de pere. Corcit cu un porc sălbatic și legat cruciș în curmeie, pe toloacă păștea un soi de mistreț cu sfîrla nemaipomenit de lungă din care trîmbița o foame neostoită. Sosite de la hoit, cîteva potăi dezveleau, pe colții albi, gingiile negre; ne mîrîiau cu dușmănie. Printre case, zmîrcurile iscate de izvoare ce țîșneau din
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
dimineață, mi-am luat pușca și m-am dus de m-am pus la pândă în marginea unei lunci, cu gând să împușc un iepure. N-au trecut mult și am și văzut iepuri și șoldani ieșind pe {EminescuOpIX 512} toloacă, jucîndu-se, alergând, sărind, dar se învîrteau și apoi fugeau așa de iute încît n-apucam să chitesc. Deodată zăresc pe unul mai bătrân, cu părul sur, că iese cu pași rari din pădure și mi se pune înainte și apoi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și începe să fie și la noi, poți să fi chiar un tâmpit sadea, dacă atragi cumva atenția presei, om te-ai făcut. Ce a făcut popa ăsta protestant? Și-a amintit și el din copilărie când se juca pe toloaca satului cu copiii și judecau un greier ca apoi să-l execute, așa cum văzuseră ei la film. Terry Jones ajuns acum mare la trup, dar cu aceeași minte, a pus și el în scenă o judecată, cu complet de judecată
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ca fetele de 15-16 ani să fie scoase la horă, să iasă în lume, lumea satului. Evenimentul marca intrarea fetelor în atenția flăcăilor care începeau să se gândească la alegerea viitoarelor mirese. De regulă, mamele acestor tinere erau prezente pe toloacă, locul din centrul satului unde se organiza hora, și urmăreau cu emoții băieții care au pus ochii pe fiicele lor. Surorile mele primeau permisiunea să meargă la joc (așa era numită la noi în sat petrecerea pentru tineri), dar cu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Botoșani, pentru rectificarea actului de naștere. Bineînțeles că martor l-a avut numai pe avocatul Mănăsti reanu, care a prezentat o depoziție scrisă și apoi o depoziție orală, sub prestarea de jurămînt: "Eram copil de 10-11 ani și ieșeam pe toloaca satului Ipotești Cucorăni, unde copiii satului jucam mingea-țic. Tatăl reclamantului stătea în căsuța boierească Ichim; iar peste drum stătea boierul Eminovici. Bătrînul Lăzăreanu era paznicul acestei păduri. Între noi se amesteca adesea și juca cu plăcere mingea-țic Mihai Eminescu, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de 5 km dintre aceste două sate, fiind acoperită cu petece de pădure, pe un teren accidentat, nu admite numele de satul Ipotești-Cucorăni. Sunt două sate, înființate de secole, pe moșii diferite și n-au putut avea, amîndouă, o singură toloacă, mai ales că între ele a mai fost o moșie, Loiești, cu seliște proprie. În afară de aceasta, Mănăstireanu era mai mic decît Eminescu, cu aproape 23 de ani. Vîrsta de 10-11 ani, la care pretinde Mănăstireanu că se juca mingea, dimpreună
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]