74 matches
-
dușmani ca păduchi și că poate Îi vine la socoteală să steie o vreme Într-o quinta uitată dă lume, unde să nu-l ajungă flintele. Cum nu-mi cade cu tronc să pierd chilipire, i-am turnat vitezoman: — Am tomna ce cauți: quinta mea Magnoliile. Nu-i prea departe pentru ăl de știe drumu, iar puhoiu dă vizcacheras Îi sparie pă străinari. ți-o dau ca pretenar și chiar pă daiboj. Ultima vorbă l-a dat gata. Dându-și talente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
raft două cești dă mate fiert și niște pilituri dă brânză. Atunci am vizionat, chiar lângă ușă, spaima spaimelor, flinta lui cu două țevi. N-o să mă crezi, da nu-mi place să stau În arsenalu care Îl umple pârdalnicu. Tomna Înhățam nescai făină să-i fac gnocchi la prânz, da don César nu a perdut timpu, care ie aur, și a făcut percheziție totală, care n-a lăsat sertar neumblat; a dat dă un clondir cu zamă d-aia albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dat coraj. Pă când stăteam În salonu dă sofragerie, spate În spate cu masa mea Înveterată, c-o mână pă polonic și ailantă În coșu cu pâine, un picolo mi-a suflat că să mă trambalez la mesuța dă urgență, tomna lângă ușa du-te-vino, care personalu, când duce tăvile, o dășchide cu bulanu. Era să-mi ies dân bărci, da d-acu să știe că deplomatu tre să-și ție impulsurili În frâu, și mi-am zis că să dau cuminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
V Dragu meu Avelino, Pentru observatoru argentinean ie d-ăl mai grandoman Înteres să să frece cu barosanii ăi mai râncezi. Îți promit c-am intrat pă ușa dân față În asa șoz sensibil. Ieram În grădina dă iarnă și tomna Îl Învățam, să zicem, fără mare izbândă pă Poyarré să consumeze mate, când s-a arătatără alde Grandvilliers. S-a pusără dă nici ustoroi nu mâncase, nici gura nu le puțea la masa mea, care ie lungă. Gaston, gata să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ba În munții dă gunoane, care-și fac intrarea În capitală, fără să peardă decât a treia parte, grosso modo, dân adunătura dă la-nceput, care ridicase ancora În Tolosa. Poa că vrun căpos se Întrecuse cu gluma pă când tomna Își aprindea fumeganta. Sigur că Salutaris, Nelly, după ochiu bun dă aprobator a lu camionagiu. Ce tablou mișto dă colorat: Spátola, cu tișortu dă toată Încrederea pus peste restu hainelor dă lână, ducea steagu; Îl urma câte patru În rând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
tău, deferență Între indienii neapți de luptă și cioroi. Adu-ți aminte: e fiu lu ghiuju Cárdenas, ăla cu gherocu cenușiu, care, fincă Înoată ca câinele, da și-a păzit pipa dă porțelan care o ține dă podoabă În bot, tomna mi-a salvat viața când cu a mai nouă viitură pă Maldonado. Julio, băiețașu Îndoliat, cu faruri de-ți vine să-i pui telmometru și care mandea Îți garantesc că m-am vizionat cu iele bănuitor pă veridic din pricina la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
o cotă babană dă marafeți peșin, or reputațea damei care ambâțu meu se refuză să-i zică pă nume rămâne, si você m’entende, pătată. Voința lu bietu nehotărât părea să tremure Între pofta să mă pedepsească și greață. Io tomna asudam rece după niște ensaimadas asumate vizavi dă Zoologică, ca să nu mai vorbesc dă fideaua fină care dăduse prestigiu la masa dă prânz când - să-mi trăiesc! - a câștigat factoru greață. Adversaru și-a mușcat buzele și m-a Întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
că stați dă vorbă cu poștașu. Ce știu eu dă chestii-trestii?! Io-mi fac decât datoria. N-am putut să scoț alceva de la iel. Alți informatori, dân ăle mai diverse straturi - domnu cu bivolii dă la Zoologică, un călător care tomna picase dă la Remedios, un cuoco negru de la Popolare etcetera - a ajunsără să-mi zică, pă separatelea, că nu văzuse În veața lor cutie poștală cu gură și că să nu mă las amețit d-așa fabule. Cutia poștală argentineană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
aur dă paișpe, ca s-o umplu și mai și dă farfastâce pă Locarno. Radiografiile arătase veridic: patru coaste rupte, bașca vânătăile dân chelie și gipsu până-n femur; da, se vede d-acu, don Spirit Își râde dă doña Materia. Tomna Îmi dădea biștarii, când a țârâit telefonu. „Tre să fie Locarno, care-și face griji dân cauza lu acidentu meu“, a intuit, sigur pă el, Cufărașu. Să greșea. La ălălant capăt dă fir era nici mai mult, nici mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
unele străzi. Cufărașu și-a trântit vizualii pă ea. Otostrada Repatrierea Rămășițelor și Avenida Furnica Neagră s-a bucuratără dă atenția lui preferată. Atâta oboseală punea În pat pe orșcine, da Cufărașu n-a lăsat-o mai moale și, când tomna Îmi chirăia stomahu, s-a dedicat total la sarcina lui specifică. A făcut, ca adevăratu Napaleon, un plan dă bătaie. A Început că io să-i dau o sârmă lu doamna de Tejerina și să-i zic că vorbeam dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
footnote>, în legătură cu toponimul La Spărturi care la Costăchescu apare sub forma La Răscale, iar la Bălan La Răscoale, termen care poate însemna locul unde se spărgeau stânele și se răscoleau oile după încheierea perioadei de lactație sau a celei de tomnat. Pentru Suha, T.Bălan propune Valea Seacă și în loc de Dealul Frasinilor, Dealul Frăsinelului. Alte modificări în structura toponimiei moșiei Vama, atestată prin documentele din 26 octombrie 1630 și cel din 15 aprilie 1719, primul de la Moise Moghilă, al doilea de la
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
sau fiecine vor fi cosând sau îmblând după fiară sau pe vale după pește, să aibă a le lua (paznicii călugări-n.a.) tot ce vor găsi la dânșii. Așișderea de se vor găsi oi sau fiece dobitoc vărând sau tomnând în hotarul mănăstirii să aibă a le lua lor câte 12 berbeci” <footnote Ștefan Pascu, Liviu Maior, op.cit., p. 124-125. footnote>. Pare că acest drept al mănăstirii Voroneț a fost încălcat în repetate rânduri, din moment ce în secolul al XVIII-lea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
vote un mare profesor rumanez de la Universitatea din Iași, lu cui lumele fost-a Theodor Burada. Cesta profesoru fost-a un mare patriotu și ămnat-o printru tate locurile (irva biveit-a) de Rumanez așa riveit-a și ăr Istria.” Gabriela Vretenar: Pozimecu - Tomna Vire pozmecu Pozmecu vire Se ascunde în măgla Cu ploaia se caliva Ma sel vade Ma se avde Delegații Fundației Ginta Latină care au vizitat regiunea au dus două plăci comemorative pentru a fi așezate la Jeieni în amintirea Prof.
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
lumina infernal supraviețuindu-i spre a-l Învinge - iată unul din miracolele românești și una din armele folosite de români În lupta lor cu Apocalipsul veacului al XX-lea”. C. A. Munteanu L-am cunoscut pe C. A. Munteanu În tomna anului 1942, când și-a oferit colaborarea la revista „Licurici”, a elevilor Liceului „B. P. Hașdeu” din Chișinău al cărei redactor am devenit În anii războiului. Era prima poezie pe care o aducea spre publicare, intitulată Înviere: În anul acesta
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
și toate alea. Poliția a-ncercat săi potolească da io am văzut și nește polițiști că fura câte cinci egzemplare ca să le vândă dup-aia la speculă. Era o femeie care urla că ea nu pleacă acasă fincă a venit tomnai de la țară șio omoară bărbasu dacă se-ntoarce fără carte. Mie când eram acolo mi sa făcut frică băi. Că credeam co să dea buluc pă mine toți fanii ăia fanatici. Noroc că venise și ponpierii și a dat drumu
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
doctoratul în istorie, la Sorbona, în 1929, sub îndrumarea lui Ferdinand Lot, cu teza Recherches sur le commerce génois dans la Mer Noire au XIII-e siècle43. Gheorghe Brătianu s-a implicat în politică în 1926, înscriindu-se în P.N.L. În tomna anului următor, 1927, a fost ales șef al organizației liberale din Iași44. În acel moment, tatăl său, Ion I.C. Brătianu a considerat alegerea pripită, apreciind că fiul său avea o fire prea sensibilă și o onestitate prea accentuată, pentru a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ediție a Expoziției Naționale de Artă Naivă "Saloanele Moldovei", galeriile “Arcu”, Iași; Expoziția Națională de Artă Naivă, Pitești; participă la Salonul de Primăvară și obține premiul I pentru lucrarea de pictură naivă “Un bou și o belea” la Salonul de Tomnă al Asociației Artiștilor Plastici, galeriile “Casa Cărții”, Iași; Expoziția Națională de Artă Naivă, Pitești; Salonul Național de Artă Naivă de la București. Are lucrări În diferite albume sau cataloage:albumul “Cenaclul Th. Pallady”, Iași, 1989;catalogul “Salonul național de artă naivă
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
comerciant creștin (a se înțelege non-evreu). Aceste magazine "Furnica" solicitaseră, în multe locuri, și dreptul de a vinde alcool, ceea ce deranja interesele locale. Nu o dată, a fost nevoie de intervenție la cel mai înalt nivel, din cauza deciziilor administrației locale. În tomna lui 1943, Bartók Mihály, prefectul general al plasei Aghireșu (Egeres), comitatul Cluj, a refuzat, pur și simplu, ca pe teritoriul jurisdicției sale această cooperativă "Furnica" să primească autorizație de funcționare, deoarece cooperativa dorea și deschiderea unei cârciumi. Șeful administrației locale
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
descoperi titlul potrivit acestei lecții. Conversația euristică Elevii se pregătesc efectiv pentru derularea activității. Li se reamintește că trebuie să recite rar, clar, destul de tare și mai ales foarte expresiv. Conținutul scenariului vizează poezii, cântece și mici scenete tematice. Poezii: “Tomna” - St. Iosif; “Rapsodii de toamnă” - G Topârceanu; “Balada unui greier mic” - G -frontal orală frontală 6. Evaluarea performanței 7. Asigurarea retenției și a transferului Topârceanu; “Toamna” - D Botez; “Stă bunica în grădină” - M Eminescu; “Ce te legeni codrule”M Eminescu
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Elena FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93167]
-
îi vrș - zîce - pi tă nu mă ai” (Mara - Maramureș). Basmul Cionușotca îmbină motivul răpirii cu cel al leagănului de mătase, care separă fecioara de pământ: „... cine a venit și i-a furat prima fată și i-a dus-o tomna pă-naltul ceriului, într-un leagăn de mătase” (Scheiu de Sus - Dâmbovița). Prezent cu deosebire în colindele de fată mare, unde se asociază cu magia cusutului și a cântecului, leagănul are aici o funcție rituală similară cu turnul în care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Ploua încet... o tomna tristă Cum este doară pe la noi... O fluturare de batistă Și trenul a pornit greoi Din gară parcă mai pustie, Mai tristă parcă că oricând, În noaptea rece și tirzie, Cu el iubita mea ducând... Ploua încet... și-n lacrimi
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Octavian Loghin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93321]
-
de producerea inundațiilor sinistrații? - Nu răspund la provocări și-apoi... - O, zice prietenul, scuză-mă, da' tu vezi ce figură de remaniat are domnul ministru Mircea Cinteză? Mă, al drrrra... pardon!, mai e și ăștia, că vor să-l mazilească tomna când... - Prea târziu! Prea târziu! Prea..., se aude vocea discret-rasputiniană și de sfătuitor cenușiu a lui Dorel Șandor, ascuns sub fotoliul domnului prim-ministru Tăriceanu... Într-adevăr, fiindcă în studioul știrilor intră grupa mică formată din Gheorghe Seculici (șeful grupei
Fantezi pe teme date... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11396_a_12721]
-
vecinii noștri, maghiarii, de a se reface și de a reintră, încă de pe atunci, de-abinelea, în Continentul mult visat. Continent ce face să tremure de emoție bărbia plus barbuta președintelui cu vocea să autoritara, deși ea sună în falset; ori tomnai, fiindcă ea e în falset, vrea să pară autoritara. "Avem W.C. turcesc", se scuză patronul rușinat al unui mic hotel privatizat din Ardeal. Un hotel foarte curat. însă W.C.-ul, nu știu cum scăpase a fi, anume răsăritean. Nu mai zic, (zice
"Iar noi, a Turchiei floare..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18157_a_19482]
-
fi trăit... Chiar așa: să fii redactor de serviciu la România literară, - să fi fost, adică, - și la un moment dat să tîrîie telefonul, ridici receptorul, si o voce graseiata și bolnăvicioasa, îți spune, aloo! poeziilii din acest număr e tomnai ce nu trebuia publicullluuui cititorrr, fincă nu are mmmessagggiu, iar aia din coadă seamănă, dom^le, cu aia, cum n-aiba de-i zice,... îi zice așa... (stă și se scarpină cu telefonul în mînă) îi zice... Grierile și fffffurnica
Lupta pentru existentă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18172_a_19497]