1,191 matches
-
ea ar fi periclitat, daca nu chiar distrus, efectul: Și strigatul îmi atârnă din gură / moale că limba unui spânzurat // E îl grido viene fuori dalla bocca /pendulo come lingua d’impiccato. („Ermetica”), de pildă. În același spirit, optînd pentru topica firească a limbii-țintă, fie că porneau de la originalul în limba maternă sau de la cel în mult mai sintetică engleză de adopție, ei au dat pregnanta sensului prin juxtapuneri adecvate sau printr-o dispunere metrica diferită de a originalului: Să nu
„Antume... postume“ - Versuri de Nina Cassian în italiană by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2625_a_3950]
-
cei mai tineri sunt și cei mai vulnerabili. Filmele pentru copii și adolescenți se adresează unui public ale cărui nevoi emoționale și culturale ating cote foarte ridicate. Educația cinematografică stimulează învățarea și percepția critică, analizele și dezbaterile asupra emoțiilor și topicilor stârnite de filme. De asemenea, prin educația cinematografică, copiii și tinerii devin capabili să folosească filmul ca sprijin al propriei creativități, iar industria filmului trebuie să le respecte opiniile. Prin dezvoltarea programului EducaTIFF, TIFF își asumă misiunea de a forma
EducaTIFF [Corola-blog/BlogPost/99423_a_100715]
-
Sfântului Ioan Damaschin o exprimare sistematică a principiilor impuse de logică, știință a demonstrației și a legilor raționării veridice, respectiv a conceptelor, judecăților și raționamentelor, așa cum sunt ele discutate în scrierile și operele unor cugetători antici, precum Aristotel (lucrările sale Topicele, Categoriile, Despre interpretare și Analiticile sunt intens și atent utilizate), Porfirios (tratatul său Eisagoghe, o introducere la problema categoriilor, este, și el, amplu discutat și dezbătut) și alții. Nu întâmplător pe pereții exteriori ai unora dintre bisericile și mănăstirile noastre
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
erau maghiaro-germane. Trebuiau adaptate unei structuri neolatine de exprimare. Trebuiau corectate ticurile verbale nepotrivite, mai ușor de disimulat în vorbire decât în scris. De pildă, în maghiară nu există genuri, se întâmplă până astăzi să le greșesc în română. Sau topica frazei, diferită în română. Culmea e - nu știu dacă îți dai seama - că structura limbii ruse e mai apropiată de cea germană decât de cele neolatine, drept care nici învățarea limbii ruse nu m-a dezobișnuit de vechile structuri de gândire
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
dezvolte potențialul pentru a avea un impact pozitiv în societate. Prezentă în 93 de țări și teritorii, organizația implică studenții într-un proces complex de pregătire care constă în traininguri, conferințe, platforme virtuale și fizice de activități pe marginea unor topici de interes mondial. Printre cei cărora li se adresează programul Exchange se numără și companiile din Timișoara.
Agenda2006-04-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284678_a_286007]
-
subiecte „rare“ pentru Țuțea (FEMEI sau PUDOARE, de exemplu), dezvăluindu-i astfel gândurile mai puțin știute. Lucrând cu un material oral, ne-am considerat îndreptățiți să ne asumăm unele libertăți în reproducerea lui: suprimarea repetițiilor și a redundanțelor, intervenții în topica frazei, contragere de pasaje prin eliminarea parantezelor care ar fi complicat inutil firul ideii sau, dimpotrivă, „reconstituirea“ câte unei idei din fraze disparate. În fapt, asemenea intervenții au avut loc doar atunci când s-au dovedit absolut necesare, iar rezultatul lor
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
studiul s?u, Curtius specific? faptul c? nu orice „topos" poate fi considerat că derivat din genurile retorice. Mul?i dintre ace?tia au ap? rut mai Întâi În poezie ?i apoi au fost asimilă?i de retoric?. Astfel, din topica poetic? face parte „frumuse?ea naturii În cel mai larg sens al cuvântului deci peisajul ideal cu decorul ??u tipic", dar ?i „locurile ?i vremurile ideale": elizeul, paradisul terestru, vârsta de aur, al? turi de „puteri ale vie?îi": prietenia
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
sunt acei „topoi" care comunic? adev?ruri general umane, care „I?i au ????cinile În straturile adânci ale sufletului ?i fac parte din arhetipurile arhaice ale incon?tientului colectiv". Cea care putea s? reuneasc? „raporturile dintre lumea sufleteasc? arhaic?? ?i topica literar?" era considerat? zei?a Natură. B. Topos-uri eminesciene În literatura de specialitate, al?turi de termenul de „topos poetic" sunt utilizate ?i alte structuri semantice care desemneaz?, referitor la crea?ia eminescian?, acest concept: „sistem de simboluri"Eugen
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
celei mari. Important este că el reușește să dea suflul verosimilității unor povești care, realmente, se citesc cu sufletul la gură. Așa cum a demonstrat-o încă din Vestitorul,Dan Perșa este un maestru în reproducerea limbajului unor epoci demult trecute. Topica frazei, mulțimea de arhaisme, micile judecăți morale, pildele paremiologice sunt puse în text cu precizia și naturalețea unui încercat falsificator de tablouri. Totul este perfect, cu excepția unui mic drăcușor din altă epocă pe care autorul îl plasează cu umor tocmai
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
duh", "poantă", "glumă". O încercare de definire din partea unui vorbitor care mărturisește că a căutat inutil cuvântul în dicționar sună cam așa: "vorbă sau faptă hazlie, umorul pro-venind din stupiditatea exprimată"; "vorbă ștrengărească, al cărui conținut, gramatică/ortografie/ortoepie sau topică este intenționat greșită cu scopul de a ridiculiza" (mihai.matei.ro). intră frecvent în enumerări cvasi-sinonimice: "Bancuri, glume și-alte dume" (motor-zone.ro); "perle și dume" (forum.4tuning.ro). În dicționarul on-line 123urban.ro, cuvântul este glosat prin "replică", cu
Dumă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7226_a_8551]
-
la distanțe mari. Iată motivul pentru care, practic, nu avem, în versurile Ioanei Nicolaie, nici tropi, nici algoritmi poetici minimaliști. Chiar dacă adesea sintagmele par a suna arhaic sau ușor dialectal, chiar dacă ne încurcăm din când în când în răsturnări de topică venite din alte vremuri, avem la tot pasul semnele unor căutări ale acordului dintre limbaj și rămășițele vagi ale unei lumi incert plasate între deasupra și cândva. Adică ale unei deplasări dinspre credința progresivă și convenționalul, dar neprefăcutul, cenotaf : "Și-
A muri mai departe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9833_a_11158]
-
consilierii observăm:așezarea subiectului pe scaun;starea sa de liniște sau de neliniște;numărul gesturilor făcute și acordul sau dezacordul acestora cu limbajul verbal folosit (congruența sau necongruența); caracteristicile vocii, tremurul vocii, pauzele în vorbire;privirea subiectului educațional: ocolită, directă, topica verbală folosită; toate acestea în relație cu problema, cu situația și cu personalitatea de ansamblu a subiectului educațional. b. Conversația Dintre toate tipurile de convorbire, discuția liberă, interviul semistructurat ca și reflexia vorbită sunt cele mai adecvate consilierii, deoarece pot
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
în cercetarea filozofiei carteziene, nu se poate să nu fi împrumutat ceva din armătura discursivă a acestui gen de texte. Și chiar acesta e cazul autorului nostru. Iar bizareria manierei sale nu se oprește la sintaxă, ci o regăsim în topică și în preferințele lexicale. Într-un cuvînt, avem de-a face cu un intelectual care are oroare de cultura literaților, adică de lumea esteților lipsiți de bază filozofică, artiști pentru care înfățișarea lesnicioasă, după criterii estetice, a unor cunoștinte mai
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
al performanței realizate de pianista română a fost grija pentru prezervarea echilibrului dinamic, atât în spațiu (pe întreaga claviatură a instrumentului) cât și în timp (la nivelul formei de ansamblu). Un echilibru suveran care m-a convins că logica și topica propoziției lui Dinu Ciocan, conform căreia, "în vederea redării unei piese muzicale, interpretarea ei este o condiție suficientă, în timp ce execuția ei este o condiție necesară", pot fi, în cazul artei autentice, răsturnate.
Miscellanea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9434_a_10759]
-
a luat și a citit întâia mea plachetă și mi-a reașezat cuvintele în vers, astfel încât eu și cu mine suntem doi. Da, chiar așa suna primul vers din placheta Menire în doi, dar el a apărut într-o altă topică din cauza culegătorului. Vreau să spun că poți să scrii în limba română la Barițe, la Vârșeț, la Londra sau la New York la fel de bine cum se scrie la București, Cluj sau Craiova. Nu uitați că Singer a luat Nobelul scriind în
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
formelor de dicționar va rezulta oricum un sens global. De altfel, la răspîndirea actuală a acestor formule e foarte posibil să contribuie un model birocratic internațional și în particular tiparul sintactic al unor construcții din engleză (cu inevitabile diferențe de topică, dar cu posibilitatea juxtapunerii). Și alte formule realizează trepte succesive de juxtapunere, lipsind mai multe elemente de legătură: "lider sindical mineri Valea Jiului" (Antena 3, 2.XII.2007); "reprezentant casă pariuri" (Prima TV, 21.V.2008); "purtător cuvânt Poliția Capitalei" (Realitatea
Stilul telegrafic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8188_a_9513]
-
produce peste un secol, va fi de sute de ori mai mare decât al generațiilor de oameni care vor fi trăit pe Pământ de la înălțarea piramidelor și până azi. Iată deci că nepotrivirile de natură lexicală, sintactică, morfologică și de topică, vor fi cât se poate de explicabile. Uite că, dacă vreau, pot să demonstrez că sunt și profund! (Doamne, sunt surprins de ce obsesii mai am și eu! Ei, recunosc că din când în când, chiar și dinaintea mea, apare viziunea
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
sau rădăcinile prăbușirii societății europene va fi concepută undeva, În Franța (după cum afirma, pe bună dreptate, Krușevan), În ultimii ani ai secolului trecut, În plină desfășurare a afacerii Dreyfus, care divizase Franța În două tabere. Traducerea făcută din rusă menținea topica tipic slavă, abunda de pleonasme (era celebra traducere care avea pe prima pagină o imensă pată de cerneală, aidoma „peceții sângeroase a lui Antichrist“), dar dovedea că autorul acestui prim falsificat fusese un rus. Așa cum toate drumurile duc la Roma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
fără întreruperi, fără a fi mereu interpelat de aceleași întrebări, gânduri, obsesii, îndoieli. Oare și după moarte mă va însoți tot El? Sau poate chiar și următoarele reîncarnări îl vor păstra tot pe el, la fel de insistent, pisălog, enervant, patetic, doar topica conversației va fi alta. Sau poate că nu, abia după moarte ne vom unifica, vom cădea la pace, vom fi unul singur, senin, calm, împăcat cu sine, gata pentru marea călătorie. Numai prin unificare se poate uita, doar așa se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mă "țucau" foarte zgomotos la sosire și la plecare. În timp ce ele trăncăneau cu bunica, repetam în gând graiul, pe care-l receptam din conversația lor, fără prea mare greutate. Încercam să le deslușesc sensul din context, fără ca să mă intereseze topica conversației sau să pricep ceva din ea: "peșchir", "părădaisă", "crumpiri", "cindă", "șpohert", "firang, "chiscant" (pentru: ștergar, roșii, cartofi, sufragerie, mașină de gătit, perdea, găleată cu stropitoare). "Chiscant" m-a fascinat întotdeauna, multă vreme am crezut că e o insectă uriașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
au „supărat” pe faptul că nu vor fi lăsați să-și etaleze virtuțile poetice și ritmice. Ei plecau de la premisa, după mine falsă, că textul biblic trebuie redat într-o limbă românească „specială”, plină de mister, cu fraze contorsionate și topică văcăresciană. Paranteză: foarte des întâlnesc compatrioți extaziați în fața câte unui pasaj din vechile traduceri ale Bibliei sau din vechiul Pateric, din care nu pricep în realitate nimic, dar care „sună altfel”. Cauza acestor stări extatice ar fi „dulceața”, „farmecul”, „întorsătura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
este trădat foarte puțin, milimetric (cel puțin acesta este dezideratul). În Franța o asemenea traducere a Bibliei a fost propusă de celebrul André Chouraqui. Riscurile îmi par însă destul de mari. În primul rând, un text tradus în românește, dar cu topică neadecvată, calchiată după LXX, fie va stârni haz, fie suspiciune. Doar cei câțiva „esteți”, degustători ai dadaismului hipercult, vor savura un astfel de produs. În al doilea rând, o traducere radical „etică” poate îndepărta - chiar dezgusta - publicul de o carte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
au zeci de traduceri excelente, nu noi, care abia ne dezmeticim. Așadar imboldul lui Pannwitz mă lasă deocamdată nemișcat. Sigur, însăși traducerea noastră încearcă să redea ceva din pulsul inefabil și unic al Septuagintei grecești. Pe alocuri am preluat chiar topica grecească, acolo unde am simțit că textul o cere și limba românească o permite, dar, dacă am fi ales soluția calchierii obediente, te asigur că Editura Polirom ar da iute faliment cu acest proiect. La polul opus stă diortosirea mitropolitului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
nu ne duce pre noi în ispită”, sau „și ne iartă nouă greșalele noastre”, fiindcă s-a născut cu ele. Așa îi vin la gură, nu și le poate corecta. Mie însumi îmi vine greu să mă rog altfel, cu topică normală și sintaxă purificată. Dar nu asta e problema. Se știe că și Ieronim s-a lovit de aceeași bună și sfântă inerție atunci când a trebuit să traducă psalmii. Până la urmă, tot după LXX i-a lăsat, pentru că așa pătrunseseră
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
în ultimul rînd, o anume umilitudine de a te topi în umbra unei personalități, slujind-o empatic. E clar că nu oricine știe o limbă străină poate face traduceri literare (o dovedesc numeroasele cărți de autori străini apărute cu erori, topică nefirească și atîtea stîngăcii încît nici un redactor n-ar fi avut ce să le mai facă, decît eventual să le rescrie cap-coadă). E vorba de o vocație artistică de un tip special, asemănătoare interpretului de muzică, de îndelungă acumulare și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7376_a_8701]