762 matches
-
din România” (timesnewroman.ro, 30.04.2012); „Monument înfățișându-l pe împăratul Traian aducând prima cățea maidaneză în țara noastră” (ibidem); „monument al maidanezului sacru” (hotnews.ro). Un comentator se dovedește bun cunoscător al modului în care se constituie spontan toponimia urbană: „dacă o lasă acolo, peste 100 de ani zona se va numi «la cățeaua zburătoare» (...); probabil știți că există vechi zone în București numite «cuțitul de argint», «geamuri multe» etc.” (hotnews.ro).
Nume de statui by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4651_a_5976]
-
miniere, aprobate de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor. Articolul 6 Ministerele, celelalte organe centrale și comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, care prin amplasarea pe teren a investițiilor aduc modificări cu privire la planimetrie, relief și toponimie, comunica Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor datele necesare asupra acestor modificări, în termen de 60 zile de la producerea lor. După centralizarea și prelucrarea datelor obținute, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor transmite Ministerului Forțelor Armate documentele necesare
DECRET nr. 305 din 15 septembrie 1971 privind activitatea geodezica, topo-fotogrammetrica şi cartografica, precum şi la procurarea, determinarea şi folosirea datelor şi documentelor rezultate din aceasta activitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106331_a_107660]
-
galerii și din aceste halde de steril și iazuri. Neînchiderea corespunzătoare a acestor deșeuri miniere (așa se numesc haldele și iazul) duce la generarea de ape acide care în acest moment poluează zona. Și o poluează de 2000 de ani (toponimia localității - Roșia Montană sau Verespatak - vine de la apele roșii de secole). În patrulaterul aurifer al Munților Apuseni (jud Alba și Hunedoara) sunt peste 20 de iazuri de decantare de la exploatări de aur, argint, cupru, plumb și zinc și peste 50
Răspunsuri la problemele ridicate de Traian Băsescu în legătură cu proiectul Roșia Montană. Fapte care pot fi verificate by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/35263_a_36588]
-
perioada comunistă? Tot la Grădinarii din Caraș-Severin există Podul Turcilor. Iată ce am găsit; http://www.welcometoromania.ro/DN57/DN57 Gradinari Podul r.htm Podul este înscris în Lista monumentelor istorice, sub numele de Podul turcesc, Podul Maria Thereza, cu datare: sec. XVIII. Toponimia populară, Podul turcesc, poate fi un indiciu al construcției acestuia înainte de 1718, chiar în secolul al XVII-lea. Denumirea Podul Maria Thereza, indică faptul că a fost reconstruit în perioada de după 1718, deci la intrarea Banatului în posesiunea Curții de la
RUINURI ISTORICE ABANDONATE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384119_a_385448]
-
să ordoneze termenii unei mulțimi, nouă dintre ei aleg cifrele, numerotarea - e mai comod, mai clar, mai ușor de vehiculat, mai puțin creator de confuzii. Americanii, popor tânăr, elementar și pragmatic prin excelență, au tăiat nodul gordian În materie de toponimie urbană, numerotând, pur și simplu, străzile și bulevardele. Știam și o așezare din sud-vestul României, undeva pe clisura Dunării, unde edilii locali adoptaseră metoda colegilor lor din Noua Anglie, chiar dacă totalul străzilor din localitate nu depășea o duzină. Criptograful Centrului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Deva", la 770 de kilometri de Iași -, un peisaj social cunoscut (o zonă cu mineri șomeri din cauza minelor închise după 1990 și cu polițiști care stau mereu sub zodia logicii și rațiunii) și o realitate a fantasticului unde, lângă o toponimie misterioasă (Muntele Rău, Stânca Adevărului, Râpa Dracului, Lacul Negru, Pârâul Bolii), crește o mitologie care își află rădăcinile în orizontul mito-poetic românesc. Dan Tomorug face o documentare foarte minuțioasă; vâlva, protagonistul cărții sale e, în fapt, vâlva băilor care protejează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cercetate rezultă generalizarea ritului de înhumare cu înmormântați depuși în poziție întinsă, cu brațele de-a lungul corpului și mâinile așezate pe piept sau abdomen, având orientarea conform ritualului creștin, adică V-E. I. 3 Date din dosarul „arheologiei toponimice”. Toponimia minorș a comunei Filipeni, o istorie încifratș în apelative toponimizate Toponimia, numele de locuri, din interiorul și din „moșia” satului, a apărut dintr-o necesitate practică de orientare în spațiu. fiind în legătură cu geografia locului, cu cele mai neînsemnate detalii de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
întinsă, cu brațele de-a lungul corpului și mâinile așezate pe piept sau abdomen, având orientarea conform ritualului creștin, adică V-E. I. 3 Date din dosarul „arheologiei toponimice”. Toponimia minorș a comunei Filipeni, o istorie încifratș în apelative toponimizate Toponimia, numele de locuri, din interiorul și din „moșia” satului, a apărut dintr-o necesitate practică de orientare în spațiu. fiind în legătură cu geografia locului, cu cele mai neînsemnate detalii de planimetrie și nivelment, dar și cu multe aspecte legate de psihologia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și cu multe aspecte legate de psihologia oamenilor, de ocupații și credințe de asemănări cu ceva, amintind de ceva cunoscut anterior și, fără îndoială, denumirile au fost date și după fantezia populară. Istoricii și filologii care s-au ocupat de toponimie, în general, „au grupat toponimele în raport cu modul cum acestea au luat naștere”. Iorgu Iordan a stabilit patru categorii, fiecare cu subîmpărțiri: 1) Topogeografice; 2) Sociale; 3) Istorice; 4) Psihologice, subliniind și importanța toponimiei rurale: „toponimia poate fi socotită drept istoria
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și filologii care s-au ocupat de toponimie, în general, „au grupat toponimele în raport cu modul cum acestea au luat naștere”. Iorgu Iordan a stabilit patru categorii, fiecare cu subîmpărțiri: 1) Topogeografice; 2) Sociale; 3) Istorice; 4) Psihologice, subliniind și importanța toponimiei rurale: „toponimia poate fi socotită drept istoria nescrisă a unui popor, o adevărată arhiv orală, unde se păstrează amintirea atâtor evenimente, întâmplări și fapte mai mult ori mai puțin vechi sau importante, care s-au petrecut de-a lungul timpurilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care s-au ocupat de toponimie, în general, „au grupat toponimele în raport cu modul cum acestea au luat naștere”. Iorgu Iordan a stabilit patru categorii, fiecare cu subîmpărțiri: 1) Topogeografice; 2) Sociale; 3) Istorice; 4) Psihologice, subliniind și importanța toponimiei rurale: „toponimia poate fi socotită drept istoria nescrisă a unui popor, o adevărată arhiv orală, unde se păstrează amintirea atâtor evenimente, întâmplări și fapte mai mult ori mai puțin vechi sau importante, care s-au petrecut de-a lungul timpurilor și au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aveau, pe lângă izlazuri, păduri, imașuri, fânețe, ape, folosite în devălmășie, și loturi de arătură, vii, livezi, casa cu siliștea din jur, s-au numit răzeși, așa cum au fost locuitorii din Filipeni, Fruntești și Mărăști. Studiile pe teren au arătat că toponimia minoră este mult mai bogată în satele foste răzășești, decât în satele de clăcași (Slobozia - Filipeni, Valea Boțului, Lunca, în cazul nostru) sau din moșiile boierești sau mănăstirești. Cele mai vechi denumiri topice pentru satele comunei Filipeni sunt în legătură cu vechile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lucrat cu tarlale și sole mari, deși vechile denumiri, cu un grad mai mare de generalitate, au fost păstrate. Vechile denumiri, desemnând părți și locuri din vechea moșie răzeșească au început să fie folosite din nou. Vom exemplifica cu vechea toponimie a Filipenilor, preluată de satul mai nou, Slobozia (Slobozia - Filipeni, pentru a o deosebi de alte Slobozii). Vechile toponime, oiconime și hidronime se păstrează: Dunaviciorul a devenit Pârâul Roșu, Runcu, Zarea Ungurenilor, Valea Boțului, Dealul Pârliții, Zarea Bârnii și Poienilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sub Runc, nu se mai cunoaște locul unde a fost Curtea Virginiei Lambrino. în acea zonă se mai știe de locul numit Vârzărie, acolo unde era grădina de zarzavaturi a proprietarilor moșiei. în Deal la Scaune, care ține și de toponimia satului Lunca, trebuie să te oprești, să te odihnești, după ce prin efort ai ajuns în vârf. Era acolo o fântână și o bancă pentru toți drumeții. Pentru fostul sat de răzeși - Fruntești - așezat în formă de potcoavă, pe văile celor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
toți drumeții. Pentru fostul sat de răzeși - Fruntești - așezat în formă de potcoavă, pe văile celor două pâraie - Dunavăț și Pârâul Roșu -, înconjurând o spinare de deal care se pierde într-o movilă (nu pare a fi un vechi tumul!), toponimia minoră e mai săracă; între culmile dealurilor unde se întinde moșia răzeșilor - din zare în zare, de la pârâu în zare - denumirile de locuri sunt puține, s-au uitat în timpul din urmă. De la nord la sud, pe partea stângă a pârâului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un imaș. S-ar putea ca denumirea să poarte în sine un cuvânt turcesc. Ceair (în Oțelești - cier), loc de păscătoare pentru cai. Caii nu pășteau împreună cu vitele, cu oile niciodată, aveau locuri separate care puteau fi îngrădite. Surprinde în toponimia satului Fruntești, ținând seama de așezarea geografică, în centrul Moldovei, în Colinele Tutovei, numele de Ciumârnea (Ciumârna, după cum îi spune preotul Antohi), denumire slavă, care se întâlnește și în județul Suceava (satul Ciumârna). Trebuie să admitem că acest apelativ intrat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
iar mai recent la buticul luiî etc. Evocându-și satul natal într-o poezie, Ilie Vraciu (stă mai mult în Dobreana lui și la Slobozia, decât în Bacău) amintește toate locurile cunoscute din copilărie, de fapt o bună parte din toponimia minoră a satului Lunca, a moșiei Rosetti și a moșiei Sterian. Evident, Ilie Vraciu a prins o bună parte din locurile cunoscute, însă nu le-a prins pe toate. Altele mi-au fost relatate de Vasile Huțu, alt îndrăgostit de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
locurile cunoscute, însă nu le-a prins pe toate. Altele mi-au fost relatate de Vasile Huțu, alt îndrăgostit de locurile natale, și de vărul meu, bădia Mircea Ignătescu. Care sunt toponimele satului Lunca? Vom avea surpriza să aflăm c toponimia satelor de clăcași este mai bogată decât a satelor de răzeși. Ei, care au lucrat pe moșiile boierești, au dat nume locurilor pe unde au muncit și pe unde, apoi, au avut pământurile de cumpărătură și de la reformele agrare. Dacă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost ofițer de cavalerie, iar în timpul războiului s-a îmbolnăvit de tuberculoză. Părțile de moșie care i-au revenit ca moștenire după Dumitru și Eufrosina Rosetti le-a vândut luncașilor (vezi: „Cumpărări de pământ” din prezenta lucrare). A rămas în toponimia locului Dealul lui Petru - Dealul Petrii). Mai trăiesc, din familia Rosetti - Boteanu nepoții Sofiei Rosetti, copiii Lizucăi și fata lui Cocu. III. 2 Frații Sterian, proprietari ai moșiei Dobreana Trupul de moșie Dobreana făcea parte din moșia Filipeni a familiei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
negustorului Simion, fiica vameșului Dumitru, Manolache Ruset - este că între locuitori nu se realizează o unitate spirituală, nici de sânge, nici de credință, în jurul unei biserici. O altă „dovadă” că în satul Filipeni nu a fost biserică, este că în toponimia satului actual, Slobozia-Filipeni, nu se află un loc numit „La cimitir”. De altfel, nici după ce avem o dovadă despre existența unui preot în Filipeni la 1748, nu știm unde a fost cimitirul satului, pentru perioada primului sfert al secolului al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sine a popoarelor, și cu atât mai mult a națiunilor statornice se plămădește în timpul istoric, iar istoria nu este o sumă de întâmplări înregistrate de scrisuri arhivate, ci viață producătoare de civilizație autentică. Istoria, alături de limbă, credință, cântec, onomastică și toponimie este temeiul conștiinței identității de sine a unei națiuni. Spațiul în care aceste repere de identitate se manifestă este asemenea pântecului fertil unde se adăpostește tainica naștere a popoarelor. Nașterea poporului român nu a fost rodul unei combinații «in vitro
AM FOST Ş-OM FI! EDITORIAL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363378_a_364707]
-
PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Vizual > LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA ! (II) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 187 din 06 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Obârșia toponimiei de care mă simt însă cel mai atașat și pe care aș dori-o verosimilă are la bază o legendă a locului : zice-se, o regină a unui neam de femei frumoase, amazoană în variantă nord-americană, cu ceva miros de
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367076_a_368405]
-
bine de trei decenii. În acest interval și-a definitivat studiile, urmând cursurile fără frecvență ale Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza“ din Iași, secția Limba și literatura română (1964-1970), și-a susținut examenul de licență, cu lucrarea Toponimia bazinului superior al Văii Trotușului (1972, îndrumător prof. univ. dr. I. D. Lăudat), și, succesiv, toate examenele de grad, încheiate cu lucrarea Cenaclurile literare ale copiilor (1987, coordonator, Leonida Maniu). La școala Răchitiș a fost, concomitent, și director al instituției, iar
LEONID IACOB de LEONID IACOB în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349638_a_350967]
-
Academicianul sovietic L. S. Berg, afirma: „Moldovenii ce locuiesc în Moldova, Basarabia și până în guberniile învecinate, Podolia, Herson, iar într-un număr mai mic în gubernia Ecaterinoslav sunt români”, iar Take Ionescu privitor la Rusia „este dușmanul nostru natural”(39). Toponimia confirmă românitatea Transnistriei Iată în continuare o serie de nume ale localităților de dincolo de Nistru: Singuri, Voloșovca, Cioban, Beseni, Voloșschie, Caracinți-Valahi, Cotiujani, Ușița, Voloșcovța, Bârliadca (lângă izvoarele Bugului); Glodoasa, Troianca, Mamaica, Adăbași, Alexandria, Perepelițino, Șantuia, Malai (pe lângă Kirovograd); Buric, Fundescleevca
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
monahismul nostru este mult mai vechi decât al popoarelor slave învecinate. Sunt bine cunoscute bisericuțele de la Basarabi, peștera Sfântului Nicodim de la Tismana, bisericuțele rupestre de la Basarabi sau cele din Sălaj etc. Reputatul profesor sibian argumentează vechimea monahismului românesc și prin toponimia locurilor care au adăpostit vetre monahale: Poiana Călugăriței, Călugăreni, Chilia, Mânăstirea etc. Cercetarea vieții monahale din spațiul românesc a preocupat de timpuriu istoriografia românească, fiind investigate unele aspecte ale monahismului românesc, respectiv viața duhovnicească emanată din mănăstiri, rolul cultural-artistic al
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]