133 matches
-
el reuși să se strecoare din casă și să fugă, iar în momentul când deschise poarta pentru a ieși în stradă auzi un vuiet pe lângă urechea sa dreaptă și apoi un trosnet puternic în poartă, întoarse capul și văzu o toporișcă înfiptă în poartă, iar pe tatăl său ce o aruncase înjurând și venind după el, în acea ocazie reuși să scape de furia bătrânului. Va urma... Referință Bibliografică: POVESTEA UNUI ÎNVINS (1) / Eugen Oniscu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
POVESTEA UNUI ÎNVINS (1) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341185_a_342514]
-
chiar și a treia oară, ridică mâna să o lovească din nou, însă își simți brațul imobilizat ca în strânsoarea unei menghine, întoarse capul și văzu că Virgil îl prinsese de braț. Privi spre cuțite, erau departe de el, iar toporișca afară în magazie, nu avea în acel moment nici unul din instrumentele cu care uneori când se îmbăta își îngrozea familia și o căuta cu cuțitul în mână pe Lenuța ce disperată fugea prin vecini. Vocea lui Virgil se auzi în
POVESTEA UNUI ÎNVINS (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341196_a_342525]
-
sprânceană și mârâie. Supușii îi predau captura și pacea se așterne din nou pe pământul stânei. În plin extaz de generozitate baciul ne îmbrățișează, prilej cu care constatăm că sub muntele de blană se mai află un cuțit mare, o toporișcă și un trup noduros ce depășește în putoare sarica, o chestiune greu de înțeles, dar care, credem că nu merită un efort de cercetare la fața locului. Suntem invitați într-o groapă deasupra căreia sunt puse niște crengi, cartoane, table
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
așteptam să închid rucsacul și să sar în primul tren. De regulă duminică era ziua de taclale cu primarul. Un sătuc uitat de lume, direct sub poalele pădurilor de munte furniza mâna de lucru. Oameni vânjoși care mânuiau cu putere toporișca și țapina. Nu existau pe atunci moto-ferăstraie și tractoare capabile să parcurgă micile poteci întortocheate. Câte 2 Hercules în miniatură trăgeau de joagăr, un fierăstrău mai mare cu care se doboară copacii. Pe atunci primarii erau localnici. În 20 ani
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
sapă, că e și ea bătrână. Eu nu am vrut alt frate... Așa de mic, nu-l vreau! Nici nu m-au întrebat dacă vreau...", concluziona Gabriel, atât de supărat, că făcuse zob un dovleac pe care-l lovea cu toporișca în timp ce-l frământau astfel de gânduri ce-l îngrijorau. Nu s-au împlinit temerile băiatului. Pentru că cel mic, odată născut, a fost în îngrijirea mamei sale aproape tot timpul. Vasile nu a lăsat-o să mai vină la colectiv, la
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
împungând cu privirea întunericul pentru a ține numărătoarea lupilor: unu, doi, trei. Așezați pe labele de dinapoi, lupii așteaptă . Li se deslușesc coamele zburlite și colții. Scrie luna pe colții lor! Mârâie îndârjit. Câte unul îndrăznește să se apropie. Cu toporișca într-o mână, cu cealaltă bătând cu strășnicie în alambic, bătrânul merge pe lângă căruță chiuind, lăsându-se pe baza instinctului iepei. Parcă știind că puiul ei este în pericol, iapa ține pasul cât să bată el toba aceea făcătoare de
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
nu toți și toate dorm. -Hai cuțât, cuțât, cuțââât Cât în viață am trăit Am iubit ci mi-o plăcut,măăăi! Mai merg o bucată în zornăiala alambicului, se apropi haita prea tare, iar stau: moșul gata să lovească cu toporișca, iapa fornăind încordată ca un arc, lovind amenințător zăpada cu copita, mânzocul mâlc lângă iapă, lupii pe labele de dinapoi, luna scriind pe colții lor și chiuitura care în sălbăticia nopții pare ca o rugă! -Scoală, mândruțo, din somn Nu
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
atâta mers de-andăratelea, prind a-și aminti de câți ani îl slujesc și-ar vrea un răgaz de odihnă. Se oprește. -Adică sunteți mai șireți ca mine? le strigă moșul lupilor. Vreți să mă sleiesc, să nu mai pot mânui toporișca, să vă îmbuibați din mânzoc fără trudă, fără luptă? Că nu oasele mele le vreți voi! S-au oprit și lupii. Nu dau semne că s-ar grăbi să atace, nici că ar dori să plece, doar mârâie la vorbele
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
să atace, nici că ar dori să plece, doar mârâie la vorbele bătrânului. Bădia, mai mult decât îndârjirea lupilor, le simte rânjetul, parcă ar fi batjocoritor, parcă ar râde de neputința lui. Îi privește în ochi pe fiecare, își potrivește toporișca mai bine în mână: -Așșș! Mânca-v-aș sufletul! Păi rea socoată v-ați făcut, măi diavolilor! Dacă nu la toți, unuia tot îi crăp țeasta! Că n-o fi nici primul, poate ultimul o fi-cum o vrea Dumnezeu, să
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
pe năpâstorcu ista mic, mi-ar fi mai bine, îi spune bătrânul întorcând o clipă ochii spre mânzoc pentru a-l arăta lunii. În clipa următoare simte mușcătura în braț, iar ochii lupului în ochii lui. Din pricina izbiturii alunecă, îngenunchind. Toporișca-i cade. Un fel de bucurie pune stăpânire pe el; parcă aștepta momentul acesta! -Tu ai să mori primul, diavole! și împlântă serpentina alambicului în ochiul lupului. -Hai cuțât, cuțât, cuțââât De trei ori te-am ascuțât... Nu știe ce-
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
nu ne era frică. După ce clepsidra își termina nisipul cornul anunța schimbarea primei linii. Veneau apoi ceilalți din spate. Veteranii ne legau rănile, ne dădeau apă și ne spuneau tot timpul să nu rupem rândurile. Pe deasupra noastră zburau săgețile și toporiștile cherusce cu două tăișuri. Germanicii însă năvăleau din pădure și mai mulți... Abia am reușit să ne retragem, fără prea mari pierderi, dar cu toate acestea... Trupa a fost aliniată și a început numărătoarea din zece în zece. Apoi a
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
unguri. Câte au mai pătimit și sufletele lor. Pe taică-meu l-au adus niște rude, unchi din partea lui taică-său, cei din familia Corcheș. Prinse în mâna dreaptă o bucată de lemn, după aspect fag, o ciopli cu o toporișcă foarte bine ascuțită, sub forma unei țepușe, cam de vreo jumătate de metru, căută un borcan cu seu, o unse, după care îmi făcu semn să-l urmez. Am ocolit casa, acolo unde erau cotețele animalelor, și ne-am oprit
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
fost inspirată: un loc mai înalt între doi plopi tineri, unde am întins cortul, pe care l-am ancorat, atât în pământ, cât și de plopii din jur, să nu avem surprize cu vântul sau ploaia. Apoi, am săpat cu toporișca un șanț de drenare a apei pe lângă cort, iar pământul l-am așezat pe marginea lui, să nu intre furnicile sau gândacii. Am băgat la umbra cortului tot bagajul, iar ce era perisabil, am agățat în curentul aerului rece de pe
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
fost inspirată: un loc mai înalt între doi plopi tineri, unde am întins cortul, pe care l-am ancorat, atât în pământ, cât și de plopii din jur, să nu avem surprize cu vântul sau ploaia. Apoi, am săpat cu toporișca un șanț de drenare[ Drenare = colectarea și evacuarea apei de infiltrație de pe un teren (DEX)] a apei pe lângă cort, iar pământul l-am așezat pe marginea lui, să nu intre furnicile sau gândacii. Am băgat la umbra cortului tot bagajul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
secretul reușitei la inspecții, o „Coana Maria” sau o văduvă geloasă pe soțul defunct - au naturalețe, iar o scenă de propagandă electorală amuză și satirizează. Scrise după 1960 și rămase în pagini de revistă, ca și alte proze, Huhurezii și Toporișca se conformează canonului epocii, idealizând „colectivizarea”. Țăranii au însă nume de o savoare frustă, gesturile lor sunt nuanțat surprinse, iar lexicul e mustos. Răzgândire schițează cu umor portretul unui suplinitor improvizat, iar Din zile de august sugerează bine panica, incertitudinile
BUJOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285924_a_287253]
-
lui), șovăi, scoase o ploscă, se întoarse spre acel cap. Soldatul bău, se înecă, tuși cu o sonoritate deja aproape vie. Nikolai începu să sape, mai întâi cu mâinile, pentru a degaja gâtul, apoi, ajungând la umeri, cu lama unei toporiști. Eliberă spatele, găsind, după cum se aștepta, brațele întoarse la spate și legate cu sârmă. Coborând mai jos, constată cu satisfacție că soldatul fusese îngropat nu în picioare, ci îngenuncheat, pentru a câștiga, fără îndoială, timp. Acum trebuia să-l tragă
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Zăpada se așeza ușor pe straiele simple ale samuraiului și ale oamenilor săi care tăiau lemne și, cum se atingea de fețele și de mâinile lor, se topea mărturisind parcă vremelnicia vieții. Dar, fiindcă oamenii își vedeau în tăcere de toporiștile lor, zăpada începu să se abată prin alte locuri, ca și cum ar fi încetat să-i bage în seamă. Negura serii se răspândea o dată cu zăpada. Totul împrejur devenea cenușiu. Într-un târziu, samuraiul și ai săi isprăviră lucrul și își săltară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și stivuiți în jurul caselor ca într-o întăritură de pământ, fie erau folosiți ca să ardă cărbune. Îmbrăcat la fel ca și ceilalți în momohiki și în hangiri cu mâneci ca niște suluri, samuraiul muncea toată ziua tăind ramurile uscate cu toporișca și doborând trunchiuri de copaci cu ferăstrăul. Era mulțumit că atunci când muncea doar cu trupul, nu se mai gândea la nimic. Pe drumul de întoarcere către casă împreună cu Yozō și cu supușii, fiecare cu câte o sarcină de surcele tăiate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Pescuitul la copcă În lunile cu ger cumplit Noi ne duceam la pescuit, Făceam copci cu toporișca Și prindeam bibani cu brișca. Parcă-l văd mergând pe gheață Pe-un coleg roșu la față Din țigări trăgea avan, Prindea știucă și biban. El se deplasa pe râu Cu o funie la brâu, Se mișca încet pe gheață
Pescuitul la copc? by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83197_a_84522]
-
va fi restituit curând, mai bine zis, niciodată. Tony Pavone, care avea cunoștință de procedeul mârșav de jefuire a populației, i se ridică sângele În cap. Tremurând de mânie, de revoltă, făcu deandăratelea doi pași către bucătărie, Înarmânduse cu o toporișca ușor de mânuit, periculos de ascuțită. Afișând o figură desfigurată de nervi, silabisi. „Atena te rog,, mergi În camera cealaltă. Iar martorii, având În vedere că misiunea lor s’a terminat, Îi rog să părăsească locuința...! Nu de altceva dar
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Apoi m-am dus la lada cu scule de sub chiuvetă. Sculele lui Eddie sunt teribil de mari și de scumpe. Am fost aproape sedusă de un ciocan cu mânerul de fildeș încrustat. Dar m-am oprit până la urmă la o toporișcă mică de oțel. (Mai urât, dar mai puternic.) Am deschis ușile și am cărat sculptura în grădină. Era una din acele dimineți mohorâte, cu cer întunecat, violet. Grădina arăta splendid de luxuriantă și sălbatică. M-am întors înăuntru după toporișcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
toporișcă mică de oțel. (Mai urât, dar mai puternic.) Am deschis ușile și am cărat sculptura în grădină. Era una din acele dimineți mohorâte, cu cer întunecat, violet. Grădina arăta splendid de luxuriantă și sălbatică. M-am întors înăuntru după toporișcă și niște ziare vechi. Sculptura nu era solidă și densă cum mă așteptasem. Cu prima lovitură n-am nimerit-o, dar când mi-am atins ținta, am făcut torsul băiatului bucățele. Mici bucățele de lut au zburat prin aer. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
fost grei, dar i-au oferit și satisfacții și l-au învățat ce-i modestia. După optsprezece ani, Ellis a plecat de la No Man’s Creek așa cum venise - cu nimic altceva decât cu pietre în pantofi, o pușcă și o toporișcă. Avea o dispoziție aproape ospitalieră, așa că a mers în susul râului, a găsit un loc nivelat dincolo de Rainier și, întâi, și-a construit baraca și alambicul. A făcut bani din whiskey, apoi, după ce a încropit niște saltele din paie de pin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
sigură enclavă din Manhattan. Când pe stradă se ivește împleticindu-se vreun drogat sau unul din Bowery 1 cu ochi roșii de atâta băutură, imediat ies din cel mai apropiat local italienesc cinci haidamaci încruntați, cu bâte de baseball și toporiști. După părerea mea, Little Italy seamănă mai mult cu Village. Zidurile scărilor de incendiu păreau să fie folosite pe bune de două ori pe săptămână - erau negre ca tăciunele. Atmosfera îmbâcsită nu se putea limpezi de râgâitul camioanelor și bășinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Domnul cerului Și-al pământului, Hristos, Domnul cel slăvit, Cum de mult s-a proorocit! Crăciun (o împinge pe Iova): Ce-ai făcut?! Ai lăsat musafirii ca să ajuți o sărăntoacă? Netrebnico! Cum poți să crezi așa ceva? (Îi taie mâinile cu toporișca.) Iova: Vai, de ce mi-ai tăiat mâinile? Crăciun: Așa Meriți. Pleacă din ochii mei! Iova ( Fuge în staul.): Maica Domnului, mântuiește-mă! Maria: Apropie-ți, moașă Iova, brațele tale de scutecele preasfințite ale pruncului! Iova: Minune, de trei ori minune
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]