249 matches
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > DIN POEZIE NU SE MOARE Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 792 din 02 martie 2013 Toate Articolele Autorului scânteind regrete pe sub umărul vremii ți-așezi fruntea pe genunchii toropiți de visare ai cuvintelor pe buze uscate de setea iubirii până și apele morții sunt cântec voi ce-aveți îngropat aici ? un poem cu rădăcinile în cer iubirea păcatul pe care-l vom plăti contestând neantul tu zeul meu grec
DIN POEZIE NU SE MOARE de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 by http://confluente.ro/Din_poezie_nu_se_moare_violeta_deminescu_1362208288.html [Corola-blog/BlogPost/345572_a_346901]
-
slobodă! - Da’ nici fum fără foc! Mama s-a răsucit pe pernă, tata a apăsat chiștocul în scrumieră, mi-am tras plapuma peste cap după ce am mai privit o dată steaua ca un ochi alb. Căldura m-a luat în brațe, toropindu-mă... Referință Bibliografică: Nea Tache / Vasile Dumitru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1372, Anul IV, 03 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Vasile Dumitru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gdyuxsnumf_1412321922.html [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
țară. Vorbiră foarte mult, așa cum făceau de regulă, mai întâi cu fiecare în parte, copil, părinți și apoi iarăși, de la capăt încă o dată, cu fiecare pe rând... În cele din urmă, rămași singuri, Marcela și Ivan, s-au împăcat și toropiți de canicula zilelor de august , s-au hotărât să meargă la înot , pe râul cu același nume cu localitatea Deva, într-un loc numit Camaleno. S-au așezat mai la umbră pe malul râului , și-au spus poveștile, au vorbit
DEVA ȘI DEVAȘII de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1486720181.html [Corola-blog/BlogPost/375490_a_376819]
-
încă treze, visele încă nevisate, cuvintele nescrise și necitite, gândurile nerostite, gesturile neduse la capăt -, averi neprețuite care nu încap pe nici o terezie. Cine să mai știe gustul acelui fruct al pământului, de vreme ce, culegătorii de cartofi au adormit pe lan, toropiți de soarele lânced, oploșiți de răsuflarea bourilor din însemnele heraldice? Parcă sunt țăranii lui Corneliu Baba ațipiți între răzoare cu mâna dreaptă sub cap, cu pălăria decolorată pe ochi, cu picioarele strânse, perpelindu-se pe țărâna fierbinte. Asociații neașteptate de
UN ALT FEL DE TABLETE ŞOTRON. MELANIA CUC, MERSUL PE APĂ , EDITURA NICO, TÂRGU MUREŞ, 2013. CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_alt_fel_de_tablete_sotron_cezarina_adamescu_1386445104.html [Corola-blog/BlogPost/363306_a_364635]
-
tot mai vie veche strună, Și secolele multe se adună - Înalță templul sacru al ideii. O lebădă regină pe lagună - La un conclav ilustru se strâng zeii. Ridică frunți cutezătoare steii La Rucăr la un răsărit de Lună. Prin teii toropiți de har și floare Mireasma amintirilor visează Eternitatea clipei trcătoare. Simbolic TEIUL fără TIMP veghează Și gânduri troienite de ninsoare Ca un balet imaginar dansează Referință Bibliografică: Fără timp de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
FĂRĂ TIMP DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Fara_timp_de_adrian_simionescu.html [Corola-blog/BlogPost/348132_a_349461]
-
august 2015 Toate Articolele Autorului EXAMEN LA FILO A fost să fie în septembrie, ținuse să-și continue relatarea Valentin. Pe atunci admiterea se dădea în septembrie. Toată vara mi se dusese învățând. Tobă de carte, descinsesem într-un București toropit de căldura verii târzii. Eram mulți pe un loc. Se vorbea de vreo treișpe - paișpe. Dar nu-mi prea păsa. Nimerisem într-o lume complet necunoscută și contemplarea ei îmi distrăgea atenția de la amintirile dureroase. Era atâta tineret adunat în
EXAMEN LA FILO de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1439819856.html [Corola-blog/BlogPost/373542_a_374871]
-
înaintea mea, aruncâdu-mi, din când în când, câte-o privire. Rostea mereu, Fa Caldo. Zâmbeam. Nu din cauza mersului lui zorit. Îmi amintea de-o reclamă la ceai*, cu doi protagoniști italieni. Foarte discutată la acea vreme. Ea, o brunetă focoasă, toropită de căldură îi spune iubitului: Antonio, fa caldo! El, tipul clasic de italian seducător, îi întinde o sticlă cu ceai, luată direct de la gheață. După un timp, ea răcorită bine își ațâță partenerul: Antonio, fa freddo! In România anilor ‘90
JURNAL VENEŢIAN (1) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Daniela_gifu_jurnal_venetian_1_daniela_gifu_1345751311.html [Corola-blog/BlogPost/355141_a_356470]
-
stăteau puțin să-și tragă sufletul, tot acel efort de a căra cu acele roabe etajate cu pepeni îi istovise. Cel putin Vasea se simțea frânt, muncise mult poate prea mult pentru vârsta lui mușchii îl dureau și simțea oboseală toropindu-i corpul, nici pofta de mâncare nu avea băuse apă multă și mâncase pepeni în micile pauze ale muncii și numai avea pofta de mâncare. Stătea întins sub un mandarin cu capul sprijinit de tulpina copacului, purta pe cap o
VASEA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1415200517.html [Corola-blog/BlogPost/384088_a_385417]
-
spre casă, înfruntarea hoardei dezlănțuite... nu, pe el îl măcina soarta copăcelului. Când își mai potoli suflarea, ridică ochii să cântărească dacă arsese de tot, ori... Copăcelul, sufletul lui, prietenul lui de pe arie... și lacrimi grele îi cădeau, ținându-l toropit în genunchi... Al lui Bogatu’ împărți ordine gealaților cum că nimeni nu urma să plece în noaptea aia acasă, ci trebuiau să stea de veghe, să nu scape sărăntocul de pe arie. Să fie lăsat numai dacă se juruia de față
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1407004320.html [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
ariei!... Pe măsură ce noaptea se așeza liniștită peste împietrirea omului și peste nebunia hăitașilor, ruga surdă a nefericitului ajunse acolo sus, unde toate sunt cu dreptate cântărite... Zorii luminară un tablou ca de pe altă lume: aria omului împrejmuită de țăranii încă toropiți de băutură, somn rău și acreală, snopii părăsiți în mijlocul ariei, copăcelul pârlit și omul... nicăieri! Când unul dintre hăitași dădu glas speriat că și-au pierdut prada, zbură dinspre grâne spre înaltul cerului un șoim strălucitor. Sau, cel puțin, așa
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1407004320.html [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
nr. 1230 din 14 mai 2014 Toate Articolele Autorului mușcată la geam roșie de rușine: - ne vede lumea poiana cu maci - somnoros a răsărit un copil din flori grup de țigănci - lanul de floarea soarelui miroase a bani sub iasomie - toropit de aromă un ultim nuntaș un brad prost crescut - arată nordul unde vrea mușchiul lui două păpădii: - Privește cât puf facem și noi și plopii cireși în floare - Nică ochește de-acum o gaură-n gard fete pe sub cireși - mașina
FLORI DE CACTUŞI PLINI DE SPINI, SUNT FRUMOASE, DAR SUSPINI de DAN NOREA în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1400051388.html [Corola-blog/BlogPost/349732_a_351061]
-
de o lege ciudată care nu prevedea sancțiuni în cazul că nu i te conformai. Nu, nu, se împotrivise cu vigoare Cucaras, ridicându-și o mână în dreptul obrazului. La ce bun?... Apoi, după ce fotograful se îndepărtase, urmat de bietul câine toropit de căldură, îmi șoptise, ca și cum mi-ar fi dezvăluit o taină, la drept vorbind mi-e și silă de mutra mea de maimuță bătrână. Nu mi-o pot suferi! Îmi vine să-mi trag palme când mă aflu în dreptul oglinzii
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_1_dan_florita_seracin_1342536471.html [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
august, trecut de Sfanta Maria și se sparg bostănăriile. Țăranii-și încarcă coșurile carelor cu pepeni verzi de toate mărimile și loitrele par a se lăsa sub greutatea poverii, motiv pentru care au fost întărite cu proptele și lanțuri. Boii toropiți de căldură suflă din greu. Hăis și cea sunt ordinele bunicului pentru Bujor și Bourean, însoțite de pocnetul biciului din piele, în aerul fierbinte. Îi iubește, sunt animale de povară ce-și poartă supuse jugul. Când carul este plin, merge
CÂRDEI MARIANA by http://confluente.ro/articole/c%C3%A2rdei_mariana/canal [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
august, trecut de Sfanta Maria și se sparg bostănăriile. Țăranii-și încarcă coșurile carelor cu pepeni verzi de toate mărimile și loitrele par a se lăsa sub greutatea poverii, motiv pentru care au fost întărite cu proptele și lanțuri.Boii toropiți de căldură suflă din greu. Hăis și cea sunt ordinele bunicului pentru Bujor și Bourean, însoțite de pocnetul biciului din piele, în aerul fierbinte. Îi iubește, sunt animale de povară ce-și poartă supuse jugul. Când carul este plin, merge
CÂRDEI MARIANA by http://confluente.ro/articole/c%C3%A2rdei_mariana/canal [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
de lumină s-aprind ca niște felinare prăfuite și-mbracă-n umbre stranii valea plină de sunetul viorii cu coardele vrăjite. Și timpul o clipă s-a oprit s-asculte pe furiș cântecul de vioară în noaptea fără nume, vise toropite de căldură ies din luminiș să vadă pentru cine cântă vioară, anume. Negura ascunde în valuri de ceață zarea și nu se zărește nimic printre clipe care trec, doar cântecul de vioară înfioară depărtarea cu note cristaline care-n taină
UN CÂNTEC DE VIOARĂ de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 by http://confluente.ro/Mariana_ciurezu_1399151501.html [Corola-blog/BlogPost/365959_a_367288]
-
și le putea explica. Adeseori, zâmbetul îi dispărea de pe față rămânând pe gânduri ore în șir...Simțea o chemare, ceva o îndemna să meargă la cascada de lângă poienița cu flori. Într-o noapte cu lună plină, pe când somnul o cuprindea, toropită de miresmele fânului cosit, cu ochii pe jumătate deschiși, a zărit printre bătrânele trunchiuri de arbori seculari, o ființă fantastică ce strălucea, de-i lua ochii. Ca la o poruncă, somnul i-a sărit, devenind fetița vioaie și curioasă de
LEGENDA INOROGULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1413541495.html [Corola-blog/BlogPost/347104_a_348433]
-
se se aprindea orizontul de văpaie și se depărta precum fata morgana, și vedeam malurile tărmurilor de nisip dezvelite de vânt. Și pe nisipuri fierbinți ca un cuptor treceau desculțe femeile frumoase cu ulcioare de lut arămiu pe umeri. Setea toropea insectele. Și in lumina palidă, lividă a amiezii, deodată inimile ne-au fluturat de bucurie ca niște drapele pocnind în vânt. Și te-ai alintat și ți-ai amânat aventura. Vinovată întoarcere. Peste ecluze au năvălit apoi apele adânci ale
ÎN AṢTEPTAREA PLOILOR de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1469825388.html [Corola-blog/BlogPost/382904_a_384233]
-
încă o vară se desprindea zi după zi, dintre filele calendarului... Era atât de strălucitoare așa cum plutea senină, cu rochia ei de muselină celestă neumbrită de nici un petic de nor! Zina tocmai reușise să se ridice cât era de lungă, toropită de atâta soare, de pe cearceaful întins pe nisip, pe care stătuse până atunci sprijinindu-și fruntea pe palme, până când simțise că o frige toată pielea și devine somnolentă. Era și momentul, pentru că deja o cuprinsese o amețeală ușoară și i
NEVAZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Nevazutul_tania_nicolescu_1358224198.html [Corola-blog/BlogPost/345151_a_346480]
-
casele, neputincioase în fața rafalelor apocaliptice, sunt înfățișate printr-un amestec de referințe lingvistice, literare sau mitologice. În acest timp, Nora, rămasă însărcinată, suferă enorm din cauza climei toride, suportă cu greu mâncarea italiană și își petrece adesea ziua, întinsă pe pat, toropită de oboseală. Certurile „de familie” nu zăbovesc să apară; de altfel, John McCourt observă că în "Oameni din Dublin", niciun cuplu nu este fericit, eșecul comunicării și trădarea fiind teme care unesc numeroasele povestiri ale volumului. La 27 iulie 1905
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
mea, aruncându-mi, din când în când, câte-o privire. Rostea mereu, Fa Caldo. Zâmbeam. Nu din cauza mersului lui zorit. Îmi amintea de-o reclamă la ceai, cu doi protagoniști italieni. Foarte discutată la acea vreme. Ea, o brunetă focoasă, toropită de căldură îi spune iubitului: Antonio, fa caldo! El, tipul clasic de italian seducător, îi întinde o sticlă cu ceai, luată direct de la gheață. După un timp, ea răcorită bine își ațâță partenerul: Antonio, fa freddo! In România anilor ‘90
Editura Destine Literare by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_379]
-
Mircea Eliade a trăit nostalgia Bucureștiului interbelic, simțind nevoia reconstruirii universului tinereții sale așa cum a făcut-o și Ion Creangă în amintirile sale. Scriitorul eternizează orașul copilăriei și tinereții sale, creându-i imaginea unei porți de intrare în Paradis. București toropit de căldură din „La țigănci” are un aspect balcanic pitoresc de origine caragialiană sau „țigănit și fanariotizat”, după cum îl considera criticul Ion Rotaru. Descrierile străzilor pustii ale Bucureștiului, ale conversațiilor din tramvai sau de pe stradă sau a interiorului exotic și
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
pe masă. N-au avut trecere. „Nu dăm noi pălinca noastră, nici vinul nost cel bun pe băutura americanilor. Să și-o beie ei, dacă n-au ca noi ceva așe de bun. „ Am petrecut toată noaptea până ne-a toropit somnul și acolo ne-am culcat, așa îmbrăcați cum ne aflam. După-amiază, n-am apucat bine să deschidem ochii și să ne amintim pe unde ne aflăm, că s-a deschis ușa larg și a apărut celalalt Vasile, vecinul cu
Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
uman ce adună fânul pajiștii cu greblele pentru a ridica clăile ce urmează să fie încărcate în carele goale, priponite în imediata vecinătate. În primul plan se situează trei personaje în atitudini total diferite: o femeie veghează somnul unor lucrători toropiți de oboseala muncii și de căldura sufocantă a zilei. Imaginea este compusă pe cu totul alte coordonate decât acelea ale idilismului cu care ne-au obișnuit Nicolae Grigorescu și epigonii acestuia. Acuratețea detaliilor, energia latentă a primului plan și cea
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
Andreea Deciu Siesta: ce cuvînt arhaic! Somnul de amiază, după un prînz copios care îți moaie fiecare fibră a corpului, toropindu-te pînă ce abia mai ai răgazul, cu ochii pe jumătate închiși, să găsești un locșor moale pe care să te prăbușești adînc, dormind dulce-oblomovian fiecare secundă din ceasurile așa-zis moarte ale zilei, între 2 și 3 după masă
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
Pîrjolește și destinele. Cui îi pasă? Femeile, desculțe și cu basmale pe cap, țipînd între afuriseli la plozii îndopați cu cartofi și pîine, bîrfesc pe băncile din fața porților. Pîlcuri și pîlcuri, ierarhii și ierarhii pe ulițele satelor ce se înșiră toropite pînă la Joița. Peisaj hibrid în jurul meu: un amestec de industrie părăsită - vagoane de tren ruginite, scheleți de fier abandonați - și agricultură neîncepută decît de vînt și de însămînțările făcute de el cînd se-nfoaie. Văd, ca prin minune, un
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]