134 matches
-
care se teme numai cine nu știe. Dar asta nu-l schimbă față de lume: Să spun „bună ziua”, s’arăt că sunt o stâncă tenace cu brațe, care suportă orice. Așa e cuviincios. Foarte bine. Cu noaptea în mine, șoptesc „bună ziua” (Tors) Bărbatul acesta, poetul și cetățeanul, nu dezarmează, nu-și uită, nici nu-și amendează idealurile cărora s-a angajat din tinerețe: revoluția, dreptatea, adevărul, iubirea. El rămâne intratabil, prezență catonică în viața obștească, punându-i în față, ca un memento
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ei. Începură o cascadă de glume despre ei doi. Despre cum el nu mai avusese o femeie de-atâta timp. Și, pentru ca hazul să fie întreg, Eleonor părăsi fereastra și sări în brațele lui. I se mângâie de cămașă și toarse, înfigându-i-se în ochi cu pupilele ei ca nectarul, până când Godun o chemă să îi dea o bucată de pește. — Vezi, vezi, Homare? Până și Eleonor a înțeles că ești bine venit între noi! Vorbise nesuferitul de Pablo, care
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
tine-un prost din fire. 294 Pânză, pânză, fă-te mânză Și te du la mam-acasă Și rânchează doar te-a țasă. 295 Țurcă, țurcă, Rea de furcă, Pune furca și te culcă Și te scoală somnoroasă Vi găsi cînipa toarsă. Dar cînipa când s-a tors? Scoborând pe scară-n jos Tot cu știucu de slănină Și cu blidul de făină. 296 Bădișor ca Bade - meu Nu-i cât ține Dumnezeu, Că-i și dascăl și birău Și-i pristav
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
era reală. Cadavrul aparținea unui bărbat, în etate de aproximativ 40-45 de ani. Era îmbrăcat în pantaloni de doc și o cămașă de vară în careuri și mâinile erau legate la spate cu o sfoară din fir de tort ăcânepă toarsă).În buzunarele acestuiAșam gășit o bucată de săpun și o cârpă. Altceva nu avea asupra lui, care să ne ajute la identificarea identității. Pe corpul cadavrului nu se aflau urme de violență care ar fi fost provocate în timpul vieții. Cadavrul
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
rămâneau acolo. Eram trimisă în toate părțile, să car, să aduc diverse lucruri și nimeni nu avea timp să mă alinte sau să mă mângâie pe păr. Nimeni nu mai râdea cu mine și nimeni nu-mi mai lăuda lâna toarsă. Mă simțeam prost folosită și cam nebăgată în seamă, dar cum nimeni nu părea să vadă ce tristă eram, am încetat să-mi mai plâng de milă și mi-am văzut de treabă, încercând să fac pur și simplu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
a început să dispară. Cea mai dulce, micuța mamă, s-a făcut și mai slabă și mai mică și mai tăcută și mai atentă. N-a mai gătit, doar a tors, iar firul ei era mai subțire decât orice fir tors vreodată de o femeie, ca un fir de păianjen. Apoi într-o zi, s-a făcut nevăzută. Hainele îi rămăseseră în așternut și cele câteva inele stăteau acolo unde ar fi trebuit să-i stea mâinile. Nu se vedea nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
vers (vezi debutul sonetului al doilea: "Compasu-acestei ape, prin frunze, prin secundă") reamintește, desigur, și propriile exerciții "constructiviste" din anii 1924-1925, dar nu interzice nici apropierea de discursul aceluiași Ion Barbu, cu ecou și Într-o sintagmă precum: "somn fraged tors În corturi"; sau În Întregul vers antepenultim " Și sună o plecare cu legături de chei", În care pare să se fi imprimat, reverberant, ceva din ceea ce În Ritmuri pentru nunțile necesare fusese un fragment de invocație, Înainte de pătrunderea magică În
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
său de acum e "tabăra" ("E mai rotundă vocea În tabără, mai scundă") și "cortul" soldatului, stilizat, acesta, la modul emblematic-cavaleresc, În timp ce metaforele tensiunii interioare fac apel la registrul războinic, "medieval": Bătuți În șa: luceferi. În rădăcini: merinde Somn fraged tors, În corturi, din umeri de femei Coardă de arc, un sînge spre ziuă se destinde. O anumită nesiguranță rămîne prezentă, cum se vede, și În privința acestui mesaj Înnoit, căci combatantul din fața cetății Își Împarte trăsăturile cu călătorul ("Când pentr-o
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
în plus fără încetare între ele. Ascultați în fața tribunalului său reclamațiile perpetue ale unor industrii împotriva altora; priviți, de pildă, industriile care utilizează fierul plângându-se de protecția acordată fierului francez împotriva fierului străin; cele care utilizează inul sau bumbacul tors protestând împotriva protecției acordate inului francez, prin excluderea celui străin, și așa mai departe. Societatea (trebuia spus guvernul) se găsește deci în mod necesar amestecată în toate aceste lupte, în toate stânjenirile muncii; ea intervine în mod activ în fiecare
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mai simplu să citești o carte despre Noica și să arunci apoi pe hârtie, așa, într-o doară, cam ce crezi tu despre el și cum devine chestia. Ca și cum el, Noica, e suma plimbărilor lui la Păltiniș, și nu gândul tors de la 20 la 78 de ani. E mai simplu și, în termeni de timp, mai rentabil: pentru Jurnalul de la Păltiniș e nevoie de o după-amiază, dar pentru familiarizarea cu o idee clocită vreme de șase decenii e nevoie de câțiva
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Pentru a se îndepărta ultimele puzderii, fuioarele erau date pe raghilă. Fuioarele erau pieptănate cu perii aspre, obținându-se astfel fuiorul cu fibra lungă și „bucii” (câlții). La pânza ce trebuia țesută pentru saci, cămăși, lăicere sau țolince, bucii erau torși mai groși sau mai subțiri. Iarna se organizau clăci la tors de cânepă, cu care ocazie se cânta din fluier, se spuneau ghicitori și snoave sau se cânta din gură. Pentru a înmuia fibra și a o face flexibilă, sculele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
păretarele țesute cu lână albă, neagră, laie sau sârbă se armonizau cu peisajul monoton al zăpezii și al primăverilor cu pâlcuri de pământ și de omăt. Bumbacul, a pătruns la sate în a doua jumătate a sec.al XIX-lea, tors și răsucit, trebuia vopsit a ajuns și în războaiele de cusut din satele comunei noastre. Gata tors și răsucit, acesta mai trebuia vopsit . Borangicul, obținut din gogoșile viermilor de mătase, a fost folosit de femeile din satele comunei. Viermii de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
al primăverilor cu pâlcuri de pământ și de omăt. Bumbacul, a pătruns la sate în a doua jumătate a sec.al XIX-lea, tors și răsucit, trebuia vopsit a ajuns și în războaiele de cusut din satele comunei noastre. Gata tors și răsucit, acesta mai trebuia vopsit . Borangicul, obținut din gogoșile viermilor de mătase, a fost folosit de femeile din satele comunei. Viermii de mătase se creșteau fiind hrăniți cu frunze de dud. După ce gogoșile ajungeau la maturitate, înaintea ieșirii din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din București, a fost declarat inapt pentru serviciul militar. Apoi o perioadă de câțiva ani până în 1951 a practicat câte și mai câte îndeletniciri și meserii pentru a putea supraviețui și oarecum a întreține familia. A confecționat o mașină de tors lână și cânepă, un război de țesut semimecanic, o presă de ulei, un aparat de fotografiat, un alambic pentru țuică, o mașină de tricotat, un incubator de ouă.... Repara orice, de la încălțăminte până la bijuterii... Era în sat la noi un
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
s-ascult pe gînduri și să mă uit de lume, Cu mintea s-umblu drumul poveștilor ce-aud."124 Se știe, de la fratele său, Matei, că basmul Călin Nebunul a fost auzit de poet la Agafton, la o șezătoare de tors lînă, acasă la maica Zenaida 125. Perpessicius fixează vechimea acestui manuscris, cu aproximație, tot în anul 1869126. Iată că nu numai în copilărie, ci și la vîrsta aceea de aproape douăzeci de ani, el încă trăia într-o lume de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
poată merge mai ușor.255 O altă credință spune că "la un copil nu se întărește moalele capului, până nu va putea zice piatră" 256. Dacă un copil suferă de junghiuri, femeile din Bucovina iau "ața" de la cânepa de vară, toarsă "întors", dintr-un fuior ce a fost la crucea preotului, cu care a umblat la Bobotează, pe la casele oamenilor, stropind-o cu agheazmă, "leagă locul" unde are copilul junghiuri și afumându-l cu petica în care s-au șters ouăle
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de aramă de 1, 2, 5 ori 10 bani, puși după căutare, dați de stăpînul cu cînele. Mușteriu Ca să nu-ți plece mușteriul din prăvălie pînă nu va tîrgui, bate în prag sau sub prag o potcoavă de-a-ndăretele sau în toarsă invers, sau bate pe tejghea bani stricați. Cînd intri în o dugheană, dacă tîrîi picioarele, vei aduce noi mușterii, și dacă le tîrîi la ieșire, vei lua din mușterii. Muțenie Se crede că, dacă o femeie grea este întrebată ori
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și brăciri țesute cu diferite modele. Aveau cuțitul la brîu. Vara purtau cămașă peste izmene, ce nu trecea de genunchi Însă, făcută din pînză de bumbac, in sau cînepă. Femeile, purtau iarna vilnic sau fuste, țesute de ele din lînă toarsă, mai subțire și vopsite În casă. Vara purtau oprege Înguste din lînă, fie vărgate, fie roșie pentru cele tinere. Se Încingeau cu brăciri de diverse motive și culori. În picioare purtau opinci. Pe cap purtau vara legătura În trei colțuri
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
același timp și pruncii presupune eforturi și sacrificii de care orășencele nar fi acum În stare și, la drept vorbind, nici femeile de la țară din secolul douăzeci și unu. După ce fuiorul de in și cânepă precum și cel de lână era pregătit, trebuia tors În fir pentru a putea țese din el pânza. Era pe atunci o vorbă: femeia vrednică trebuie să Îmbrace casa din fus. Și acesta nu era puțin lucru. Toți membrii familiei, de la bătrâni la nepoți, purtau cămăși de in, izmene
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de cânepă se Învelea În furca de tors și de acolo cu mâna stângă se modela firul, iar cu dreapta se Învârtea fusul pentru a se răsuci firul uniform și apoi se Învelea pe fus. Când mosorul rezultat din firul tors ajungea la o anumită măsură, se scotea de pe fus care avea forma puțin conică. După ce era legat ca să nu se destrame el primea numele de gălușcă, deși era mult mai mare decât o sarmală. Seara se adunau mai multe fete
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
vergelei, după moda mai nouă. Ursul, care era slobod prin ogradă, le Întâmpină vesel Încă de la deschiderea portiței, gudurându-se pe lângă Anuța. Sărea cu picioarele din față până la brâu, gata să-i dea jos traista În care erau așezate găluștele toarse de mama și cămașa la care lucra cu migală. Stai cuminte, răule, că-mi dai traista jos! Acuși te cârpesc cu furca de tors și n-o să-ți mai ardă de joacă! Rușinat parcă de amenințarea cu furca de tors
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Și prea tîrziu, firește, îi imploram iertarea. Cînd folosind suspinul și cînd amenințarea. 405 Și astfel, toată noaptea, de dragoste învins, Am stat de veghe pînă ce zorii s-au aprins. Dar frumusețea-i poate-i a minții plăsmuire Și toarsă-i din iluzii, cu ne-nțelese fire Ce zici tu, Narcis? Narcis: Ceruri! E oare de crezut 410 Că-atât de lungă vreme în umbră s-a ținut? Inserarea monologului narativ în dialog se realizează pe două niveluri: încadrarea povestirii
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
bazin circular, dar din apă se ivea, într-un enorm grup de marmură, monstrul Scylla. Sculptura, aleasă cu siguranță de Tiberius, era probabil o reprezentare a repulsiei sale tot mai mari față de femei: chipul era zâmbitor și suav, însă frumosul tors feminin se lățea, de la talie în jos, într-o învălmășeală de tentacule care-i cuprindeau pe marinarii lui Ulixes pentru a-i rupe în bucăți. În acea spelunca, moartea trecu pe lângă Tiberius când îi aduseră prânzul. Stânca se surpă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
său de acum e "tabăra" ("E mai rotundă vocea în tabără, mai scundă") și "cortul" soldatului, stilizat, acesta, la modul emblematic-cavaleresc, în timp ce metaforele tensiunii interioare fac apel la registrul războinic, "medieval": Bătuți în șa: luceferi. În rădăcini: merinde Somn fraged tors, în corturi, din umeri de femei Coardă de arc, un sânge spre ziuă se destinde. O anumită nesiguranță rămâne prezentă, cum se vede, și în privința acestui mesaj înnoit, căci combatantul din fața cetății își împarte trăsăturile cu călătorul ("Când pentr-o
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
malefice că sunt la curent cu marea taină. Pentru a scăpa de Joimărița, de exemplu, femeile care nu terminau Încă torsul și stăteau sub amenințarea pedepsei cunoscute, puteau scăpa spunând lunga istorie a cânepei: cum a fost culeasă, topită, melițată, toarsă, pieptănată, țesută, albită, cusută etc.) Nuielușele de alun reprezintă componente ale recuzitei magicianului. Pe lângă funcția de tămăduire a mușcăturilor de șarpe, deci exclusiv medicală, alunul apare menționat și În practici apotropaice, ce vizează alte tipuri de spirite malefice. La români
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]