828 matches
-
furtună lacrimile ninse se adună în barbă știe că nimeni nu o să spargă lemne pentru iarna de-acasă îngerii or să o colinde isteț cunoaște cum toate au rost în satul de case din lut coase și ascultă plânsul pădurii-surori torsul pisicii amețește tăcerea tinerețea ei strat cu flori doarme in cimitirul rebel planeta numără stele iluzorii orașul bulversant revarsă efluvii magme pe cer palpâie singurătatea cercului elitist pereții camerei pictează erezii ea dansează privindu-și armoniile în oglinzi dizarmonice trenul
(ST)ELE ŞERPUIND de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1407043715.html [Corola-blog/BlogPost/367913_a_369242]
-
de olimp Naște veșnic un conflict Între teama de eroare Și un spectru de eșec Cu smerenie m-aplec, Să culeg de jos o floare De aceea mă întorc În ținuturi calabreze Mă-nchid între paranteze Cât mai am de tors, să torc Și la cea din urmă cale Vom achiesa în doi: Totdeauna un război A dus lumile la vale! Referință Bibliografică: Domnule redactor șef / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 353, Anul I, 19 decembrie 2011. Drepturi
DOMNULE REDACTOR ŞEF de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Domnule_redactor_sef.html [Corola-blog/BlogPost/359486_a_360815]
-
cu ușurință mâinile și o acoperi din nou cu sărutări pe corp, pe sâni, pe gură, cercetând-o cu mișcarea limbii, simțindu-i răspunsul voluntar. Fata îl cuprinse cu brațul de după gât ținându-l captiv la sânul său, destinzându-și torsul. Se lipi strâns de el, excitată de pulsațiile simțite în zona fântâniței. Apoi el întinse mâna, luă sticla cu șampanie și picură ambrozia cu stele de aur, printre sânii fetei, culegând-o cu buzele din gropița ombilicală. Lăsă sticla la
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496339780.html [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
un fenomen viu, el reînvie cuvântul vechi, lustruit, dîndu-i-se valori noi (vezi crivat), comparația și metafora capătă la el accente dintre cele mai îndrăznețe. Aurul și argintul, aceste metale rare, prezente în poezia eminesciană, sunt substitute ale „cuvântului miere.”: Când torsul s-aude l-al vrăjilor caier Argint e pe ape și aur în aer” Argintul și aurul ca magie erotică și verbală aparțin iluziei de tip romantic. Mai târziu, când va aluneca spre Infern, epitetele se îmblânzesc, sintaxa se limpezește
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Eminescu_si_limba_romana_li_ion_ionescu_bucovu_1388906404.html [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
sale, reușind să creeze o varietate de modele și de nuanțe aflate pe grade diferite de stilizare. Prelucrarea lemnului este prezentă de la butoaiele de Cosești Argeș, făcute din lemn de dud, stejar, prun, salcâm, la ghivece de flori, obiecte de tors și de cult religios, mori de vânt, faruri. Uneori cultivarea florilor este îmbinată cu măiestria meșteșugurilor. Astfel ne rețin atenția minighivecele de flori ale tinerilor Stama Mădălina și Antonescu Eugen, tăiate în lemn sub formă de uluce, pătrate sau cercuri
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402824296.html [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
de la Cercul de olărit Coșești au adus cu ei roata olarului, reușind să modeleze lutul sub privirile vizitatorilor, pe taraba Școlii Populare de Artă de la Nucșoara pot fi admirate sculpturi în lemn și pirogravură reprezentând lalele, linguri, furculițe, furcă de tors și personaje religioase: Maica Domnului și Iisus Hristos. Elevi de la Grupul Școlar Forestier Rucăr încearcă să își vândă cusăturile pe etamină: trăistuțe, semne de carte, lalele, cât și Tricolorul și șervete țesute în război. Fluierașii, membri ai Secției de Artă
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402824296.html [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
Jianu, Tudor Vladimirescu, regele Ferdinand și regina Maria, stema României socialiste. Casa construită în stil modern este decorată tradițional, cu instrumente muzicale vechi, din zonă, icoane vechi, tablouri, pistornice, ulcioare, ploscă, farfurii de ceramică, oale, linguri de lemn, furcă de tors, costume populare, iar la geamuri în loc de perdele are marame de borangic. În curtea casei se află un car plin cu oale vechi de lut și o moară de apă ale cărei palete sunt făcute din linguri mari de lemn. Zona
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
nu tem ei iadul ș-a lui Duhuri - liliecii? Anathema sit! - Să-l scuipe oricare motan de treabă, Nu vedeți ce-nțelepciune e-n făptura voastră chiară? O, motani fără de suflet! - La zgâriet el v-a dat gheară Și la tors v-a dat mustețe - vreți să-l pipăiți cu laba? Ii! că în clondir se stinge căpețelul de lumină! Moșule, mergi de te culcă, nu vezi că s-a-ntunecat? Să visăm favori și aur, tu-n cotlon și eu
Mihai Eminescu: Cugetările sărmanului Dionis by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-cugetarile-sarmanului-dionis/ [Corola-blog/BlogPost/339342_a_340671]
-
mai ales de către femei, pentru că vestea cea îmbucurătoare, Fecioarei Maria. Cu această ocazie importantă zi Vă propunem, să Vă opriți atenția o clipă asupra piesei dedicată de noi acestui eveniment aflată în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier- furca de tors cu aripi. Furca de tors încă din antichitate a fost considerată un atribut al zeiței Athena, simbol al artei domestice feminine. O emblemă a femeii.( Ivan Evseev, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Timișoara, 1998, p. 151). Ea a
BLAGOVEȘTENIA.2015 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1427269157.html [Corola-blog/BlogPost/341017_a_342346]
-
vestea cea îmbucurătoare, Fecioarei Maria. Cu această ocazie importantă zi Vă propunem, să Vă opriți atenția o clipă asupra piesei dedicată de noi acestui eveniment aflată în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier- furca de tors cu aripi. Furca de tors încă din antichitate a fost considerată un atribut al zeiței Athena, simbol al artei domestice feminine. O emblemă a femeii.( Ivan Evseev, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Timișoara, 1998, p. 151). Ea a avut mai multe variante în funcție de
BLAGOVEȘTENIA.2015 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1427269157.html [Corola-blog/BlogPost/341017_a_342346]
-
avut mai multe variante în funcție de mărime: de brâu, cu talpă sau scăunaș, foarte lungă ce se fixă în tavan, iar în funcție de forma: cu aripi fiind cele mai împodobite cu crestături, strunjite sau care foloseau formele naturale ale lemnului. Furca de tors nu era înstrăinata, ea se transmitea fetelor sau în cazul când acestea lipseau descendentelor, nepoatelor. Furca de tors cu aripi prezentată de noi se deosebește de alte piese de același gen prin minuțioziutatea decorului dantelat și a elementelor decorative simbolice
BLAGOVEȘTENIA.2015 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1427269157.html [Corola-blog/BlogPost/341017_a_342346]
-
tavan, iar în funcție de forma: cu aripi fiind cele mai împodobite cu crestături, strunjite sau care foloseau formele naturale ale lemnului. Furca de tors nu era înstrăinata, ea se transmitea fetelor sau în cazul când acestea lipseau descendentelor, nepoatelor. Furca de tors cu aripi prezentată de noi se deosebește de alte piese de același gen prin minuțioziutatea decorului dantelat și a elementelor decorative simbolice cu semnificație apotropaică soarele și crucea. Referință Bibliografica: Varvară Magdalena Măneanu/BLAGOVEȘTENIA.2015 / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare
BLAGOVEȘTENIA.2015 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1427269157.html [Corola-blog/BlogPost/341017_a_342346]
-
pregătit. Undițe, momeli, umbrelă contra soarelui, gustări pentru micul dejun, grătarul pentru prânz și mai ales ceva rece, pentru a contrabalansa temperatura externă față de cea internă. Moskvici-ul s-a așternut la drum, cu multă bucurie, în răcoarea dimineții. Se auzea torsul motorului, iar din radio se transmitea o muzică languroasă, de dragoste. Aveam o mașină cu patru faruri și radiocasetofon luat de ocazie, dar bine întreținută. Drumul nu a fost lung. Doar opt kilometri ne despărțeau de locul unor noi aventuri
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400698722.html [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
subtilă, dar abuziv utilizată în spectacol: forța unei metafore vine din impactul inițial, căci repetiția o devitalizează și o face să eșueze în strategia explicită. Acest univers dublu, laic și sacru, e traversat de o muzică spiritual înălțătoare, și, cu torsul gol, Rebecca se adresează lui Iisus, în timp ce acordurile lui Bach răsună ca într-o catedrală gotică. În căminul pastorului protestant se insinuează splendidele sonorități ale barocului catolic ce intervin când ca parteneri consolatori, când ca subtile contrapuncturi ale tensiunilor ce
Rosmersholm, la Teatrul Maghiar din Cluj, în regia lui Andriy Zhodak by George Banu, corespondență de la Paris () [Corola-website/Journalistic/105650_a_106942]
-
negru în Miercurea Mare vor fi protejați de boli de Sfânta Miercure, pe parcursul anului. Femeile nu au voie să toarcă În această zi, în mediul rural, se păstrează interdicția ca femeile să mai toarcă. Din vremuri îndepărtate, se crede că torsul în Sfânta zi de Miercurea Mare poate să "întoarcă" mințile persoanelor care practică această îndeletnicire casnică. Copiii merg cu colindul În unele zone ale țării, copiii merg cu colindul prin sat și urează gospodarilor să petreacă sărbătorile pascale cu bucurii
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR: Miercurea Mare - Pomenirea femeii păcătoase și a lui Iuda by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102154_a_103446]
-
și decorată cu paiete (500 de euro), o cămașă femeiască cu poale, bogat decorată cu albastru și auriu, de Muscel (300 de euro), o ladă de zestre, specifică perimetrului bihorean, decorată cu simboluri ciclice (120 de euro), o roată de tors, din Făgăraș, primul sfert al sec. XX (100 de euro), un chimir de sărbătoare, împodobit cu mărgele, din Bistrița Năsăud (300 de euro), un covor cu ornamentații geometrice și vegetale, din Câmpia Banatului, posibil Timiș, ultimul pătrar al sec. XIX
Licitație "Epoca de Aur". Carnetul de partid al lui Nicolae Ceaușescu, donat unui muzeu () [Corola-website/Journalistic/102202_a_103494]
-
ale stemei comunei Baba Ana, județul Prahova Descrierea stemei: Stema comunei Baba Ana, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat. În partea dreaptă, în câmp albastru, sunt reprezentate furca și fusul de tors cu lână, totul de aur. În partea stângă, în câmp roșu, se află o râșniță de mălai, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Furca, fusul de tors și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167964_a_169293]
-
de tors cu lână, totul de aur. În partea stângă, în câmp roșu, se află o râșniță de mălai, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Furca, fusul de tors și lâna simbolizează ocupațiile tradiționale ale locuitorilor. Râșnița de mălai semnifică o altă ocupație, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167964_a_169293]
-
roată, cele utilizate la servitul mâncării sau la depozitarea ei. Nu lipsesc vasele pictate sau cele de inspirație străină ori de import. S-au descoperit și calapoade din lut, de forma literei „T”, folosite la modelarea vaselor, fusaiole întrebuințate la torsul lânii, precum și „jetoane” confecționate din pereții vaselor, utilizate probabil pentru diferite jocuri, specifice mediului militar, de cazarmă. Obiectele din fier descoperite sunt de natură civilă și militară. Ele sunt numeroase și variate: unelte de făurărie (ciocane, clești, dălți), tâmplărie (topoare
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
cu rotacizare. Magh. villa și sl. vily se compară cu vela „soare“ în melaneziana cu varianta vila „fulger“, wila „fulger“ în polineziana, wilu-ka „soare“ în australiană, (= wila „foc“). Și gr. piruni pare în legătură cu focul pyr, acesta din „soare“. Furca de tors la turci e öreke care are un p- dispărut, deci provine din *porex. Se vede legătură cu soarele Palk la coreeni, cu pari „soare“ în amerindiana, „foc“ în australiană și iarăși cu pur, por, pară, amintitele denumiri ale focului. În
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1431412351.html [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
dulap, care scămoșa fuiorul. Am văzut mai târziu așa ceva când am fost la un circ ambulant, dar dulapul era mai mare și mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul la război iarna, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401537800.html [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
jucându-se cu Raluca și Sergiu! Dar... din nou mă gândesc la Dragoș! Retrăiesc momentele când dansam... îi simt brațele în jurul mijlocului, puternice, te fac să te lași în voia lor, simt cum mă strângea discret la piept... îi simt torsul tare și mușchii abdominali, ca niște corzi de oțel... inspir parfumul bărbătesc pe care îl răspândește... Resimt fizic crisparea care m-a cuprins, când nu știam ce să fac... primul impuls a fost să mă retrag, dar mă ținea înlănțuită
SĂGEATA LUI CUPIDON II (TITLU PROVIZORIU, REVIZUIT) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Sageata_lui_cupidon_ii_titlu_provizori_stefana_ivanescu_1358153689.html [Corola-blog/BlogPost/342330_a_343659]
-
câmpiei la semeața înfățișare albastră a munților ce se profilau departe în zare și de care se simțea atrasă irezistibil și gândea cum e să zbori între verde și albastru, Era acolo, parcă de la începuturi și, cu urechea trează, prindea torsul cunoscut al unui tractor, unul special, numai al ei, care-i aducea seninul pe față, pentru că numai acolo simțea acea iubire profundă de tot și de toate, fiindcă acolo era, cum spunea Creangă „ casa părinților mei ” : „Iubirea am simțit-o
ET IN ARCADIA EGO de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Et_in_arcadia_ego.html [Corola-blog/BlogPost/359304_a_360633]
-
mă gândesc bine eu mereu am trudit de parcă aș fi fost vinovat de ceva, și aș fi vrut prin munca mea să mă eliberez de această vină. (ia o piatră și o mângâie. Se așează pe un scăunel în fața unui tors. Afară, ca și cum ar veni zorile, se aude cântecul unei privighetori) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Să pun asta în piatră. (după câteva lovituri de daltă se oprește) Am atâtea de spus că nu pot să mă apuc de nimic. Mulți vor zice că
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
spre el. Peisajul era stupefiant! Era așezată într-o poziție lascivă, perfect ispititoare pentru orice bărbat. Capul îi era sprijinit pe brațul stâng. Țâțele, mere coapte, cu sfârcuri maronii, parcă doreau să-l împungă. Abdomenul supt cu o curbură între tors și șold expunea între coapse un ciuf ce marca genunea. Avusese de unde să se inspire. Colecția de nuduri ale jandarmului supraveghetor, înșirată pe pereți, era remarcabilă. - Păi, ce facem? întrebă el nedumerit și depășit de situație. - Aștept, fiindcă te doresc
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” DEPORTAREA ȚIGANILOR ÎN TRANSNISTRIA, ANUL 1942 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496331437.html [Corola-blog/BlogPost/372292_a_373621]