162 matches
-
se poate număra chiar el însuși. O viziune despre om tipic postmodernă, a deconstrucției din vechile norme și drepturi și a reconstrucției unui alt tip de ființă a noii ordini globale contemporane. Din acest punct de vedere, crahul dintre Olivier Toscani și Jean Baudrillard își descrie fără varii ambiguități de ordin interpretativ propriile coordonate. Dacă ceea ce propune Toscani prin discursul publicitar articulat pentru marca Benetton este o veritabilă „interfață de lectură a realității” [6], atunci ceea ce încearcă Baudrillard este o interfață
INTERSECTĂRI CULTURALE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346958_a_348287]
-
și drepturi și a reconstrucției unui alt tip de ființă a noii ordini globale contemporane. Din acest punct de vedere, crahul dintre Olivier Toscani și Jean Baudrillard își descrie fără varii ambiguități de ordin interpretativ propriile coordonate. Dacă ceea ce propune Toscani prin discursul publicitar articulat pentru marca Benetton este o veritabilă „interfață de lectură a realității” [6], atunci ceea ce încearcă Baudrillard este o interfață de lectură a măștii unei realității concepute și aruncate pe piață în ideea de a marca agresiv
INTERSECTĂRI CULTURALE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346958_a_348287]
-
unei realității concepute și aruncate pe piață în ideea de a marca agresiv un alt univers semiotic. Diferența dintre aceste două microcosm-uri create constă tocmai în locul pe care Ființa umană îl ocupă în centrul lor. Înlocuind verbul prin imagine, Toscani anulează ceea ce este „aproximativ și metaforic” [5] în descrierea fizionomiei acestei lumi. Baudrillard, în schimb, despică universul uman în „n” fire descriptive, ucigându-i, ca o fără de sfârșit noapte walpurgică, puritatea și esențele, până la urmă. Ne place sau nu, faptul
INTERSECTĂRI CULTURALE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346958_a_348287]
-
Porumbescu” din București și angajarea prin repartiție guvernamentală, în 1972, la Radiodifuziunea Română - aceasta, după ce din timpul studenției era deja preocupat de muzica ușoară, pop și corală. Între anii 1968-1974 a făcut parte din sextetul „Cantabile”, condus de soprana Smaranda Toscani, cea care l-a descoperit și l-a integrat în acest grup care colabora pe atunci cu Teatrul muzical „Ion Vasilescu” din București și care astăzi nu mai există. Pe vremea aceea în teatrul „Ion Vasilescu” dirija Edmond Deda iar
TITUS ANDREI. A SLUJIT MUZICII UŞOARE, LA RADIO, O VIAŢĂ DE OM de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377909_a_379238]
-
de patricieni urbani care copiaseră aceste practici, nu existau nume de familie permanente. În aceste condiții, cum putea biroul de recensământ să identifice și să Înregistreze un individ și, În plus, domiciliul, proprietățile și vârsta acestuia? Când Își făcea declarația, toscanul de rând Își spunea nu numai numele său de botez, dar și pe cel al tatălui și, eventual, al bunicului, Într-o manieră ce amintește de Biblie (Luigi, fiul lui GIovanni, fiul lui Paolo). și, cum numele de botez erau
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
rezistența populară. Marea răscoală a țărănimii engleze din 1381 (cunoscută sub numele de răscoala lui Wat Tyler) este pusă pe seama unui deceniu În care Înregistrările și evaluările În vederea censului au fost deosebit de frecvente. Pentru țăranii englezi, ca și pentru cei toscani, un recensământ al adulților de sex masculin era de rău augur, putând prevesti chiar ruina. Impunerea supranumelor permanente populațiilor din colonii ne oferă deseori ocazia de a observa pe durata unui deceniu sau chiar mai puțin un proces care, În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Meeting, București, [1948]; Teatru, I-II, introd. Florin Tornea, București, 1956; Teatru, pref. Dumitru Micu, București, 1965; Patima roșie, îngr. și pref. Antoaneta Tănăsescu, București, 1988. Traduceri: A. P. Cehov, Pescărușul, pref. Dumitru Solomon, București, 1967 (în colaborare cu N. Al. Toscani). Repere bibliografice: Trivale, Cronici, 30-44, 430-433; Lovinescu, Critice, III, 112-114, IV, 28-32; Dragomirescu, Scrieri, 125-127, 265-266; Ibrăileanu, Opere, II, 202-208; Aderca, Contribuții, I, 212-218, 473-474; Mihail Dragomirescu, De la misticism la raționalism, București, 1924, 397-403; Perpessicius, Opere, II, 407-409, VII, 88-90
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
a răspuns, foarte curtenitor: — Nici eu nu cunosc araba, vorbită totuși jur-împrejurul Mediteranei. Ar trebui să vă prezint și eu scuze. Încurajat de atitudinea sa, am rostit cât am putut mai bine câteva cuvinte în italiana populară, adică în dialect toscan, de care am făcut împreună haz. După care i-am făgăduit pe un ton de sfidare amicală: — Înainte de sfârșitul anului, voi vorbi limba ta. Nu la fel de bine ca tine, dar suficient pentru a mă face înțeles. A luat act de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
al clasamentelor); o înălțare în atmosfera fairplayului o dezvoltare, creștere, evoluție a cuiva (pe scară profesională, socială).” Ascensiunea sportivilor se bazează: -pe cinci trepte ale scării (simțuri: văz, auz, miros, gust, pipăit) ori -pe cinci stiluri arhitectonice (ionic, doric, corintic, toscan, compozit), -pe cinci mari inițiați (Hermes Trismegistos, Moise, Pitagora, Platon, Zamolxis), -pe acțiunea de a asculta și rezultatul ei, o făgăduință de deplină supunere față de sportivitate, făcută de sportivi, ca ansamblu de exerciții fizice și spirituale (considerate purificatoare) practicate. -pe
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
mai ales despre principi, care se găsesc pe o treaptă mai înaltă, ei sunt caracterizați printr-una dintre trăsăturile următoare, care le aduc fie dojană, fie laudă. Și anume, unii sunt considerați drept darnici, alții drept meschini (folosind aici cuvântul toscan miseri, deoarece avar, în limba noastră, este și acela care vrea să dobândească un lucru prin jaf; noi îl numim meschin pe acela care nu-și îngăduie decât prea puțin să se bucure de ceea ce îi aparține); unii sunt considerați
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
aventura abisiniană cu lipsa de entuziasm a purtătorului de stigmat. Un marginal de o cu totul altă factură este Libertario Miccoli, exilatul antifascist care întrevede în contrabanda cu arme ocazia de a-și purta războiul personal împotriva Italiei lui Mussolini. Toscan cu suflet arzător și energie demoniacă, anarhist impenitent, Miccoli duce mai departe, în secolul XX, urile dintre guelfi și ghibelini. Alături de el, dansatoarea egipteană cu voluptate de harem Keky Fahmi este companionul ce ascunde, la rândul său, între voalurile orientale
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
cu ușurință rotația Pământului. Iată motivul procesului lui Galilei, observase Diotallevi, Biserica mirosise În el templierul - nu, zisese Belbo, cardinalii care-l condamnaseră pe Galileo erau adepți templieri infiltrați la Roma, care se grăbiseră să-i Închidă gura blestematului de toscan, templierului trădător care era gata-gata să strige În gura mare totul, din vanitate, cu patru sute de ani mai Înainte de data de scadență a Planului. În orice caz, această descoperire explica de ce sub Pendul acei meșteri zidari trasaseră un labirint, imaginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Charlotte în Toscania și am învățat să pictăm acuarele. Ne-a plăcut la nebunie. Uleiul de măsline... asfințitul.. totul. Mă fixează un moment, apoi se apleacă ușor în față. Dar asta nu înseamnă c-o să devin un nenorocit de acuarelist toscan. — Nu e același lucru ! Îmi feresc privirea. Guy, n-am de gând să mă întorc la munca aia epuizantă. N-am de gând să mă întorc la toată presiunea aia. Am muncit șapte zile pe săptămână, timp de șapte ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
numele ministrului și Brunetti se Întrebă dacă asta era din cauza faptului că Patta bănuia că n-ar fi fost impresionat sau fiindcă nu l-ar fi recunoscut. În orice caz, nu avea să-l afle. Patta se duse la armadio-ul toscan de secol cincisprezece care se afla lângă ușă și Își scoase din el impermeabilul Burberry. Îl Îmbrăcă, apoi Îl ajută pe Viscardi să-și ia haina pe el. — Plecați acum? Viscardi Îl Întrebă pe Brunetti. Vice-questore-le merge la Corte Sconta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
miracolelor Fecioarei în Eton College Chapel și în Lady Chapel din Winchester. 111 Landucci, Diario (mai sus, cap. 1 n. 8), 66. Episodul este povestit într-o manieră mult mai înfiorătoare de Tribaldo de' Rossi, Ricordanze, în Delizie degli erudiți toscani, ed. I. di Sân Luigi, 25 vol. în 26 (Florența, 1770-1789), XXIII, 283-285. Despre episod și despre statuia lezata a Fecioarei vezi și D. F. Zervas, Orsanmichele a Firenze, 2 vol. (Modena, 1996), I, 220-221 și 460. 112 W. J.
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
clasică începuse a despărți binișor în două castre, dintre cari un raționalist neci n-ar fi știut cum s-aleagă. Pronunția moldovenească purizată care susținea numai acele sunete dulci cari le regăsești pe toate în același loc și-n dialectul toscan al limbei italiene - și pronunția cea din Țara Românească ridicată azi la gradul de națională. Astfel moldovenii [zic] giudicată, gioc, dzînă, dzău, muntenii din contra judecată, joc, zină, zeu. Calitativmente (musicalmente) vei alege pe cele dentîi logice pe cele de-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Online, New York, G. K. Hall & Co., 1999, p. 1. (trad. n.) 13 limbă greacă, împreună cu Leontius Pilatus a încercat să-l traducă pe Homer.3 Cu toate acestea au optat pentru scrierea majorității operelor în limba vulgară, adică în dialectul toscan, respectiv în engleza veche, în detrimentul latinei, pe care o considerau mai propice operelor scolastice. Pentru secolul al XIV-lea, era un lucru neobișnuit, deoarece nimeni nu se gândise să scrie în limba vorbită, cu excepția lui Dante Alighieri și a lui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
latină. Din fericire, a început cu Infernul, nu cu Paradisul, și văzând că nu cunoaște și nu găsește cuvinte latine echivalente ale noțiunilor pe care dorea să le ilustreze, a renunțat și a continuat să conceapă capodopera sa în dialectul toscan.4 Autorii asupra cărora ne îndreptăm atenția au preluat de la scriitorii latini date în ceea ce privește subiectul unor opere, dar nu și elemente de structură sau stil. Influența dantescă și cea franceză medievală 5 poate fi considerată însă majoră.6 Ambii au
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care biruie orice, vrea cu orice preț să glorifice omul, și nu acceptă să trăiască decât frumos, în armonie și destindere. „Construirea unei noi societăți este prima sarcină pe care și-o asumă brigata în momentul sosirii în idealizatul decor toscan. Nu este nicio îndoială că părăsind Florența, grupul celor zece de fapt părăsește realitatea. Călătoresc doar două mile în afara orașului, și, deși în paragrafele anterioare ale cărții efectele ciumei erau prezentate ca fiind devastatoare mai ales în împrejurimile Florenței, ei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Scrisorile și sonetele (cunoscute sub denumirea de Epistole și de Rime) reflectă oarecum interesele autorului în epoca respectivă, fie ele personale, literare sau politice. Poeziile boccaccești din prima perioadă de creație (Rimele) dovedesc o inspirație fidelă din opera unor idoli toscani, poeții Dulcelui Stil Nou și Dante. și el are o Beatrice a lui, o donna angelicata. Doamna sa este trimisă din cer, este înconjurată de o curte întreagă de femei care o admiră, ochii ei pot trimite raze de lumină
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Online, New York, G. K. Hall & Co., 1999, p. 1. (trad. n.) 13 limbă greacă, împreună cu Leontius Pilatus a încercat să-l traducă pe Homer.3 Cu toate acestea au optat pentru scrierea majorității operelor în limba vulgară, adică în dialectul toscan, respectiv în engleza veche, în detrimentul latinei, pe care o considerau mai propice operelor scolastice. Pentru secolul al XIV-lea, era un lucru neobișnuit, deoarece nimeni nu se gândise să scrie în limba vorbită, cu excepția lui Dante Alighieri și a lui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
latină. Din fericire, a început cu Infernul, nu cu Paradisul, și văzând că nu cunoaște și nu găsește cuvinte latine echivalente ale noțiunilor pe care dorea să le ilustreze, a renunțat și a continuat să conceapă capodopera sa în dialectul toscan.4 Autorii asupra cărora ne îndreptăm atenția au preluat de la scriitorii latini date în ceea ce privește subiectul unor opere, dar nu și elemente de structură sau stil. Influența dantescă și cea franceză medievală 5 poate fi considerată însă majoră.6 Ambii au
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
care biruie orice, vrea cu orice preț să glorifice omul, și nu acceptă să trăiască decât frumos, în armonie și destindere. „Construirea unei noi societăți este prima sarcină pe care și-o asumă brigata în momentul sosirii în idealizatul decor toscan. Nu este nicio îndoială că părăsind Florența, grupul celor zece de fapt părăsește realitatea. Călătoresc doar două mile în afara orașului, și, deși în paragrafele anterioare ale cărții efectele ciumei erau prezentate ca fiind devastatoare mai ales în împrejurimile Florenței, ei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Scrisorile și sonetele (cunoscute sub denumirea de Epistole și de Rime) reflectă oarecum interesele autorului în epoca respectivă, fie ele personale, literare sau politice. Poeziile boccaccești din prima perioadă de creație (Rimele) dovedesc o inspirație fidelă din opera unor idoli toscani, poeții Dulcelui Stil Nou și Dante. și el are o Beatrice a lui, o donna angelicata. Doamna sa este trimisă din cer, este înconjurată de o curte întreagă de femei care o admiră, ochii ei pot trimite raze de lumină
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și al majorității formațiunilor neo-centraliste. Trebuie să evităm s-o judecăm după stilul zgomotos al șefului și tribunului ei, Umberto Bossi, un fel de golan, al cărui limbaj colorat și adesea trivial "la lega ha la dura" pune capăt academismului toscan al discursului politic italian. Unită datorită lui Berlusconi, pe care aceasta l-a înlăturat, Lega, care se situează în centru și nu la dreapta, a evitat căderea în xenofobie, spre deosebire de Blocul Flamand Vlaams Blok care leagă strîns conceptul de independență
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]