77 matches
-
dile, fără de a se ivi reclamație din partea creditoriloru vendetorului. Articolul 354 Vendarea unei corăbii de bună voia trebuie să se facă prin înscrisu, si se poate face prin actu publicu, sau prin actu sub iscălitura împarte; se poate face pentru tota, sau numai pentru o parte a corabiei, sau de va fi corabia în portu, sau de va fi în călătoria. Articolul 355 Vendarea de bună voia a unei corăbii, ce se află în călătoria, nu aduce nici o vătămare creditoriloru vendatorului
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
Daca marinarulu este tocmitu pe parte din cascigu sau din chiria corabiei, murindu după ce a începutu caletoria, atunci se cuvine moscenitoriloru șei acea parte a lui întrega. - Simbria marinarului ce s'a omoritu aparandu corabia, i se cuvine întrega pentru tota caletoria, daca corabia va ajunge la portu cu norocire. Articolul 423 Marinarulu prinsu în corabie și robitu, nu poate să cera nimicu de la capitanu, de la stapanu, nici de la chiriașii corabiei pentru rescumpararea sa.I-se platesce însă simbria pînă în
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
platesce însă simbria pînă în diua, în care s'a prinsu și s'a robitu. Articolul 424 Marinarulu prinsu și robitu, de a fostu prinsu pe mare sau la uscatu pentru trebuința corabiei, are dreptu de a i se plăti tota simbria. - Are asemene dreptu de a i se plăti a despăgubire pentru rescumpararea să, de va ajunge corabia la portu cu norocire. Articolul 425 Marinarulu va dobândi de la stapanulu corabiei despăgubire pentru rescumpararea să, de va fi fost tramisu pe
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
învoire pentru închirierea unei corăbii, trebuie să se facă înscrisu. - Acesta învoire arată: -numele și tonelagiulu corabiei, - numele căpitanului,numele inchirietorului și alu chiriașului, loculu și vremea hotărâtă pentru încărcare și descărcare, - pretulu chiriei, daca închirierea este pentru încărcare a tota corabia, sau numai a unei părți, - despăgubirea hotărâtă prin învoire la intemplare de intardiere. Articolul 431 Dacă vremea încărcării și a descarcarei corabiei nu s'a hotaratu prin învoirile partiloru tocmitore, se hotarasce după obiceiurile locuriloru. Articolul 432 Dacă corabia
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
cheltuelile, pagubile și interesele, si chiaru cele pricinuite din intardiere. Titlul U VIII Pentru chirie Articolul 443 Chiria unei corăbii se reguleda prin învoirile partiloru tocmitore; - se dovedesce prin tocmela de închirierea sau prin cărțulia de încărcare. - Se face pentru tota corabia, sau numai pentru o parte dintr'însă, pentru o caletorie întrega, sau pentru o vreme mărginita, cu tonelulu, cu cantarulu, cu rădicata, sau pe culesu, adecă cu condiție că dacă inchirietorulu corabiei nu va completa povară să, sau nu
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
nu o va face celu putinu de trei sferturi, se fie slobodu a strică contractului și a da mărfurile înapoi, fără a fi supusu la vre-o răspundere către incarcatoru; se arată și tonelagiulu corabiei. Articolul 444 De este închiriată tota corabia, si chiriasulu nu pune într'însă tota povară să, atunci capitanulu nu este volnicu a pune în ea alte mărfuri fără voia și priimirea chiriașului. Chiriasulu se folosesce din chiria marfuriloru ce implinescu povară corabiei pe care elu a
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
sale. - Aceste pagube și interese se voru hotăra de omeni cu sciinta. Articolul 453 Dacă capitanulu este silitu a'și drege corabia în cursulu călătoriei, chiriasulu este datoru se'lu aștepte, sau de nu 'lu va aștepta, se 'i platesca tota chiria. - Intemplandu-se a nu se putea drege corabia, atunci capitanulu este datoru se inchiriede altă în loculu acelia. - Daca capitanulu n'a pututu se inchiriede altă corabie, atunci i se cuvine chirie numai pe catu a călătoritu. Articolul 454 Capitanulu
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
va dovedi că a întrebuințatu viclesugu, va cădea sub judecată corecționala. Secția III Pentru părăsirea maritimă Articolul 527 Părăsirea maritimă este actulu prin care asiguratul, la unele intemplari hotărîte de pravila, parasesce pe sema asiguratorului proprietatea lucruriloru asigurate, și cere tota suma tocmita pentru asigurare. Articolul 528 Lucrurile asigurate se potu părăsi candu cadu în manile vrajmasiloru, - candu se naufrange corabia, candu se isbesce corabia de stînci sau se inomolesce pe renii, sau prunturi și se sparge, - candu corabia, din intemplari
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
imprumutu, macaru de și se va fi perdutu sau se va fi luatu corabia de către vrăjmași, ori corsari. Articolul 540 Intemplandu-se a se naufrange corabia, sau a se inomoli pe prunturi și a se sfarama, asiguratulu este datoru a pune tota silința spre scoterea și strîngerea lucruriloru înecate, fără însă a perde dreptulu de a putea face părăsirea la vreme și la locu cuviinciosu. - Dupa încredințarea ce va face asiguratulu înaintea judecatei, cheltuelile ce va fi făcutu elu pentru scoterea și
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
susu dise se scadu la o lună și jumătate pentru intemplarea cea d'anteiu, si la trei luni pentru cea a de a doua. Articolul 547 În curgerea soroceloru însemnate în art. de mai susu, asigurații suntu datori a pune tota silința ce le e prin putință ca să dobandesca slobodirea lucruriloru oprite. - Iar asiguratorii voru putea, ori dinpreuna cu asigurații ori deosebitu impartele, să intrebuintede tote midilocele spre același sfirsitu. Articolul 548 Părăsirea cu cuventu că corabia nu este în stare
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
Dacă corabia s'a declaratu în stare de neplutire, asiguratulu pe povară e datoru a face acesta cunoscută asiguratoriloru în sorocu de trei dile de la priimirea acestii vestiri. Articolul 550 Capitanulu e datoru, la o asemenea intemplare, a'și pune tota silința, spre a găsi o altă corabie ca să transportede mărfurile la loculu celu hotaratu. Articolul 551 Primejdiile marfilriloru încărcate în altă corabie suntu pe sema asiguratorului la intemplarea pomenita în art. de mai susu, pînă la sosirea și descărcarea loru
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
socotelilor trebuie să fie presentata Adunarei cel mai tardiu în termen de duoi ani de la incheerea fiecărui esercitiu. Articolul 115 Legile de finance se publică în Monitorul Oficial că și cele-alte legi și regulamente de administrațiune publică. Articolul 116 Pentru tota România este ua singură Curte de compturi. Articolul 117 Diferitele fonduri provenite pene acum din case speciale și de care guvernul dispune sub diferite titluri, trebuie să fie coprinse în budgetul general al veniturilor Statului. Titlul V Articolul 118 Tot
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
11 Pastorii austriani intrându în România și plătindu tacsele de intrare prin îndeplinirea reguleloru prescrise mai susu fără a mai fi supuși la alte tacse fiscali se voru bucură de drepturile urmatore: a) A se preumbla cu vitele loru pe tota întinderea teritoriului României, pe drumurile principali în limitele loru ori unde, adică interesele'i ar îndemna, se înțelege prin plata de bună voie a drepturiloru de pășune și ori-ce altu aru privi pe proprietățile respective, ferindu-se a nu calcă
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
instituții și aceste legi să funcționeze, după cum el singur recu noștea în interviul din 2006. Exercițiul de spoire a rea lității își atingea însă limitele. În 2003, Comisia Euro peană constată că PNA, deși avea pe hârtie inde pen dență tota lă, nu făcea mare lucru. Năstase avusese grijă să numeas că în fruntea sa un magistrat bine ținut sub control, Ioan Amarie. Pe lângă asta, cariera magis tra ților era încă controlată de Ministerul Justiției. S-a văzut că degeaba numești
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
Musset și-și găsește desăvârșirea - în măsura în care poate fi vorba de desăvârșire - în Baudelaire." Numai o singură capitală, zice Thibaudet, "a mai realizat plenitudinea vieții urbane", și anume Roma, care a creat și ea "o poezie urbană originală, autohtonă, satira, - satira tota nostra". Poezia lui Baudelaire, după Thibaudet, nu putea naște decât în Paris. Acest critic arată că totul - peisajul, amorul, femeia din Baudelaire - este condiționat de Paris, și nu se poate înțelege fără Paris. "Din toate capitalele, numai Parisul le va
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
loculul ori de căte ori elu va găsi de cuviință. Articolul 15 Adjutorulu, nefiindu trimisu în cercetări va asista la tote audiențele, pentru lucrările de cancelaria. Titlul III. Tribunalele de județe. Articolul 16 Tribunalele de județe se voru compune în tota România de căte unu președinte, duoi membri, unu supleantu, unu procurore și unu substitutu. Unulu din membri este numitu judecatoru de instrucțiune. Articolul 17 Circonscriptiunea teritorială a judecatoriloru de județe va fi acea că și a prefecturei județului, afară de tribunalulu
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
circumstanțele contraventiuniloru, timpulu și loculu în cari voru fi fostu comise, probele și indiciele ce ar veni în greutatea celoru presupuși culpabili. Articolul 17 În comunele despărțite în mai multe secțiuni (ocole), comisarii de poliția voru îndeplini aceste funcțiuni în tota întinderea comunei unde sînt stabiliți, fără a distinge dacă contravențiunea s-a făcutu în propriulu loru ocolu, sau in altulu din aceeași comună. Aceste ocole nu marginescu puterea loru respectivă, ci numai formează circonscriptiunea în care sînt datori a-și
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
dinsulu. Mandatulu de arestare va fi înfățișatu prevenitului, chiar cînd acesta s-ar afla la oprela, și i se va lăsa copia după dinsulu. Articolul 100 Mandatele de aducere, de înfățișare, de depunere și de arestare, voru fi esecutorie în tota întinderea Statului Romanu. Dacă prevenitulu se află afară din judetulu oficiarului care va fi datu mandatulu de depunere, sau de arestare, elu va fi condusu înaintea sub-prefectului, sau, în lipsa acestuia, înaintea adjunctului, ori înaintea primarului sau ajutorulu seu ori înaintea
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
procuratorului generale de lîngă curtea de apelu. Acesta va fi datoru a notifică a sa opositiune în cele dece dile ce voru urma după darea ordonanței judecătorului de instrucțiune. Dispositiunea ordonanței care pronunța liberarea prevenitului, se va esecuta provisoriu cu tota opositiunea făcută în contra-i. Articolul 138 Partea civile care va cade în opositiunea să, va fi condemnata la daune interese către prevenitu. Cartea ÎI Despre judecată Titlul I Despre tribunalele politienesci și corecționali Capitolul I DESPRE TRIBUNALELE ȘI JUDECATORIELE POLITIENESCI
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
voru formă o listă generale de tote persoanele domiciliate în județele loru și cari după articolele 258, 259, 260, 261, 262 și 264 se voru găsi avendu aptitudinea de a fi jurați. Articolul 267 Aceste liste se voru publică în tota întinderea județului, si se voru afige în timpul de doue-deci dile la primăria și în locurile principali ale fiecărei comune, prin îngrijirea primarului, care va încheia procesu verbale de îndeplinirea acei formalități aretandu diua în care s-a făcutu afigerea. Copia
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
sorți. Articolul 299 Elu este asemine datoru să digera pe jurați în esercitiulu functiuniloru loru, să le espuna causa asupra carii sînt chiamati a delibera și, de va fi trebuința, se le aducă chiar aminte datoriele loru, să preside la tota instrucțiunea procesului, și să determine ordinea între cei cari voru cere cuventulu. Articolul 300 Elu va ave poliția audienței. Articolul 301 Președintele este investitu cu putere discretionaria, în virtutea carii va pute lua tote mesurele ce vă judica folositorie intru desvelirea
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
civile sau representatulu seu și ministeriulu publicu, voru fi ascultați în desvelirea mijloceloru sprijinitore acusatiunii. Acusatulu sau aperatorulu seu voru pute să le respunda. Replică va fi permisă părții civili și ministeriului publicu, dara acusatulu sau aparatorulu seu va ave tota dăuna cuventulu celu după urma. Președintele va declara după acesta că desbaterile sînt terminate. Articolul 360 Președintele va resume causa, va atrage atențiunea juratiloru asupra principaliloru probe pentru sau contra acusatului. Le va reaminti funcțiunile ce sînt chiamati a împlini
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
atati marturi; nu le dice nici acesta: considerați că neindestulatoria veri-ce proba care nu va consiste în cutare procesu verbale, în cutări acte, în mărturia atatoru marturi sau în atate indicie (semne). Legea face juratiloru numai aceata întrebare, care coprinde, tota mesura datorieloru loru. Aveți intimă convingere?" "Este de mare însemnătate a nu se perde nici unu momentu din vedere că jurații sînt datori să delibereze numai asupra actului de acusare; numai faptele cuprinse în acelu actu și cele ce depindu
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
și măsuri ... 1. La sfarsitul misiunii desfășurate pe baza ghidului de audit, auditorul completează "Fișa centralizatoare a rezultatelor auditului de calitate", prevăzută în anexa nr. 2 la prezentul regulament. 2. Numărul maxim de puncte calitative acordate cabinetului auditat, atât pe tota, cât și pe domenii ale auditului, este 100. 3. Pentru stabilirea punctelor calitative pe fiecare dintre cele 3 domenii ale auditului (structural, tehnic și de conformitate) se au în vedere rezultatele din "Fișa centralizatoare a rezultatelor auditului de calitate", care
REGULAMENT din 14 mai 2008 privind auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200371_a_201700]
-
I la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90; (7) Întrucât butafosfanul, eucaliptus globulus, furosemidul, echinacea, cupresi aetheroleum, crataegus, cefaloniumul, carlinae radix, cardiospermum halicacabum, turnera diffusa, calendula officinalis,euphrasia officinalis, boldo folium, bellis perennis, artemisa abrotanum, arnica montana (arnicae flos, arnicae planta tota), aloe, Barbados, Capae, prepararea extractului uscat standardizat al acestora, allium cepa, ailanthus altissima, agnus Castus, aesculus hippocastanum, camphora, lobaria pulmonaria,syzygium cumini, solidago virgaurea, silybum marianum, serenoa repens, prunus lauceraus, okoubaka aubrevillei, viscum album, symphyti radix, lidocaină, hamamelis virginiana, lachnanthes
jrc4379as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89544_a_90331]