165 matches
-
contextul luptei pentru eliberarea de autorități și de mituri, se naște în mod inevitabil, o dictatură nouă, cresc justificările celei mai brutale represiuni, ce nu mai sunt, de această dată, mitologice sau bazate pe dreptul istoric, ci pur raționale. Instanța totalizantă asumată de rațiune duce la iraționalitate și la pretenția de eliberare totală, și astfel devine sursă a noilor forme de sclavie. Rămâne problema posibilității de a face o paralelă între consecințele pe care Horkheimer și Adorno le atribuie iluminismului și
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
nici monumentalizată și nici încheiată, autorul gândindu-și opera ca un ansamblu deschis de lucrări care, totuși, se întregesc cu fiecare nouă apariție, ca straturile istoric încorporate în decurs de secole ale magnificelor catedrale medievale. Este, fără îndoială, o încercare totalizantă de cuprindere a postmodernității, dar care evită închiderea într-un sistem mortifiant. Perspectiva "holismului sociologic", atribut imanent gândirii sociologice pe care îl relegitimează și îl aplică în numeroasele sale lucrări (20 de titluri traduse în peste 20 de limbi de pe
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
aspect critic și estetic, dezbatere care include și muzica sacră. Sintetizând la maximum, putem spune că în furtuna culturală romantică, experiența muzicală și opera de artă sunt considerate ca fiind formele supreme ale religiei. În ceea ce privește creația muzicală, există o viziune totalizantă și autonomă. Opera muzicală autentică este considerată ea însăși o „celebrare”, dincolo de locul și momentul în care trebuie să ființeze. Estetica sentimentului religios al muzicienilor din perioada romantică se îndrepta într-o direcție opusă creștinismului tradițional: în locul Dumnezeului lui Isus
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
său de simț cel mai solicitat rămîne ochiul, iar lumea surprinsă cu predilecție de privire se coagulează frecvent În unități și ansambluri spațiale care sugerează etalarea, prezentarea, desfășurarea, cuprinderea, Înregistrarea unui cît mai mare număr de obiecte (imagini): perspectivă cumulativă, totalizantă, pe care o concretizează o Întreagă constelație de imagini, de la aceea a panoramei, a deschiderii caleidoscopice a privirii, la succesiunea afișelor, ferestrelor, mărcilor poștale, vitrinelor, panopliilor, garderobelor etc., cu corespondente În universul textual-scriptural: almanahul, atlasul, harta, albumul, catalogul, jurnalul, registrul
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
scoțîndu-le din inerție și stagnare. În mod firesc, metaforele spațiale din categoria celor menționate (vitrina, garderoba, panoplia) Își au foarte frecvent corespondentele În figuri textual-scripturale ce satisfac exigențe similare ale sugestiei, adică constituie deopotrivă spații În care se exprimă viziunea totalizantă a lumii, Însumată În semnele ei, ca lume scrisă, dar și, pe de altă parte, ca univers În-scris, asumat, asimilat, aflat, oricum, În intimă comunicare cu obiectul. Este cazul suitei amintite, căreia le aparțin almanahul, atlasul, harta, albumul, jurnalul, registrul
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
straturi ale fanteziei ar acoperi-o. Abia În Patmos ajunge de fapt În pragul vizionarismului oniric, ce substituie În mare măsură freneziei de „operator al limbajului” ambiguitatea specifică a unor stări de spirit aliind angoasa, stranietatea programaticului „depaysement”, cu reveria totalizantă. La Întrebările puse de G. Călinescu cu privire la apartenența poetului la una sau alta dintre orientările avangardei, se poate așadar răspunde că fiecăreia dintre acestea scrisul său Îi este dator prin cîteva note caracteristice, topite Însă Într-o „stare de spirit
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
am putea numi, fără să greșim prea mult, cinematografic. Căci, orice s-ar spune, esențial rămâne „magnetismul privirii” capabil să transforme totul în tramă epică. Vădind în plus o luciditate extremă și o irepresibilă tentație de a submina ironic calculele totalizante, Bilete pentru prieteni reprezintă în mod cert un produs al mentalității metatranzitive. *** După această - inevitabil succintă - trecere în revistă a câtorva repere ale poeziei metatranzitive din literatura universală, se impun anumite precizări și explicații. În primul rând poate să surprindă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
conceptul de instituție socială până În punctul În care acesta nu mai poate discrimina fenomenele sociale; Înglobând sisteme de roluri, statusuri și relații sociale (semnificațiile sociale fiind subsumate acestora), practic orice fenomen social este o instituție. Într-o definiție de asemenea totalizantă, dar ceva mai discriminatorie, R. Scott consideră câteva trăsături esențiale ale instituțiilor. Acestea „sunt structuri sociale care au atins un grad Înalt de mobilitate” și sunt compuse din „elemente cultural-cognitive, normative și reglatoare care furnizează semnificație și stabilitate vieții sociale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
colț de rai: „Șesuri, văi, norii din cer În urmă-i departe per. Cine-o vede, o zărește Ca o stea care lucește Și-n văzduh se mistuiește. În codrii mereu pustii Unde urlă fiare mii...” În acest peisaj global, totalizant, nuanțele se pierd. „Codrii de verdeță”, „munții [... ] răsunători” văile Înverzite, recile izvoare șopotitoare, plaiurile Îngerești, luncile armonioase formează un spațiu față de care poetul manifestă cea mai pură evlavie. Peste acest spațiu se arcuiește un cer „care zîmbește” mereu (Adio Moldovei
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
plăcere, de tandrețe. Căderea este dulce pentru că ea este o probă de dragoste. Cufundarea este Întăritoare pentru că ea ilustrează existența unei pasiuni incontrolabile. Figura catastrofei se transformă, astfel, printr-o abilă răsturnare de perspectivă, Într-o figură a crosului acaparator, totalizant: o figură a paroxismului pasiunii erotice. 7. A doua figură a crosului curtenitor de tip Conachi, Văcărescu (Ienăchiță, Alecu) este aceea a vasalități (domnei, donnoi, cortezia din poezia trubadurescă). Rougemont o pune În legătură cu erezia Catharilor și dogma „Bisericii Amorului” (L
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lui prezente ca o producție internă singulară, dar necesară a ordinii comerciale, tocmai în măsura în care desemnează antiteza ei aparentă. Eficacitatea simbolică și ideologică a acestuia constă în disonanța pe care se presupune că o poartă în sine. Într-adevăr, spre deosebire de utopiile totalizante care ar pretinde, ca într-un vis, abolirea oricărei discordanțe și edificarea universurilor unitare și unanimiste, globalizarea capitalistă are nevoie în mod intrinsec de obiecții fantasmatice oferite ca spectacol pentru o garanție a fundamentului de libertate al pieței (piețelor). Aceste
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pe raporturile sociale aflate în joc în acest microunivers în care indivizii nu petrec decât un timp limitat și de care sunt atașați prin obligații economice pregnante. Aici, ca și în cele ce urmează, este necesară o logică de cunoaștere totalizantă pentru a înțelege natura legăturii sociale care stă la baza funcționării ierarhice a întreprinderii ca unitate socială activă. Contrar abordărilor uzuale polarizate în funcție de o categorie socială a întreprinderii prin excluderea celorlalte (muncitorii, cadrele sau managerii de exemplu), etnologul se apleacă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
impunerilor globale. Punerea în cauză a decupajului epistemic postulat, care abandonează întreprinderea sociologilor, economiștilor și disciplinelor având ca finalitate gestionarea, a fost propusă doar de puțini antropologi, preocupați de a nu elimina această sferă dintr-un demers antropologic prin definiție "totalizant" privind prezentul societății. În această optică, problema validității unei abordări microsociale a universurilor relaționale interne întreprinderii și a complexității traiectoriilor și mizelor individuale din sânul ei s-ar putea pune în aceiași termeni ca și în cazul oricărei alte unități
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cu atât mai esențial pentru aceste cartiere miniere cu cât formele actuale de implicare a instituțiilor de stat sau a colectivităților locale, care se definesc per ansamblu în funcție de problemele de șomaj și de precaritatea economică, se substituie parțial unei hegemonii totalizante a lucrătorilor huilei, organizate tocmai pe baza inserției în domeniul muncii și al producției 102. Această axă de analiză se dovedește în egală măsură primordială dacă ne amintim că sindicalismul minier a furnizat majoritatea militanților și aleșilor politici de la începutul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în care copiii în pericol și pericolul copiilor se conjugă. Ea este necesară, de asemenea, pentru a se încerca să se ia în considerare apelul insistent care vine dinspre suferințele reale suportate de victimele violenței. Criticile "sociologice", prin caracterul lor totalizant, împiedică acest lucru: negând orice responsabilitate locală, simplificând etiologia violenței într-o simplă producere socio-economică, ele trimit la speranța într-o iluzorie mare seară 11 când armonia postrevoluționară ar rezolva aceste probleme la urma urmei secundare. Dincolo de reconsiderările politice, pe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
romantismul prin cercetarea basmelor populare, care permit întoarcerea la surse, la Ur-forme ("basmul fantastic, dublet facil al mitului și ritualului inițiatic reia și prelungește inițierea la nivelul imaginarului" M. Eliade, 1956: 887) și continuă cu dezvoltarea romanului ca formă literară totalizantă (M. Bakhtine, G. Lukàcs, René Girard), culminînd cu analiza structurală a povestirii, infra 5.4 5.9. Achizițiile naratologiei structurale a anilor '70 au fost reluate de psihologia americană preocupată de mecanismele memoriei și stocării informației (psihologia cognitivă a confirmat
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vieții întunecat de nebunie, adică de "pierderea facultății primordiale a creatorului inteligența"; 3. "imaginea fizică angelică"; 4. "universalitatea și proteismul preocupărilor", în acord cu idealul renascentist al lui uomo universale; 5. fascinația pentru ocultism și ezoterism, adică pentru "construcțiile universale totalizante"; 6. lipsa de succes în timpul vieții, compensată de idolatria postumă; și, în fine, 7. "o iubire extraordinară leagă pe tânărul geniu de o femeie ce se transformă într-o componentă activă a mitologizării acestuia". Aproape toate "datele" acestea se regăsesc
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
se va numi semnificativ: În dulcele stil clasic. Repere universalizante, ideologeme orientând din uman în cosmos devin titluri de poeme-meditații: Inimă, Somn, Vis, Miraj, Contemplare, Cântec, Labirint, Armonizare, Timp; toate invită la ridicare în intemporal. Act de cunoaștere cu virtualități totalizante (asociabile filozofiei și științei), poezia poate întâmpina obstacole, dar poetului, un magician (un microcosm), îi stă în putință explorarea cosmosului mare, inserția în astral și în abisal. Nichita Stănescu era, cu siguranță, un temerar. Ce discrepanțe între omul și creatorul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
care vorbea de ei / Întrebându-i ce se tot leagănă fără vânt". "Au mai existat și niște tei (...) / Și pentru că toate acestea / Trebuiau să poarte un nume, / Li s-a spus / Eminescu". Rezultă astfel că Poetul e o expresie integratoare, totalizantă, a fenomenului românesc! Cu un enunț succint "Shakespeare a creat în șapte zile" se deschide poemul despre marele Will, acesta văzut ca demiurg; la el, fiecare zi cu înfăptuirile ei prelungește parodic "Facerea" biblică. În ziua a treia prilej de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ceea ce duce la eșecul istoric al civilizației rațiunii. "Via-ța nu mai viețuiește". Se insistă asupra minciunii instaurate de sistemul colectiv al relațiilor de proprietate, care compromit gîndirea și acțiunea autonomă, ce nu se pot sustrage dictatului inevitabil al mecanismelor dominației totalizante. Pentru a rezista în fața violenței societății și a-i opune propria exigență etică și emancipatoare, individul ar trebui să facă precum baronul Münchhausen care se scoate din mlaștină tră-gîndu-se de propria-i perucă. Așa cum arăta Adorno, "de dragul posibilului, individul trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Conceptul de performanță este acum evocat într-un mod atât de sistematic și de banalizat, încât suntem îndreptățiți să credem că a luat locul ocupat odinioară de temele alienării și exploatării. El nu numai că furnizează o explicație clară, unificată, totalizantă a „indispoziției în civilizație”, dar permite chiar o critică generală a activităților mai mult sau mai puțin importante ale vieții, în momentul în care grila marxistă nu mai satisface gustul contemporanilor noștri. Ce anume ne mai oprimă? De ce boală mai
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
filosofilor francezi anumite caracteristici ontologice și identitare, ale umanului și ale lumii, pe care le utilizăm însă în noi registre și contexte tehnoculturale. Perspectiva ontologică deleuzo-guattariană este utilizată în acest capitol pentru definirea corpului în afara determinărilor binare sau a celor totalizante, dar în cadrul interacțiunii complexe și dinamice dintre subiect și lume, respectiv societate. Astfel, corpul nu este privit ca o entitate fixă, universală și coerent organizată prin trăsăturile unice ale intenționalității și ale raționalității (ca în metafizica clasicăă, ci ca o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Corpoidentitățile virtuale la care ne-am referit (cyborgice, avatarice și transgeniceă se suprapun modelului „împuternicirii” ființei umane. Am ales pentru ilustrarea acestui ultim caz modelul discursiv al cyberfeminismului, ca formă de opoziție la conceptul și practica de putere monopolizatoare și totalizantă. Am încercat însă să evităm capcana pe care o conține fenomenul „împuternicirii”, și anume, posibilitatea ca, în momentul preluării puterii din mâinile forțelor absolutizante, să fie vorba de o putere la fel de esențializantă. Am propus, în schimb, evidențierea modelelor tehnoculturale caracterizate
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
atît mai fecunde cu cît fiecare părea să le găsească plăcute. Aveam sentimentul că ne găseam pe calea cea bună. "Fricțiunea" Morin/Laborit era deosebit de interesantă deoarece apropia cunoștințele științelor viului de cele ale unei sociologii lărgite. Re-fuzam o ideologie totalizantă, deprinzîndu-ne de discuțiile academice ori de cele marcate la început de marxism, de structuralism. Ideologia noastră, pe care o credeam blîndă, consta în a crede că știința trebuia să aducă mai mult societății. B.C. Această ideologie era destul de pozitivistă. J.R.
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mai departe în cadrul trans-disciplinarității, de a da mai multă importanță conceptelor de informație și complexitate. B.C. Poate pentru că erau prea absorbiți de domeniul lor, biologia moleculară? J.R. Cred că era vorba de mai mult deatît: "biologismul molecular", în sensul său "totalizant", capabil să explice tot, era o certitudine pen-tru ei. B.C. Pentru Jacques Monod? J.R. Ca și pentru Jacob și Lwoff. Se simțea ascendentul noțiunii de "program". Nu luau din conceptul de informație și de comandă decît ce le convenea, adică
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]