227 matches
-
Piața Ovidiu, sau mergeam în gașcă - băieți și fete - la subsolul unei clădiri naționalizate, transformată în bloc de locuințe muncitorești, care fusese cândva hotel - actualul hotel Palas. Cu un magnetofon Tesla, participam la renumitele “ceaiuri” ale acelor ani, sau “reuniuni tovărășești”, cum se vor numi mai târziu. De fapt, acolo locuia unul dintre amicii noștri, care împreună cu mai mulți băieți, amenajase două încăperi de la subsol, acceptabile pentru pretențiile noastre tinerești. Fetele nu făceau nazuri referitoare la luxul încăperilor, așa că petreceam sâmbătă
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
Voința Banatului din 25 mai 1930). 50 ani „Pentru vânătorii și pescarii din cadrul filialei, la ștrandul din Timișoara s-a amenajat în acest an o cabană și un teren de plajă. Aici se vor organiza sâmbăta și duminica mici întruniri tovărășești și alte activități pentru odihna și distracția vânătorilor și pescarilor“. (Drapelul Roșu din 24 mai 1955). „Pentru îmbunătățirea tansportului în comun. La I.T.A.S. au sosit zilele acestea 3 noi vagoane de tramvai tip Pullmann. Ele sunt realizate la întreprinderea
Agenda2005-21-05-cultural () [Corola-journal/Journalistic/283709_a_285038]
-
Valsurile astea de Johan Strauss te fac să plutești, spune Leopold. E o muzică tonică, optimistă că un pahar de vin bun, vienez. Îmi amintesc că pe nevastă-mea, Matilda, am invitat-o prima dată la dans, la o reuniune tovărășeasca. Încă nu o cunoșteam, dar am dat-o gata cu Viena și cu „O du lieber Augustin”. Și cu Valurile Dunării în trei timpi și mișcări vioaie. Am învârtit-o până am amețit amândoi. Asta-i valsul, să te învârtești
SCHIŢE UMORISTICE (34) – INTERMEZZO de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384528_a_385857]
-
spre localul familial. — Dom’le, credeam că nu ne mai găsiți. Trecusem pe conserve - zise tov. Roșca. Visam numai galben, de la rapița asta. Poftiți pe-aici. Intrară într-un salon intim al localului familial, frumos amenajat, cu o masă lungă, tovărășească, în centru. Pe masă se găseau vaze cu flori și rapiță, păhărele cu ulei „Shell” pentru roboți și țuică „Haidouk” pentru oameni, tacâmuri, mezeluri, antreuri, de toate. Într-un colț, pe un podium, un taraf mic, dar vioi și atent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
nu prea ai unde te distra, decât dacă te duci la oraș sau la Sinaia și pe întreaga Vale a Prahovei, așa că toți erau nerăbdători să se lase cât mai repede seara și să meargă la căminul cultural, la reuniunea tovărășească, cum îi spuneau oficialii primăriei, care au organizat acest eveniment. Fetele Fanei și-au luat cu ele prosoape și schimburi și au plecat la râu să se îmbăieze. După terminarea barajului de la Paltinu, exista trasă în sat și apă curentă
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
de împotrivire. I s-a părut ceva firesc. Planul său decurgea destul de bine. Începea să se simtă din ce în ce mai plăcut lângă Mircea. Aștepta cu nerăbdare, ținându-l de mână, să înceapă melodia următoare. Parcă era o elevă de liceu la reuniunile tovărășești. Lăutarii încă nu se hotărâseră ce melodie să cânte. Săndica îl privea intens în ochi pe Mircea, atrăgându-l spre ea, apropiindu-se de pieptul său păros, sprijinindu-și capul ușor de umărul acestuia. Se vedea că a făcut sport
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
poporului continuă cu noi succesuri victoriile împotriva poporului. Demonstranții și jandarmii și-au spart unii altora capetele. Intelectualii și lichelele au rămas cu meritele, veniturile, și capetele întregi. Discuțiile dintre demonstranți și jandarmi au avut loc într-o atmosferă caldă, tovărășească. Demonstranții latră, caravana hoților trece, și revine. Paria violentă s-a exprimat în cultura în care a fost educată de societate. S-au depus coroane de flori la mormântul Poetului Necunoscut, Căldurii Necunoscute, Hranei Necunoscute, Iubirii Necunoscute, Sănătății Necunoscute, Învățământului
STAREA NAŢIUNII DE ZIUA CULTURII NAŢIONALE 2012 de LIVIU-FLORIAN JIANU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362428_a_363757]
-
Cadrul desțelenit pentru “cultivarea” pe îndelete a “florilor răului” nu putea fi decât locurile publice, unde lumea se învârtea, se aduna la un loc avidă de știri și senzații noi, de comentarii desore mersul vremurilor: căminele culturale, balurile și reuniunile tovărășești cu tematică, joile tineretului, sălile de clasă ale școlilor, sediile colhozurilor etc. iar pentru cei care jucau rolul lui “Gică contra”, prezența lor în încăperi mai mici și pavoazate cu însemnele puterii statului și partidului, pentru o eventuală “tragere de
DUPĂ RĂZBOI, ÎN TIMPUL BOMBARDAMENTULUI IDEOLOGIC !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360865_a_362194]
-
Piața Ovidiu, sau mergeam în gașcă - băieți și fete - la subsolul unei clădiri naționalizate, transformată în bloc de locuințe muncitorești, care fusese cândva hotel - actualul hotel Palas. Cu un magnetofon Tesla, participam la renumitele “ceaiuri” ale acelor ani, sau “reuniuni tovărășești”, cum se vor numi mai târziu. De fapt, acolo locuia unul dintre amicii noștri, care împreună cu mai mulți băieți, amenajase două încăperi de la subsol, acceptabile pentru pretențiile noastre tinerești. Fetele nu făceau nazuri referitoare la luxul încăperilor, așa că petreceam sâmbătă
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
cu alte urmări în afara amneziei. Să rămână gravidă. Asta i-ar mai trebui. Chiar că ar fi culmea ghinioanelor ce s-au abătut asupra sa începând cu perioada liceului când a fost deflorată de un coleg beat după o reuniune tovărășească ce a avut loc la liceu. A acceptat să-l însoțească acasă la el, nu avea cum să mai ajungă la internat la o oră așa de târzie din noapte. După acea deflorare, a trebuit să treacă mult timp până
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364084_a_365413]
-
Piața Ovidiu, sau mergeam în gașcă - băieți și fete - la subsolul unei clădiri naționalizate, transformată în bloc de locuințe muncitorești, care fusese cândva hotel - actualul hotel Palas. Cu un magnetofon Tesla, participam la renumitele “ceaiuri” ale acelor ani, sau “reuniuni tovărășești”, cum se vor numi mai târziu. De fapt, acolo locuia unul dintre amicii noștri, care împreună cu mai mulți băieți, amenajase două încăperi de la subsol, acceptabile pentru pretențiile noastre tinerești. Fetele nu făceau nazuri referitoare la luxul încăperilor, așa că petreceam sâmbătă
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
zvăpăiate, parfumate, rujate și îmbrăcate în cele mai frumoase rochițe ale lor de vară, se grăbeau să ajungă în sala de dans improvizata in incinta căminului cultural. Aflaseră de orchestră și că au scăpat de vechiul magnetofon folosit la reuniunile tovărășești. Vali era curioasă dacă i-a sosit invitatul din satul vecin. Vestea că la Teșila este bal mare cu lăutari, s-a răspândit repede peste dealuri prin satele limitrofe, așa că se așteptau să fie multă suflare tinerească. Surorile Nechifor, străbătând
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
în pană undeva pe la Stâlpeni, la întoarcerea acestora omul Vasile Codreau le-a raportat superiorilor săi îndeplinirea „întocmai și cu succea” a misiunii încredințate, el fiind singurul care a realizat dimensiunea „bătăii de joc” a faptelor incriminate cu atâta „mânie tovărășească”! „Reeducarea” pe care o solicita lui nea Vasile șefii lui, a pretins el, a fost îndeplinit-o fără cârtire și suspine din partea subiecților, fără vreun incident de parcurs, numai în ritmul unisonic al „capului plecat” și completat (și bine simulat
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
Piața Ovidiu, sau mergeam în gașcă - băieți și fete - la subsolul unei clădiri naționalizate, transformată în bloc de locuințe muncitorești, care fusese cândva hotel - actualul hotel Palas. Cu un magnetofon Tesla, participam la renumitele “ceaiuri” ale acelor ani, sau “reuniuni tovărășești”, cum se vor numi mai târziu. De fapt, acolo locuia unul dintre amicii noștri, care împreună cu mai mulți băieți, amenajase două încăperi de la subsol, acceptabile pentru pretențiile noastre tinerești. Fetele nu făceau nazuri referitoare la luxul încăperilor, așa că petreceam sâmbătă
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
Universală; urmează apoi, imaginea altor „mari”: Constantin Ciopraga (Literatura Română Modernă); Theodor Simesky, I.D. Lăudat, Gavril Istrate, Dumitru Gafițeanu, dar și Gh. Agavriloaie, apoi Liviu Leonte, Victor Crăciun, Maria Platon... Examene, literatură, iubiri, emoții, reportaje, subredacția revistei „Viața Studențească”, reuniunile tovărășești, Casa de cultură, lichiorul „Indian”, crainica aia frumoasă și bine-nchegată (a acceptat s-o sărut, dar era prea târziu!...), cantina studențească și mâncarea „la iepureală” - adică cu ciorbă furată în văzul tuturor și, uneori, și felul doi... Pe sub pleoape se
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
boreală. Cântecul trist se ducea în întunericul Dealului și-al Clujului întreg, iar sufletul meu era atât de mișcat de vibrația luminilor, din ceața aceea de poveste. Pluteam prin auroră și-odată cu ea... Am mers apoi, cu toții, la o „reuniue tovărășească”, căci era sâmbătă seara, și muzica era bună, iar când a fost tangoul mult așteptat, eu, care de regulă sprijineam pereții sălilor de dans (din timiditate, din teamă de ridicol, căci eram scund și complexat și nu-mi plăcea să
AURORA BOREALĂ, ÎNTR-O SEARĂ LA CLUJ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367711_a_369040]
-
Spre Est sau spre Vest. La fel ca la americani, alegătorii vor decide. A început bâlciul electoral pe plaiurile mioritice. Credeți că se va discuta aplicat pe programe politice? Nu, îmi spune lelea Safta! Va fi în stilul nostru tradițional. Tovărășesc. Nu-l lăsa pe adversar să vorbească! Trăiască victoria în alegeri! P.S. În privința evenimentelor din decembrie 1989 se ajunge și la scenariul pe care l-am descris cu ceva timp în REVOLUȚIE și CONTRAREVOLUȚIE. Oricum crimele premeditate ale celor care
TABLETA DE WEEKEND (173): DONALD DEMOLATORUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368692_a_370021]
-
că raportau că au omorât nu știu câți preoți, că au luat nu știu câte clanțe și crucifixuri? Ca la Partidul Comunist era la Revoluția Franceză: am reușit să furăm 300 de clanțe, 300 de crucifixe, să omorâm 300 de preoți! Căutați în raporturile tovărășești care se făceau acolo. A fost o primă vocaliză trasă în Revoluția franceză. Cum credeți dumneavoastră părinte că un cortex de genul acesta poate să judece așa? Cum să iau eu acuma niște studenți români plecați de la Harvard și să
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
pe americani, însă în Răsărit era un gest banal. Mai mult, se pupau și picioarele, imineii turcului. Au făcut-o mai toți domnitorii noștri pînă la Cuza. Intra în protocolul diplomatic al vremii. În vremea comunistă era alt „protocol”: pupatul tovărășesc. Se pupau liderii comuniști de mamă-mamă, ca să arate „unitatea de monolit”. În realitate își dădeau la gioale cît ce puteau. Îmi amintesc cum Brejnev îl pupa pe prichindelul de Ceaușescu. Nu-l pupa, îl lua în posesie pur și simplu
PUPATUL LA ROMÂNI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348186_a_349515]
-
fete zvăpăiate, parfumate, rujate și îmbrăcate în cele mai elegante rochițe ale lor, se grăbeau să ajungă în improvizata sala de dans din incinta căminului cultural. Aflase că vor avea o formație de muzicanți în locul vechiului magnetofon folosit la reuniunile tovărășești. Valentina era curioasă dacă i-a sosit invitatul din satul vecin. Vestea că la Teșila este bal mare cu lăutari s-a răspândit repede peste dealuri prin satele limitrofe, așa că se așteptau să fie multă suflare tinerească. Surorile Nechifor intrând
ROMAN CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347531_a_348860]
-
Piața Ovidiu, sau mergeam în gașcă - băieți și fete - la subsolul unei clădiri naționalizate, transformată în bloc de locuințe muncitorești, care fusese cândva hotel - actualul hotel Palas. Cu un magnetofon Tesla, participam la renumitele “ceaiuri” ale acelor ani, sau “reuniuni tovărășești”, cum se vor numi mai târziu. De fapt, acolo locuia unul dintre amicii noștri, care împreună cu mai mulți băieți, amenajase două încăperi de la subsol, acceptabile pentru pretențiile noastre tinerești. Fetele nu făceau nazuri referitoare la luxul încăperilor, așa că petreceam sâmbătă
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
pantofii astăzi ? Ce v-apucat ? Domnișoara Jugureanu, trecută demult de prima tinerețe, pentru prima dată nu a sesizat ori a trecut cu vederea apelativul ,,doamnă ’’. Era singura dintre profesori care, avea pretenția ca elevii să i se adreseze cu formula tovărășească, motivul fiind lesne de înțeles. A răsfoit catalogul pornită împotriva elevilor clasei: - Elev Al Bert, poftim la tablă! Cu mișcări greoaie, leneșe, Albert s-a îndreptat spre locul supliciului pregătit fiind ca îndată ce va scrie enunțul exercițiului pe tablă să
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]
-
și nici nu voi fi vreodată excroc sentimental ! ” * Entuziasmul lui Babău a fost înmuiat de atitudinea rece, distantă a lui Albert. Avea o veche ranchiună față de el. Crezuse, după anii de liceu, că într-un colectiv de muncă domnește spiritul tovărășesc. Realitatea era cu totul alta, permanent, dacă nu exista, era însămânțată zâzania. Fiecare era marcat, într-un fel sau altul, de această stare. Maistrul de schimb, șeful lui din acea vreme, ajunsese să fie retras, urzuz, ba chiar acru. Era
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
și deși era membru de partid și îl înjura în gând pe Ceaușescu, la ședințele de organizației era foarte combativ, întrucât dorea să ajungă secretar de școală, să ia prime de 1 Mai și s-o repeadă cu unele vorbe tovărășești pe directoare care îi mânca sufletul. N-a mai apucat pentru că au venit evenimentele din ’89, directoarea s-a pensionat urgent, iar el s-a înscris într-un partid nou în care i-a întâlnit, firesc, pe vechii membri ai
DOMNUL PROFESOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366468_a_367797]
-
și deși era membru de partid și îl înjura în gând pe Ceaușescu, la ședințele de organizației era foarte combativ, întrucât dorea să ajungă secretar de școală, să ia prime de 1 Mai și s-o repeadă cu unele vorbe tovărășești pe directoare care îi mânca sufletul. N-a mai apucat pentru că au venit evenimentele din ’89, directoarea s-a pensionat urgent, iar el s-a înscris într-un partid nou în care i-a întâlnit, firesc, pe vechii membri ai
DOMNUL PROFESOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366468_a_367797]