130 matches
-
deopotrivă, pusă cu destulă subtilitate, ca și cum contele Ravez s-ar fi Însărcinat să o propună primei Camere cu un mandat de șapte ani. Dar cu ce spiță de oameni Începe viața elegantă sau putem, oare, spune că toți cei care trândăvesc sunt În stare să Îi urmeze principiile? Cele două aforisme de mai jos ar trebui să pună capăt tuturor Îndoielilor și să slujească drept punct de plecare pentru remarcele mondene pe care le vom face: VII Pentru viața elegantă, singura
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nu a fost decât auxiliarul celor mai abili. Așa se face că, În octombrie 1830, continuă să existe două feluri de oameni: bogații și săracii, oamenii În trăsură și oamenii pe jos, cei care și-au plătit dreptul de a trândăvi și cei care se străduiesc să Îl dobândească. Limbajul societății este dublu, Însă propunerea rămâne aceeași. Întotdeauna oamenii Își datorează plăcerile vieții, ca și puterea pe care o au, hazardului, același care, odinioară, Îi crea pe nobili; fiindcă talentul este
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
aceeași. Întotdeauna oamenii Își datorează plăcerile vieții, ca și puterea pe care o au, hazardului, același care, odinioară, Îi crea pe nobili; fiindcă talentul este o șansă datorată organizării, tot așa cum averea patrimonială este o șansă datorată nașterii. Cel care trândăvește Își va cârmui mereu semenii: după ce a examinat, după ce a epuizat lucrurile, el simte nevoia SĂ SE JOACE CU OAMENII. De altminteri, cum numai cel ce are existența asigurată poate studia, observa, compara, bogatul Își va folosi spiritul acaparator inerent
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mai ieri, lipsiți de armuri, francii, un popor vlăguit și degenerat, continuau să practice riturile unei religii moarte și Înălțau stindardele unei puteri apuse. Acum, În schimb, oricine se va ridica se va sprijini pe propria lui forță. Cei care trândăvesc nu vor mai fi simple fetișuri, ci adevărați zei. Așa se face că forma averii noastre va rezulta din Întrebuințarea pe care i-o vom da, iar dovada Înălțării individuale va putea fi desprinsă din Întreaga noastră viață; căci și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
lucru care ne deosebește este valoarea noastră intrinsecă. Așa au dispărut diferențele din societatea noastră: nu mai există decât nuanțe. Cunoașterea uzanțelor, eleganța manierelor, acel nu știu ce, produs al unei educații complete, iată singura barieră ce Îl desparte pe omul care trândăvește de omul ocupat. Singurul privilegiu decurge din superioritatea morală. Iată explicația prețului mare ce se pune de către cei mai mulți pe instrucție, pe puritatea limbii vorbite, pe grația ținutei, pe dezinvoltura cu care este purtată o toaletă, pe găsirea unor apartamente luxoase
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
o instituție, iar aristocrația Îi datorează importanți pași Înainte: există puține case fără un asemenea loc, În care se pot discuta anumite probleme. Este o Încăpere destinată primirii celor inferiori. Distanța mai mare sau mai mică existentă Între cei care trândăvesc și oamenii ocupați se Întrupează În etichetă. Filosofii, răzvrătiții, zeflemiștii, cei care nu pun preț pe ceremonii nu l-ar primi pe băcanul din colț, chiar dacă acesta ar fi membru al colegiului electoral, cu aceeași amabilitate cu care l-ar
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
noștri își vor aduce asemenea aminte că, în iulie 1881, a apărut în "Berliner Boersen Courrier" un lung articol, care dădea următoarele curioase amănunte și sfaturi: Muncitorul român - zicea foaia berlineză - e de-o lene estraordinară după ideile noastre; îmblă trândăvind îndată ce-a câștigat prin muncă scurtă subsistența lui pe mai multe zile... O concentrare a colonizațiunii germane nu se va putea organiza și recomanda din partea statului decât atunci când guvernul român s-ar hotărî mai întîi de-a da coloniștilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
adevărați inițiatori ai monahismului (21). Al doilea tip de sărăcie, cel mediu, este cel care presupune ca rugăciunea să fie însoțită de munca manuală; într-adevăr, sub pretextul că se dăruiesc cu totul lui Dumnezeu, oamenii sunt puternic ispitiți să trândăvească, lăsând sufletul să se deschidă către patimi; este atitudinea pe care și Pavel o condamnă (I Tes. 3, 6-12) atunci când îi îndemna pe destinatarii epistolei să muncească, urmând exemplul său. Avem aici un accent polemic, autorul vizându-i pe mesalieni
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
celor doisprezece apostoli, adevărații inițiatori ai monahismului (21). Al doilea tip de sărăcie, cel mediu, este cel care presupune ca rugăciunea să fie însoțită de munca manuală; sub pretextul că se dăruiesc cu totul lui Dumnezeu, oamenii sînt ispitiți să trîndăvească, lăsînd sufletul să se deschidă către patimi; este atitudinea pe care o condamna Pavel (1 Tes. 3, 6-12) atunci cînd îi îndemna pe destinatarii epistolei sale să muncească, urmînd exemplul său. Avem aici accente polemice, împotriva mesalienilor și acemeților, partizani
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a lungul a trei milenii, până când a devenit povestea cu un fizician și un măr. În orice caz, semnificația este aceeași: marile descoperiri, fie a mătăsii, fie a gravitației, sunt Întotdeauna un fel de pică-pară-mălăiață. Li se Întâmplă oamenilor care trândăvesc sub un pom.) Mă simt puțin ca acea prințesă chineză, a cărei descoperire Îi oferise Desdemonei un mijloc de trai. Ca ea Îmi depăn povestea și, cu cât mai lung este firul, cu atât mai puțin Îmi rămâne de spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
putea aduce voturi valoroase la viitoarele alegeri. Puterea unui magnat se măsoară după importanța și mărimea clientelei sale. Nici măcar împăratul nu-și permite să îndepărteze plângerile unuia, exigențele altuia, și salutările tuturor. Așa că nici el nu și poate terfeli reputația trândăvind în pat. Apucă de șnurul clopotului și trage cu putere. Pe loc, Seianus îndepărtează draperia suspendată prin inele și o leagă cu o panglică la mijloc. Pe locul de trecere lăsat în dreapta apare eunucul Lygdus. Unduindu-și mlădios șoldurile ca
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și mirele-a plecat, s-au dus și nașii... Doar Dalia bolborosea-nainte, nemulțumită încă de veșminte. Când s-a lăsat pustiu peste palate era mbracată , abia pe jumătate... Acuma, ca în vremea zânei Dochii, e-nveșmântată-n patruzeci de rochii, trufașă trândăvește în grădină, dar mirele întârzie să vină... Cerințe: 1. Descrieți floarea numită Dalia. 2. Scrieți cuvinte cu același înțeles pentru: zână veșminte jumătate mofturoasă palate pustiu 3. Transcrieți versurile care descriu nemulțumirea Daliei. 4. Alcătuiți propoziții în care să folosiți
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
convins. „Vorbesc serios, băiete. Tu desigur glumești, Însă eu Îmi mențin afirmația. Peștele are un miros straniu, greu de acceptat...!” „Prostii... Oare peștele de apă dulce, nu În mocirlă se simpte În largul său...? În mod sigur, acest exemplar a trândăvit mai mult În nămol... Te rog Însă, nu te alarma...Îi facem de Îndată autopsia...” Nineta Încercă să-l oprească, să nu mănânce, fiind mare pericol de otrăvire...!!” „Uff, devii imposibilă - draga mea. Mie Îmi ghiorăie mațele de foame și
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
intrarea fiind permisă numai organelor de asuprire a populației, care se ghiftuiau, se Îmbătau făcând o risipă incredibilă În timp ce nota de plată nu valora mai mult decât o sticlă cu apă minerală. Această mană Cerească ce era oferită celor ce trândăvesc și asuprescc, era bine păzită de ochiul curios al cetățenului În calitate de pieton, strada fiind Împânzită de agenți Îmbrăcați cu haine civile care aveau misiunea să păzească, să observe totul dirijând trecătorii să circule pe partea opusă a trotuarului. Iar pentru
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
coborât scările fără să-o vadă prea bine. Ochii lui priveau undeva departe. Media a urcat la etaj, în camera unde Iocasta și Kamala stăteau serioase, deși Virgil râdea destul de mult. Gilles Priape plecase: căuta un loc retras unde să trândăvească. — Domnule Jones, a spus ea, acela era prietenul dumitale? — Nu, a răspuns tăios madame Iocasta. — Da, a spus Virgil. El era. — Trebuie să-mi povestești totul despre el, a zis Media. Madame Iocasta simți cum neputința ia locul furiei. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
de furie. „Oliver e un liber-cugetător și În același timp un om de acțiune. Învățătura sa ne va scăpa de blestemul lui Adam. Oamenii nu vor munci nici măcar cu gândul...” „Și atunci ce vor face de dimineață până seara, vor trândăvi?!” Starețul se Înfurie de-a binelea. Crucea de metal tremura amenințător În mâna lui puhavă. Chiar și chipul lui Hristos suflat În aur căpătă un aer Înfricoșător. Pictorul Însă nu se sperie. Starețul putea să răcnească mult și bine. Bikinski
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
fără contramuncă. Vezi femei și fete, mai ales, vopsite, mască schimonosită până la degradarea chipului uman al lui Hristos și a Maicii Sale. Ele nu mai impun bunăcuviință și nu mai împart grații. La fel, pungași specializați, paraziți sociali, buzunăresc și trândăvesc. S-a ridicat o lume interlopă trândavă care acoperă pe cel virtuos. Simt o mare durere când aștern pe hârtie aceste desfrânări sinistre. Comunismul a îmbolnăvit atât de crud sufletul bietului român năucit încât ascuțimea minții lui parcă s-a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
în sfârșit, se terminase, privea cu ochi învăpăiați în jos, spre miile de muncitori. Când descoperea pe cineva încetinind cât de cât, se repezea la lucrător cu o viteză ciudată pentru un invalid, lovindu-l cu bastonul: — La muncă! De ce trândăvești? Muncitorii tremurau și lucrau frenetic, dar numai când îi supraveghea Kanbei. — Războinicul-demon șchiop se uită la noi! În sfârșit, Kanbei îi raportă lui Hideyoshi: — Va fi cu neputință să terminăm la timp. Numai ca să fim siguri că suntem pregătiți, v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
totul cu o stăpânire de sine ireproșabilă, plecase ca o furtună - povestea noastră de dragoste și-a încetinit cursul, de fapt, a ajuns într-un punct mort. Timp de două săptămâni, iubirea noastră n-a făcut nimic altceva decât să trândăvească pe la colțul străzilor, așteptând ziua de salariu, fluierând cu jumătate de gură fetele care se întorceau acasă de la fabrică după ce-și încheiau tura. Și desigur, Daryl nu reprezenta câtuși de puțin o compensație. Când venise pe neașteptate la ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
am spus mamei și tatei că mă gândeam să-mi găsesc un serviciu. Torentul de obiecții care a venit din direcția lor m-a convins că totul era în regulă, și că, cel puțin pentru o vreme, puteam să mai trândăvesc. Spre surprinderea mea, nu m-am mai gândit la droguri atât de des pe cât crezusem c-o să mă gândesc. Am fost uluită să-mi dau seama că mă distram la fel de bine cu Nola, Jeanie și Gobnet, cum mă distrasem cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
minute, cotim și ne întoarcem spre casă. Stanley intră în garaj, să ne aducă niște șezlonguri și, odată instalați, se scuză și dispare înăuntru. Are treabă de făcut, dar primii oaspeți plătitori din istoria lui Chowder Inn sunt liberi să trândăvească la soare cât vor. Timp de câteva minute, o urmăresc pe Lucy care aleargă pe peluză, aruncând bețe câinelui. La stânga mea, Tom citește o piesă de Don DeLillo. Mă uit în sus, la cer, și studiez norii trecători. Un uliu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
sau bine, am impresia că sunt încă o copilă în casa mamei și a tatei înainte de a divorța și imediat va intra tata și îmi va spune cum va fi vremea, dacă să îmbrac un pulover sau o haină, mai trândăvesc puțin în pat, nu trebuie să o presez pe Noga să se trezească, să se pieptene, să se îmbrace, îmi beau cafeaua încet și mă spăl liniștită, apoi intru în dormitor înfășurată în prosop, îmi iau haine, doar hainele mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
comunism, vara dura trei luni. Trei luni cu adevărat de aur În care, dacă nu simțeai dorința de a te Întîlni cu bogățiile naturale ale patriei, fie munți, fie mare, ajutat de un bilet de turism prin sindicat, puteai să trîndăvești pe marginea unuia din ștrandurile orașului sau În locurile de agrement din jurul lui. Iar de Anul Nou, oamenii dădeau petreceri și, dacă cumva reușeau să se Îmbete, Îi găseai În stradă ținîndu-se de un artificiu care nu voia să stea
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ne punem măștile de gaze și să Înaintăm tîrÎș. Are momente În care pare că Își pierde mințile, amețit de admirație de sine. — Salt Înainteee! cîntă el. — Auzi, bă caporale, sigur nu ești rudă cu Napoleon? țipă la el Gărăgău, trîndăvind undeva În iarbă - nu se văd din el decît două șiruri de fildeși albi, avînd forma unui rînjet de clasă. Pentru că veteranii nu participă la instrucție, Își găsesc de lucru prin pavilionul scund, de lemn, din flancul dormitorului. După ce reușesc
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
îi remarcasem imediat. Acum, toți, cu excepția celui de care aveam nevoie, aveau fețele netede ca niște ouă, așa că-l recunoșteam imediat. Și mai tîrziu nu-l vedeam decît pe cel de care aveam nevoie - ceilalți erau invizibili, dacă nu cumva trîndăveau sau doreau să mi se adreseze, caz în care prezentau suficientă substanță pentru a-mi permite să discut cu ei. Te-ai putea întreba de ce nu mă loveam niciodată de cei care mă înconjurau. Ei bine, la birou, ceilalți făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]