237 matches
-
-n fuga trenului trecut, Că simt uitarea ce m-a recunoscut De mult piedută, închisă-ntre zăbrele... Din ochi închiși, o lacrimă-i furată De cea uitare ce nu a vrut să vie, Ca un idol ce-a stat în trândăvie Uitând a mea purtare, pur nevinovată... Referință Bibliografică: Din ochi închiși / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1884, Anul VI, 27 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DIN OCHI ÎNCHIŞI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367663_a_368992]
-
și pat Cu fiii casei în sclavie plecați De la Dumnezeu vine gândirea mea Nădejde ajutor și mântuire Trec prin necaz cât ar fi viața de grea Vei răsplăti după ale Lui fapte Destinul prin propria cârmuire Nu vei găsi în trândăvie lapte PSALMUL 62 Doamne Te caut dis-de-dimineață Însetat-a de Tine cugetul meu Suspinat-a după Tine trupul meu Mila Ta mai bună decât prin viață În locul cel sfânt m-am arătat Ție Te va lăuda chiar gura mea în
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
ca una ce este cu adevărat după Dumnezeu. Ea face să se arate în om roadele Sfântului Duh, care sunt: - bucuria, dragostea, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, credința și înfrânarea. De la întristarea cea potrivnică, însă, cunoaștem roadele duhului celui rău, adică trândăvia, lipsa de răbdare, mânia, ura, împotrivirea în cuvânt, lenea la rugăciune...” 44. Tot Sfântul Maxim împarte întristarea în supărare, necaz, pizmă și milă, arătând că „întristarea mântuitoare”, cea după Dumnezeu este „stăpână neîndurată a patimilor” și „maica cuvioasă și slăvită
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
procură plăcere, este „domesticit” și supus prin încercări grele, proporționale cu grosimea și consistența lucrărilor sale pătimașe. Bolile echilibrază lucrarea exacerbată a trupului, robia sau moartea sufletească. Cel care nu slujește lui Dumnezeu în chip voit dimpotrivă, se poartă cu trândăvie și nesupunere față de acesta, ne spune Sfântul Isaac Sirul, „e lăsat, fără îndoială, de Dumnezeu, să cadă în încercări ca să nu rămână virtutea nelucrată și din multă nelucrare, să se aplece spre altele și mai rele”70. Un semn al
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > ALEGE-ȚI PLAJA, NISIPUL, VÂNTUL ȘI STÂNCA Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 822 din 01 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului „Nu-i trândăvie viața, ci trudă și-alergare.” Serghie Sevici Viețuim, adică existăm. Despre viața noastră, Nicolae Iorga - istoricul care a pășit prin întreaga pădure a istoriei poporului român -, spunea că ea este mărginită în timp, în spațiu, în putința de manifestare, că
ALEGE-ŢI PLAJA, NISIPUL, VÂNTUL ŞI STÂNCA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350295_a_351624]
-
în prigoane plecăm genunchii la icoane. Și când scriem semănam, balsam sufletelor dăm când cuvintele sunt bune și otravă aruncăm când cuvintele-s ne-bune. Semănam și când muncim, semănam când ne-odihnim,. Când muncim pentru hoție, când odihna-i trândăvie, când mancarea-i îmbuibare, când iubirea-i desfrânare, când vorbim pentru-a bârfi, scriem pentru-a murdări, când virtutea-i răutate semănam numai păcate. Cand prin lume alergăm mereu, mereu semănam semănam sămânță bună din care roade s-aduna, semănam
ORICE OM ESTE UN SEMANATOR de DORINA STOICA în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347518_a_348847]
-
calitățile de narație. Predominarea aparține cântecelor de dragoste și de aceea, ele nu se cercetează, ele se ascultă. Precum nici dragostea cea mare nu se încearcă, nu se depozitează ci se trăiește pe loc! Epicul haiducesc, eroic, epicul satiric, despre trândăvie, beție, prostie, recitativul melodic, stilul declamat, doina, balada, cântecele bătrânești, de legendă, de tradiție, lumești, înveselitoare, cântări cu strigături... firul de poveste al unei mari varietăți de genuri și teme nu l-a lăsat indiferent pe Constantin Enceanu. Întinderea și
CONSTANTIN ENCEANU. SPRE PROFUNZIMEA ŞI CULOAREA DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365956_a_367285]
-
Teodosie, ucenicul lui cel bun, blând și smerit, care a ajuns episcop al Capitoliadei, zicând: Am stat împreună cu avva Gheorghe doisprezece ani și am vrut să-l văd odată suparandu-se, dar nu l-am văzut, cu toate că acum stăpânește multă trândăvie și multă neascultare. Cine-si înfrâna atât de mult ochiul că cel intru sfinți părintele nostru Gheorghe? Cine a pus ușa auzului, ca fericitul? Cine și-a legat limba că părintele nostru? Care rază de soare a luminat atâta pământul
CITATE MEMORABILE (18) de ION UNTARU în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352490_a_353819]
-
Teodosie, ucenicul lui cel bun, blând și smerit, care a ajuns episcop al Capitoliadei, zicând: Am stat împreună cu avva Gheorghe doisprezece ani și am vrut să-l văd odată suparandu-se, dar nu l-am văzut, cu toate că acum stăpânește multă trândăvie și multă neascultare. Cine-si înfrâna atât de mult ochiul că cel intru sfinți părintele nostru Gheorghe? Cine a pus ușa auzului, ca fericitul? Cine și-a legat limba că părintele nostru? Care rază de soare a luminat atâta pământul
LIVADA DUHOVNICEASCA (35) de ION UNTARU în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352491_a_353820]
-
pe pământ un paradis. Acum vremea vieții pământești a trecut și totul s-a schimbat, binele și desfătările s-au prefăcut în chinuri și scrâșnire de dinți. Iată, deci crima bogatului: o viață petrecută în chip egoist, în desfrânare, în trândăvie și nepăsare, o viață lipsită de fapte bune. Deci bogatul a săvârșit nu numai păcatul zgârceniei ci și pe cel al trândăviei, al lăcomiei, al lipsei de dragoste ș.a.m.d. Și în ziua de azi se întâmplă la fel
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
chinuri și scrâșnire de dinți. Iată, deci crima bogatului: o viață petrecută în chip egoist, în desfrânare, în trândăvie și nepăsare, o viață lipsită de fapte bune. Deci bogatul a săvârșit nu numai păcatul zgârceniei ci și pe cel al trândăviei, al lăcomiei, al lipsei de dragoste ș.a.m.d. Și în ziua de azi se întâmplă la fel: omul bogat/îndestulat, trece nepăsător pe lângă cel lipsit, ca și cum ar trece pe lângă un gard. Cum să înțeleagă el suferința săracului, valoarea banului
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
s-ar nevoi ceva mai mult și atunci ar lăsa lenea, uitarea, uitarea de sine și ascultarea de glasul lumii acesteia cu toate prostiile ei. Să nu ne prea amestecăm in cele ale lumii pentru că este un duh de mare trândăvie care se propovăduiește le televizor, la radio, cu toate reclamele astea, o mare trândăvie și curvie și deșertăciune, dar în primul rând trândăvia asta deșartă: „Du-te... vai... reclame... merg la mare, merg la munte”. Dar din care bani mergi
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
sine și ascultarea de glasul lumii acesteia cu toate prostiile ei. Să nu ne prea amestecăm in cele ale lumii pentru că este un duh de mare trândăvie care se propovăduiește le televizor, la radio, cu toate reclamele astea, o mare trândăvie și curvie și deșertăciune, dar în primul rând trândăvia asta deșartă: „Du-te... vai... reclame... merg la mare, merg la munte”. Dar din care bani mergi tu la mare și la munte? Asta nu gândești tu atunci. Dar începe a
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
prostiile ei. Să nu ne prea amestecăm in cele ale lumii pentru că este un duh de mare trândăvie care se propovăduiește le televizor, la radio, cu toate reclamele astea, o mare trândăvie și curvie și deșertăciune, dar în primul rând trândăvia asta deșartă: „Du-te... vai... reclame... merg la mare, merg la munte”. Dar din care bani mergi tu la mare și la munte? Asta nu gândești tu atunci. Dar începe a visa deșertăciunile acestea și stă în patul lui și
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
munte? Asta nu gândești tu atunci. Dar începe a visa deșertăciunile acestea și stă în patul lui și trândăvește pentru că îl arată pe ăla la televizor care trândăvește la fel ca el și cade în duhul lumii, în duh de trândăvie ucigașă, care să nu-l îmbrățișăm. Toată comoditatea asta a lumii occidentale care se înfățișează în reclame nu este nimic altceva decât o hrănire și o întreținere a trândăvirii care este în noi, în om, în omul leneș și în
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
mai găsesc loc decât cel mult ca notặ informativặ ori explicativặ la subsolul paginii, așa cum șanț și rândurile de fațặ. Sfanțul Cuvios Efrem Șirul este autorul evlavioasei și popularei rugặciuni din timpul Postului Mare: „Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi-l da mie./ Iară duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei, dăruiește-l mie, robului Tău. Așa Doamne, Împărate, dăruiește-mi ca să
HARFA SFÂNTULUI DUH de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370019_a_371348]
-
peste ce e pământesc ! Averea de la părinți, săracilor a dăruit Și la Cunuliaton, în Obște s-a Călugărit ! A dus viață de-nfrânare : smerit, în Post și Rugăciune Ferindu-se de ispite, care duc la-ntinăciune ! Știa că traiu-mbelșugat, aduce-n suflet trândăvie Iar lauda nemeritată, întunecă și-i dă trufie... Și omul devine pradă...binele nu mai gândește Iar faptele cele bune, din fașe le risipește... Din "Viețile Sfinților", cu multă râvnă el citea "Necredincios și slab în suflet...", aspru de tot
SF.IER.NICETA DE LA REMESIANA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352988_a_354317]
-
pe pământ un paradis. Acum vremea vieții pământești a trecut și totul s-a schimbat, binele și desfătările s-au prefăcut în chinuri și scrâșnire de dinți. Iată, deci crima bogatului: o viață petrecută în chip egoist, în desfrânare, în trândăvie și nepăsare, o viață lipsită de fapte bune. Deci bogatul a săvârșit nu numai păcatul zgârceniei ci și pe cel al trândăviei, al lăcomiei, al lipsei de dragoste ș.a.m.d. Și în ziua de azi se întâmplă la fel
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
chinuri și scrâșnire de dinți. Iată, deci crima bogatului: o viață petrecută în chip egoist, în desfrânare, în trândăvie și nepăsare, o viață lipsită de fapte bune. Deci bogatul a săvârșit nu numai păcatul zgârceniei ci și pe cel al trândăviei, al lăcomiei, al lipsei de dragoste ș.a.m.d. Și în ziua de azi se întâmplă la fel: omul bogat/îndestulat, trece nepăsător pe lângă cel lipsit, ca și cum ar trece pe lângă un gard. Cum să înțeleagă el suferința săracului, valoarea banului
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
un tristih cu structură de haiku și un distih final. Distihul aduce o întorsătură sau, în anumite cazuri, conține o concluzie. Iată exemple. Ryokan / Unii se sacrifică / pentru a elibera lumea / pe când eu ascuns / în coliba de ierburi / îmi cultiv trândăvia Jules Cohn Botea / Cu barca în larg / pe dâra de lumină / a lunii pline./ Totul ar fi minunat / dacă n-ar fi mâine... luni A.6. Alte genuri scurte Mi se pare interesant ca, măcar în trecere, să enumăr alte
PARTEA I-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353797_a_355126]
-
o insignifiantă fantă, abia un licăr care nici măcar nu păstrează atributul propriei surse ci proprietatea luminii artificiale, nu este a ta cu toate că faci parte din întregul pe care-l întreține și te călăuzește, ești ca un trântor plutitor pe oceanul trândăviei căreia nu i se întrevăd malurile scăpării și evadării decât la părăsirea “stupului” încărcat de faguri de miere din abundență, luciditatea are aici un adversar redutabil și nu i te poți sustrage cu totul, ca ființă vie, cu sânge cald
SPERIETURĂ LA O CASĂ DE MODĂ DIN L.A. (XI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354070_a_355399]
-
Agenția de Știri Basilica, www.google.ro) „Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul” se rostește, în timp ce se fac metanii, în tot timpul Postului Mare. Este o invocație a Divinității bazată pe o antiteză de o simetrie perfectă între defectele firii omenești: „duhul trândăviei”, „grija de multe”, „iubirea de stăpânire”, „grăirea în deșert” și calitățile acesteia: „duhul curățeniei”, „gândul smerit”, „răbdarea” și „dragostea”. Dorința celui care se roagă este de a fi ferit de primele și de a fi dăruit cu celelalte, de a
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
Și am auzit că înăuntru laudă pe Dumnezeu o multime nenumărata. Am bătut la ușă. Și am auzit pe cineva dinăuntru zicandu-mi: - Ce voiești? - Vrem să intrăm, a răspuns conducătorul meu. Cel dinăuntru a zis: - Cel care trăiește în trândăvie nu intră aici. Dara dacă vreți să intrați, duceti-va și nevoiti-va și nu puneți nici un preț pe zădărnicia lumii. http://saraca.orthodoxphotos.com/bibliotecă/limonariu.htm Referință Bibliografica: Ioan Evcrata - Livadă duhovniceasca (42) / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN
LIVADA DUHOVNICEASCA (42) de ION UNTARU în ediţia nr. 1032 din 28 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347098_a_348427]
-
cea mai înaltă voluptate a sentimentului puterii”. Nu cumva este și lipsa iubirii de semeni? Viața omului este un motor în mișcare care trebuie să producă energie într-un mod oarecare. Orice energie nefolosită slăbește, dispare. Activitatea este legea vieții; trândăvia însemnă moarte. Ni se dă viață pentru ca noi să facem ceva în tot acest timp dăruit, cât ne funcționează „motorul”, lumea „candelă a existenței fiind, iar omul flacăra ei”. Și la sfârșit dăruim noi împlinirea sau neîmplinirea vieții - Creatorului ... Dar
CINSTEA – FLOARE RARĂ, MULT CĂUTATĂ, MULT DORITĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357861_a_359190]
-
Și la sfârșit dăruim noi împlinirea sau neîmplinirea vieții - Creatorului ... Dar nu orice fel de mișcare, ci activitate îndreptată spre un scop util și creator, lenea și hărnicia fiind două stări în care omul se poate încadra. Prin lene sau trândăvie - atitudine necinstită fiind, energia sufletească se scurge, trece în degradare morală ce vizează viața spirituală, și care, în același timp tensionează relațiile cu cei din jur. Astfel lenea este definită ca „o rătăcire și nepăsare pentru mântuirea veșnică a sufletului
CINSTEA – FLOARE RARĂ, MULT CĂUTATĂ, MULT DORITĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357861_a_359190]