4,226 matches
-
pe Leonaș sărutînd-o pe Luluța, cretinul Guliță îi cere "santifacție": "Vreu să-mi dai santifacție... duel... auzitu-m-ai?". Duelatul fiind interzis, ispravnicul Bîrzoi - autoritatea supremă în județ - are o perspectivă legalistă asupra lucrurilor: "Unde-i duelgiul șLeonașț, să-l trîntesc la gros?", cu alte cuvinte "să-l bag la temniță", "să-i pun picioarele în butuci". Se trec în revistă armele luptei (sabie, pistol sau pușcă), dar pînă la urmă Guliță renunță de frică și totul se transformă într-o
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
Mircea Mihăieș După ce-au rezolvat problemele prezentului și-ale viitorului, pesedeii s-au repezit să pună capac și trecutului. E singurul care-i mai deranjează: între timp, cu largul concurs al indiferenței cetățeanului, au trântit economia la pământ, iar corupția au ridicat-o până la cer. Mintea românului e oricum ocupată cu altceva (abia am ieșit din sărbătorile de iarnă, c-am și început să alergăm după miei, țuici, vin), așa că mânăriile guvernamentale au fost înghițite
Stăpânul peltelelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12921_a_14246]
-
în care Guvernul va comunica la tv. o nouă creștere a nivelului de trai concomitent cu scăderea puterii de cumpărare. - Debitezi paradoxuri idioate, i-am zis. Nu pricep nimic... - Bine, a acceptat el. Speră să ai dreptate... Și a plecat trântind ușa. * * * În sfârșit, avem și noi o tradiție care se leagă foarte bine cu altruismul poporului român: lăsăm medaliile la alții. Excepțională probă în care, după box, ne-am impus și la atletism unde, la recent încheiatul campionat mondial indoor
“Televiziunea, dragostea mea” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13029_a_14354]
-
cameră, lângă perete, și-i privi cu atenție ramurile delicate. Își dădu seama fără nici un chef că trebuie să facă ceva, că trebuie să treacă la acțiune. Își împachetă lucrurile în valiză, stinse lumina, privi vestibulul pentru ultima oară și trânti ușa. Coborî cu liftul până jos și se strădui să arunce în cutia de scrisori cheia de la cameră. Era hotărât. Trebuia să găsească ambasada. Nu era altă ieșire. În fața casei dădu peste un bărbat obez și roșu la față, care
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
la ochi. Lovitură a fost așa de puternică Încât Ara, care nu se aștepta la așa ceva s-a trezit peste un scaun. S-a ridicat a tras față de pe prima masă cu farfurii, sticle și pahare și i le a trântit În cap lui Bebe. Scuză-mă, Zizi, dar eu cu bucată asta de excrement moral nu mai pot rămâne. Haidem! Bebe apucase o sticlă În mână. Cineva i-a spus să se astâmpere, Ara făcuse karate Pe mine nu m-
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
Veșmintele generalului stăteau atât de cuminți aliniate ca pe vremea când Ieremia Popescu, plutonierul și ma-jordomul său, le aranjase militărește, cu grijă și dragoste pe umerașe și în sertare... ca pe niște soldați în câmpul de bătălie. Brusc oblonul se trânti iarăși cu putere de zid și un fior straniu... că ar mai fi cineva în încăpere, îi străbătu corpul. Închise cu grijă și respect, față de cei plecați, dulapul greu din lemn sculptat și se grăbi să iasă fără zgomot din
Mariatereza sunt eu by Florica Bud () [Corola-journal/Imaginative/9058_a_10383]
-
Bine domne Ștefănescu, tocmai dumneata, cum poți să spui asta? La care Gore, galben ca turta de ceară, cu privirea fixă ca hipnotizat, neputând realiza ce s-a Întâmplat, nici măcar ce a spus, când și-a dat seama, și-a trântit o palmă peste obraz de a răsunat clasa și asta a fost dovada nevinovăției lui căci Încidentul s-a Închis aici. Sau doamna Papadopol, profesoara de sociologie, soția profesorului de latină și greacă Papadopol(Ce o mai fi cu Mira
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
în minut. Atunci mulțimea năvăli năucită să le prindă din mers [...]. Geanta cu umerar lung a Ralucăi zbură în aer și fata țipă și se aruncă nesăbuit să o prindă undeva departe. Învălmășeala o surprinse nesigură pe picioare și o trânti, apoi o copleși cu ropotul încălțărilor. Peste ea se formă în curând un morman de trupuri" (p. 139). Suferă degerături grave, care o vor mutila. Bogații și cosmopoliții Gaspar și Alicia Bodou, cei doi binefăcători ai ei, o găsesc noaptea
Țara unui romancier by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9290_a_10615]
-
Moartea care nu secretă viața într-o zi va cădea sufocată în stradă O va lua ambulanța ca pe ultimul bețiv. Plăcerile simțurilor sînt rădăcinile anemice Care mai caută pămîntul altei lumi. Pentru asta treci dintr-o lume în alta trîntind Ușa de perete cu zgomot. Tată, eu sănt bastardul tău Nici filosofia nici poezia și nici anatomia n-au făcut noaptea să pară mai înaltă (...) (apoi) un teolog a explicat că mirosul transpirației lui Dumnezeu e mirosul de rouă pe
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/9789_a_11114]
-
mi-a mai spus. -Ei bine, și eu... -Atunci e clar. Am să te rog doar să nu mă mai cauți niciodată! Și: -Să nu zici că nu ți-am spus, mi-a mai spus ea. Și, gata. Mi-a trântit telefonul. N-am înțeles nimic. Betina asta nu era Betina. Nu putea fi Betina mea. Doar că n-am avut vreme să mă gândesc prea mult. Prietenul era încă acolo, așa că, după ce am pus receptorul jos, el a continuat să
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
pute gura și tu ești golaș ca un sâmbure îmi urmăresc fapta și ea șerpuiește pe tot arborele meu osos până sus. D: O câte glasuri se aud în vocea mea neauzită! T: Vino vineri când sunt obosit: un moșneag trântindu-se-n propria-i moarte... D: Ce viitor au postumii... N: De-aș avea buze aș rosti dimineața îngerului negru deodată cu mine zămislit de-aș avea mâinile în afară aș lumina - vreau să deschidem farmacia zăpezii. M: Stau în
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
Parcă nici inimile nu mai băteau. Totul muțise. Pe drumul său spre tavan, cred că și păianjenul Încremenise. Asta Înseamnă coalizare și insultă adusă superiorului! Culcat, că v-a luat mama dracu! Înainte, marș! Toți, cei de acolo, s-au trântit cu burta de pământ, apoi s-au Înșirat, unul după altul, spre scările ce dădeau spre curte. Mi-am dat seama că știau lecția. M-am Înregimentat și eu. După ce m-am târât cu capul În jos pe primele trepte
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
ce se transformă În tarot, ca, Într-un final, cărțile să se metamorfozeze În fotografiile unor oameni, iar acestea tot curg În valuri, până când, furios, Dl. Dunkelman Îl apucă de gât pe Paul, prietenul din copilărie a lui Marius, Îl trântește pe masă și spune „Na, și pe el!”. Evident, scena la care am luat parte reprezintă o Întruchipare la nivel microuniversal, sub chip uman, a bătăliei dintre bine și rău, dintre Dumnezeu, reprezentat de „Moș Petre” și Însuși Diavolul, ce
ALECART, nr. 11 by Marta Enache () [Corola-journal/Science/91729_a_92871]
-
lui pentru că Încercase uneori să-i impună propria lui concepție despre frumusețea feminină. Era vorba de toate celelalte, tot ceea ce tatăl lui crezuse necesar să-i transmită, să-i insufle, să-i impună, felul acela al lui de a-i trânti propriile convingeri și, la urma urmei, de a profita de ascendentul pe care-l exercita asupra tânărului fiu pentru a-l trage după el Într-un univers asfixiant În care nu exista decât dragostea conjugală și nici o altă căsătorie decât
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92876]
-
după ce i-ai oferit toată persoana ta. Mi-am luat rucsacul, am dat din cap în semn de salut către femeia încă speriată, și am urcat scările până la camera mea. După ce am scăpat de hainele ude de pe mine, m-am trântit în pat cu privirea ațintită în tavanul alb. Nu prea avem ce să fac. Televizorul nu funcționa din cauza furtunii, reviste nu am reușit să găsesc, iar telefonul îmi era descărcat. Încărcătorul l-am uitat sau l-am pierdut. Tot ce
ALECART, nr. 11 by Raluca Rîmbu () [Corola-journal/Science/91729_a_92906]
-
Gheorghe Schwartz Lui Oskar Popescu, nevastă-sa i-a lăsat geamul deschis la coridor, așa că abia a deschis el ușa, când a venit acasă, că vântul a și trântit fereastra, făcând sticla țăndări. - Niciodată nu ești atent, îl dojeni femeia, iar el nici măcar nu se mai obosi să-i răspundă, să-i spună că, de fapt, vina nu este decât a ei, că ea a lăsat geamul deschis, că
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
înainte de a pleca să cumpere un geam nou, mai mătură pe jos și adună cioburile de lângă fereastră. Pentru nevastă-sa nu cheltui nici nici măcar o privire. - Vezi să nu faci iar curent, când te întorci, o mai auzi spunând. Așa că trânti în mod ostentativ ușa la intrarea în apartament. Când reveni încărcat cu geamul, soția, desigur, dispăruse de acasă. Așa că el îl ținu, el prinse cuișoarele, el potrivi chitul și el spălă sticla. în asemenea cazuri, începutul e mai greu, când
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
uscați, ronțăindu-i" îndemnîndu-mă și pe mine" răsfirîndu-și părul, brusc maturizată, femeie" amestecul fermecător, excitant, dintre puștoaică și femeie" susținînd sus și tare că are "suflet" de fată" de copil" Cum să-i explic faptul miraculos că există? Că se trîntește, cu trupul ei mic, pe scaune, pe fotolii, de parcă ar vrea să le distrugă? Că e extraordinară cînd sare" țup-țup!, cu amîndouă picioarele ușor flectate" pur și simplu" sare în plină stradă, ca iepurii, fără să-i pese de nimeni
Să poți scrie! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12754_a_14079]
-
bine de patruzeci. Se vedea cât de colo la ce venise, că se îmbrăcase "ca la oraș", se rujase și purta pantofi cu toc înalt. Arăta ca o slujnicuță, una d-alea care se înhăita cu cătanele prin boschete. îi trântise ușa-n nas și se sprijinise de perete, că o silă nemaipomenită o luase cu leșin și greață. Nu, nici vorbă să se ducă la "înhumare"... Ca să vadă, ce? Văduva și soacra "în veci nemângâiate...". Și apoi, "cunoștințele", destul de multe
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
era "în logica" rastelului și, în plus, era mai frumos. Când intrai în bucătărie și le vedeai, strălucitor de albe și în poziție de drepți, ca niște marinari în uniformă de vară, ți se bucura ochiul. Nu ca atunci când erau trântite una peste alta, pe orizontală, ca un teanc de clătite... Da, era o ambiție perfecționistă în această nevoie de logic și de frumos! Ura asemenea cuvinte fiindcă de la ele se trăgea neputința lui de a încheia un text odată început
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
adulmecă exact ca pe nou-născuți. 22 aprilie. își adoră șoarecele. deapănă planuri împreună și povestesc întreaga zi. iar dacă doarme acum, e pentru că doarme și șoarecele lîngă el. 25 aprilie. este paștele. a venit mama lui, iar el s-a trîntit în genunchi și-apoi pe burtă. s-a rugat cu vorbe imposibil de reprodus. apoi a mușcat-o de gleznă, iar ea a fugit urlînd. totuși, sub fusta ei s-a cuibărit o poftă grea. ochiul lui de bivol ieșise
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
o rouă ubicuă, nemaipomenit de rotundă și fragedă pe brusturii vechilor prejudecăți verbale. Vroisem să folosesc cuvintele “mele”, numai cele ale mele. N-am putut, nici nu am început măcar, oprindu-mă desigur, dinainte, “incapacitatea” de-a o face. Visam, trîntit în șezlong, după amiaza, cu ochii în lumina zidului de cărămidă de la cîțiva metri de mine, ca la o femeie la poezia mea finală! * Și iar îmi amintesc. Întotdeauna începeam o poezie, mecanismul îmi era declanșat ca prain farmec de
O rugă sfîșietoare a cuvintelor către Cuvînt! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12976_a_14301]
-
Murasaki să se depărteze. Curtezana bagă venin în ceai, îi dă cavalerului, îl fură și fuge. Servitoarea Otyo intră în ceainărie, dă un contravenin cavalerului și-l ajută să scape. Văzând curtezana aceasta, se repede ca nebună asupra servitoarei, o trântește pe pat și vrea s-o omoare. Cavalerul se întoarce ca să se răzbune, crede că e curtezana în pat, îi taie capul - din greșeală - servitoarei Otyo. În momentul următor vine și amorezul Dampe, se bate cu cavalerul și acesta îl
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
tutun, n-am nici primenele (înot în murdărie de două săptămâni aproape), n-am nici ce să citesc sau să scriu ceva, n-am absolut nimic. Dacă rămân așa, nu pot decât să mă acăț de ușorul ușii sau să trântesc cu capul de un perete căci orice e mai bine decât să rabd ce rabd.” (23 febr. 1910) Alteori, adoptă un ton polemic și revoltat, ca în scrisorile trimise lui Al. Davila, director al Teatrului Național, care i-ar fi
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
influențelor.” De pildă: “Te vor înghesui-n ciupercile netoate/ te-or limbui cu limbile croate/ din sânii tăi cu sfârcuri verzi pătrate/ vor trage-n sticle votca ta de lapte/ și o vor bea cu gânduri nespălate/ și te-or trânti atât cât ești pe spate/ râzând suflecați cu totul până la coate.” Gheorghe Vidican, Utopia nisipului, Biblioteca revistei Familia, Oradea, 2003 Vasile Dan, Carte vie, Ed. Mirador, Timișoara, Arad, 2003 Alexandru Potcoavă, Iar Bianca stă-n Alex, Ed. Marineasa, Timișoara, 2003
Lecturi la zi by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13545_a_14870]