229 matches
-
glasul. Se opri din povestit ștergându-și o lacrimă. Oftă adânc înainte să-i spună Mirei cât de haină fusese cu ea fata, cum îi spunea, zi de zi, că acum îi era mai ușor s-o ducă la azil... Trântitul ușii de la intrare îi opri povestitul. Extrem de pătrunsă de ce auzise, Mira se gândi să mai vină la Marieta încă un timp, până ce mătuși-sa va hotărî ce va face. Dar nu-și încheie gândul, că Mira-Mică intră în cameră ca
CAPITOLUL 11 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373746_a_375075]
-
fi trecut prin cap să perceapă onorariu pentru ce făcuse, Doamne ferește, dar verișoara vorbise de o asemenea eventualitate... Să fim serioși, pentru ce s-o fi plătit?! Nici Marieta, nici Mira nu-i replicară nimic. Se despărțiră în tăcere. Ușa, trântită atât de puternic de Mira-Mică în urmă-i, stârni curiozitatea unui vecin care își ițise capul pe hol. Când văzu dinspre ce apartament venise bufnitura, dădu a lehamite din cap. Mira înțelese că nu era prima oară când vară-sa
CAPITOLUL 11 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373746_a_375075]
-
posibile, care nici nu prea erau multe, din câte știa ea ( despre cele adevărate, deși nu chiar despre toate, va afla mult mai târziu). Cum să și le fi închipuit atunci? Din interior se auzea zgomot de pași, de uși trântite, dar era prea puțin ca să-și dea seama ce se întâmplă acolo. Într-un târziu, așa i se păruse ei, în realitate, va afla, totul nu durase mai mult de 10 minute, grupul ieșise. Fără unchiul Gh. Stupoare. Se temuse
În vizită la unchiul Gh. by Mioara Apolzan () [Corola-journal/Imaginative/13093_a_14418]
-
exprimare a furiei a exersat-o cel mai des. Interpretările personale nu-i permit părintelui să vadă care este nevoia de învățare pe care o semnalează comportamentul copilului și ce alternative de comportament ar trebui să încurajeze pentru a elimina trântitul jucăriilor (ex. exprimarea furiei prin cuvinte „sunt furios” și adoptarea unor comportamente de liniștire - îndepărtarea de locul respectiv pentru câteva minute, respirația profundă, etc.). Existența unui tipar de interacțiune. De exemplu, părintele solicită copilului să strângă jucăriile după ce s-a
De ce își pedepsesc românii copiii. Cazul Bodnariu deschide o discuție delicată pentru mulți părinți () [Corola-blog/BlogPost/338222_a_339551]
-
puteai să te aștepți la orice ... -La Agenție, bineînțeles! Apoi, prin alte locuri, pe unde pot pune țara la cale, la shopping, iar la Agenție și, când s-o lăsa noaptea, merg în Cișmigiu! încheie mai tare, dornic s-acopere trântitul troller-ului meu pe podeaua ascensorului care tocmai își deschisese ușile în fața noastră. Precizarea privind Cișmigiul odată mă trezi. Deschisei larg ochii și-l pironii pe bietul om, care fu să-și piardă echilibrul, nu altceva! -Cișmigiu... rostii eu între contestare
CAP COMPAS RÂVNITA... de ANGELA DINA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385188_a_386517]
-
cimitirul „vesel ” de la Săpânța. „ Vesel ” e un fel îngăduitor de-a spune ,poate doar textele hâtre ale unui șugubăț și coloritul albastru al crucilor de lemn să te înveselească. În rest,buna dispoziție îți e curmată brusc de betonul contemporan,trântit brutal peste unicitatea și menirea lor arhaică ,de răstignire a sufletelor . Dacă ar fi fost o zi ploioasă ,cu siguranță i-aș fi găsit utilitatea. Și totuși,o cruce așezată cuminte în spatele bisericii, îmi atrage atenția : „ Sub această piatră grea
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382444_a_383773]
-
răsfățate ? - Dacă nu iese cum trebuie o să-l trimit înapoi la Casino și o să te rechem. - Adică am ajuns la mâna unui neica-nimeni ?? Nu trebuie să mă rechemi fiindcă oricum nu am să vin. La revedere ,macaronarule nesimțit ! Zgomotul ușii trântite de rulotă,nu îi răsună chiar atât de tare în urechi. Cineva care-l jignea ,făcându-l macaronar trebuie să iasă cât mai repede din decor. Fie el și un actor important ! Și totuși ,spusese ceva adevărat, e-un mare
VIAȚA LA PLUS INFINIT (13) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384063_a_385392]
-
de furie pe țeava de eșapament,dar e obosit și vrea s-ajungă mai repede acasă. Se gândește și la ai lui,mai sunase de vreo două ori ,dar nu primise din partea maică-si decât răspunsuri de respingere,de telefon trântit . A vrut să-i viziteze într-una din zilele lui libere,ar fi dorit să-i vadă, însă de fiecare dată a amânat,respingerea ei îi anula decizia de fiecare dată. Simte cum o neliniște cumplită îi invadează sufletul. Lacrimi
VIATA LA PLUS INFINIT (4) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382911_a_384240]
-
sale se închid. Iar speranța prinde din nou viață. Simte cum mașima urcă rampa și-apoi se-nvârte la nesfârșit printre surorile ce-o așteptau tăcute și cuminți în cala vaporului imens. Motorul se oprește iar portiera ,deși nu e trântită, face un zgomot surd ,amplificat de ecoul spațiului închis în care se găsește. Mai trec vreo două ore în care Daciile, absolut noi, își găsesc locul predestinat pe care să îl ocupe. Ș-apoi,doar întuneric și tăcere. Atât de
VIATA LA PLUS INFINIT (5) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383205_a_384534]
-
putut să-ți imaginezi că nu are creier sau că puținul pe l-a avut i se uscase cu ani în urmă. Un animal care nu era în stare nici măcar să sperie pe cineva, dar nici să trezească vreo simpatie. Trântită acolo, la mai puțin de trei metri distanță, era, probabil, singura ființă vie pe o rază de câțiva kilometri, dar nu era un tovarăș de drum, nici măcar nu-ți alina cât de cât groaznica senzație de singurătate care te copleșea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
aprinde În ochii lui o scînteie răutăcioasă de satisfacție. „MÎine sîntem convocați la servici. Avem sarcini urgente. Regret, dar ai să mergi singură la matineu.“ Ea se roșea ușor pe gît și pe decolteu, nu spunea nimic. Doar zgomotul veselei trîntite de-a valma În chiuvetă Îi trăda furia. Domnul D. se retrăgea aproape neauzit În sufragerie, Își deschidea cartea și Începea să fluiere. Lovise În plin. Ajuns În stradă, aerul răcoros i se furișa pe sub gulerul răsfrînt al cămășii, Înfiorîndu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
noi, toți ceilalți, spuneam rugăciunea monoton și înghițind vorbele. Tot ce ni se pretindea era să ne ridicăm în picioare și să rămânem așa cam vreo jumătate de minut, după care ne așezam în bănci cu mare zgomot de pupitre trântite. Iag a început să spună rugăciunea clar și nefiresc de convingător. Pe deasupra, mai făcea și crucea într-un fel aparte, cu pioșienie, cu ochii închiși, aplecându-se ca un actor și dându-și apoi capul pe spate pentru a privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Cred că am reușit, spuse el satisfăcut, unul din capete e desfăcut. Nu trage încă, legătura e destul de complicată. Mai trebuie să văd cum o descâlcim de tot. De dincolo de intrare răzbăteau până la ei zgomote înfundate. Se auzi o ușă trântită și apoi pași apăsați ce se apropiau. Lasă-te din nou la pământ! spuse Cristian în șoaptă. Ne vom preface că nu ne-am revenit cu totul în simțiri. Indiferent ce se întâmplă, încearcă să nu-i lași să vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
în bună parte. Alții luați de valul noii situații sociale create au dat cu oiștea în gardul proprietății vecinului! Producând, firesc(!),pagube. Atât în ograda respectivă ,cât și în viața socială. Adevărul a început să devină o minge de ping-pong. Trântită, decâte ori se ivea ocazia, în capul adversarului, pardon de expresie, vecinului! Și-i clar, au început să apară "cucuiele". Au! dureroase! La atingere. Crescând astfel alarmant sensibilitatea națională. Pe cap de locuitor. Bine totuși că durerea nu se rambursează
DEŞERTUL DE CATIFEA (68-70) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364011_a_365340]
-
Comoara această o purtăm în niște vase de lut, pentru că această putere nemaipomenită să fie de la Dumnezeu și nu de la noi... Suntem încolțiți în toate chipurile, dar nu la strâmtorare, în grea cumpănă, dar nu deznădăjduiți; prigoniți, dar nu părăsiți, trântiți jos, dar nu omorâți.( 2Corinteni 4:1,7-9). 3 greutăți de măsură pentru păstrarea echilibrul în situații limită: Prezența lui Dumnezeu (Matei 28:20), promisiunile Lui (2Petru1:3,4) și scopul lui Dumnezeu pentru viața (Fapte 27:24) Seminarul prezentat
IMPREUNA LUCRATORI CU DUMNEZEU de LIGIA ŞI TIBERIU SEMAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348655_a_349984]
-
na! De două ori. Și cu asta am terminat. - Ceea ce am vrut să demonstrăm, stimate domnule scriitor! Nervii mei creativi întinși la maximum-plus-infinit au rupt tămbălăul cu un “piiing!” necesar pentru fondul sonor: - Afaaaaaară!! Afară din capul meu! Ușa inspirației trântită în urma lor cât și pașii grăbiți spre alte creiere cu sorb la idioți a pus capăt fanteziei neispirate din capul meu, aducându-mi mult dorita liniște de la început ... Ce liniște!...De afară se aud doar două pisici miorlăind a cotoială
PACALA SI TANDALA SAU...TANDALA SI PACALA? de LICĂ BARBU în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346596_a_347925]
-
na! De două ori. Și cu asta am terminat. - Ceea ce am vrut să demonstrăm, stimate domnule scriitor! Nervii mei creativi întinși la maximum-plus-infinit au rupt tămbălăul cu un “piiing!” necesar pentru fondul sonor: - Afaaaaaară!! Afară din capul meu! Ușa inspirației trântită în urma lor cât și pașii grăbiți spre alte creiere cu sorb la idioți a pus capăt fanteziei neispirate din capul meu, aducându-mi mult dorita liniște de la început ... Ce liniște!...De afară se aud doar două pisici miorlăind a cotoială
PACALA SI TANDALA SAU...TANDALA SI PACALA? de LICĂ BARBU în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346595_a_347924]
-
salva oameni, dărâma regate, provoca războaie și, de ce nu, acel lucru, de multe ori mărunt, insignifiant, poate schimba soarta întregii omeniri. Un pas greșit, un gest prost înțeles, o vorbă scăpată, un minut mai târziu sau mai devreme, o ușă trântită, o privire... Dar eu nu sunt filosof și nu fac dezbateri de nici un fel. Eu constat, simt... La fel ca atunci, în seara aceea înnorată și umedă, în care stăteam pe bordura unui trotuar pustiu. S-a așezat pur și
O NOAPTE PERFECTĂ de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346688_a_348017]
-
frâu suspicii ce te ridica sau ... coboară ușor s-aprinzi e, artificii dar ai de grija... te doboară ! PLACIDOTROCUL plâng norii-n cenușa zimțata și mușcă din rana cea nouă ...ce dacă? cui pasă de haina-mi căzută de vorbă trântită amară și slută? cui pasă că zgârii cu unghia-n cer când vise se nasc și pier în mister, ca ... cel cer al meu străin e acum, ca vraja s-a rupt și-i moartă în drum? placid mă tocmesc
LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
-
răsturnat sania cu cei patru speriați. Noroc că au fost azvârliți în puful zăpezii. S-a speriat și lupul care a schelălăit derutat, făcând câțiva pași înapoi. Dar și-a revenit repede și s-a aruncat din nou asupra prăzii trântită în zăpadă. Tudorel era mai mult mort decât viu. Trecerea bruscă din starea de extaz în cea de spaimă îi provocase o adevărată anestezie psihică. Nu mai gândea nimic. Nici un efort de apărare, nici un țipăt, nici un scâncet. Atitudinea lui i-
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
starea de extaz în cea de spaimă îi provocase o adevărată anestezie psihică. Nu mai gândea nimic. Nici un efort de apărare, nici un țipăt, nici un scâncet. Atitudinea lui i-a dat curaj lupului, cu toate că se speriase inițial de pocnetul puștii. Prada trântită, nemișcată și foamea i-au dat ghes să se repeadă din nou. Însă, în momentul în care-și înfipsese colții în gulerul paltonului, a simțit în spate puternice lovituri de copite și mușcături. Deși speriați de împușcătură, armăsarii au alergat
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
se repeadă din nou. Însă, în momentul în care-și înfipsese colții în gulerul paltonului, a simțit în spate puternice lovituri de copite și mușcături. Deși speriați de împușcătură, armăsarii au alergat în galop nebun spre Tudorel. Lupul, lovit și trântit, a avut totuși intuiția să se ridice și să fugă în goana mare, schelălăind de durere. Armăsarii s-au oprit brusc lângă Tudorel, protejându-l cu boturile lor calde din care ieșeau aburi fierbinți. Nu mai sforăiau. Înțepeniseră ca niște
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
cimitirul „vesel ” de la Săpânța. „ Vesel ” e un fel îngăduitor de-a spune ,poate doar textele hâtre ale unui șugubăț și coloritul albastru al crucilor de lemn să te înveselească. În rest,buna dispoziție îți e curmată brusc de betonul contemporan,trântit brutal peste unicitatea și menirea lor arhaică ,de răstignire a sufletelor . Dacă ar fi fost o zi ploioasă ,cu siguranță i-aș fi găsit utilitatea. Și totuși,o cruce așezată cuminte în spatele bisericii, îmi atrage atenția : „ Sub această piatră grea
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354005_a_355334]
-
ai țării împing progresul și-l fac vizibil în unele aspecte, acestea par neînsemnate, fiindcă sunt mult mai izbitoare neîmplinirile și rănile sociale. Coborând din avion, te întâmpină un București ce pare tot mai vizibil un conglomerat de clădiri diverse, „trântite” la întâmplare, fără niciun stil, fără nicio noimă, făcute după gustul și interesul te miri cui. Primăria nu și-a putut impune un punct de vedere și a lăsat să dicteze haosul arhitectonic. Haitele de câini rămân ca o emblemă
ROMANIA ANULUI 2010 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357042_a_358371]
-
fusese înlocuit cu dale hidoase din beton. Lămpile fluorescente, montate, probabil, recent, distonau cu ambianța vetustă. După câteva minute, trenul din care descinsesem se pusese în mișcare. Stăruisem cu privirea în urma lui, până când mă făcuse să tresar zgomotul unei uși trântite. Insistasem să privesc în urma trenului, ca spre o punte ce se ridica în grabă, izolându-mă de lumea din care venisem. Zgomotul ușii mă smulsese din contemplare - de fapt, doar punctul roșu al lanternei din capătul garniturii se mai lăsase
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]