166 matches
-
ce să și-l rupă de la suflet, căci prea s-a uitat de sus când ai lui l-au cadorisit cu ouăle alea proaspete de găină, de-a fost nevoit, numai ca să nu-i refuze, să le ceară și-o trăistuță cu făină ori mălai, pentru a fi protejate la drum. Parcă ar fi fost ouă de aur, așa privise Aurel. L-a iertat însă, atunci când, ajuns acasă, s-a înfruptat dintr-o omletă cu mărar cum demult nu mai gustase
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470151486.html [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
duminică, atunci când fiind trimis cu vitele i s-a pus drept mâncare pentru întreaga zi o felie de mămăligă și una mai mică de pâine. A sesizat asta când i se făcuse foame și când a văzut ce are în trăistuță. S-a retras undeva singur și a mâncat ce i se pusese de acasă. Era prea departe cu vitele de casă pentru a se duce după altă mâncare. Seara când a ajuns acasă aflase că se sărbătorise botezul fratelui său
BELDIE ÎNCEPE SĂ AIBĂ NECAZURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/_beldie_incepe_sa_aiba_necazuri_mihai_leonte_1358061154.html [Corola-blog/BlogPost/345185_a_346514]
-
aici, așezat la stânga atelierului de olărit, dar și alte activități concrete și permanente, care aduc prosperitate populației din zonă. La muzeul etnografic veți descoperi piese și costume naționale, vechi de peste 100 de ani, lucrate manual de femeile din localitate, alături de trăistuțe, botoșei sau semne de carte de diferite dimensiuni, împletite tot manual. Se mai pot admira bundițe sau pieptare cu multe ornamente ce definesc croiala, viu colorate cu motive vegetale, ștergare ori țesături din lână și in ce se atârnă pe
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413904105.html [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
câte un cozonacel și o păscuta ca niște jucării, iar toamnă ne dădea de pomană, mie un cocoșel, iar surorii mele o puicuța, ceea ce ne bucura nespus. Întotdeauna, după ce spărgea ouăle pentru aluat, mama lua cojile, le punea într-o trăistuța și ne trimitea să le aruncăm în pârâul de la marginea satului ca să vadă și năpăstuiții de soarta care se ascundeau prin păduri, din diferite motive, că vine marea sărbătoare. Aflasem de la părinți că prin păduri sunt multi oameni rămași din
PASTILE COPILARIEI MELE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/mihai_lupu_1492061952.html [Corola-blog/BlogPost/378748_a_380077]
-
că a noastră stă cuminte în traistă și mă îmbie să rup un colțișor. Ce gust minunat, de grâu proaspăt măcinat. Mă întorc din nou la treabă și-I asigur pe harnicii mei tovarăși că totul este în regulă, în trăistuța fermecată. La prânz, întind ștergarul pe un hat, sub un păr pădureț, rînduiesc mâncarea, așa cum face acasă bunica, rup turtița în bucățele și-I îmbii “poftiți la masă!” O binemeritată pauză în care bunicul împarte puiul, brânza și sparge ceapa
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Culturi_multiple.html [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
în poleială, lumânărele, artificii, steluțe și alte podoabe pentru împodobit brăduții. Cumpărase de asemenea mere și colăcei pentru colindători. Îi învăță colinde și pe copii, pregătindu-i cum să ureze vecinilor și altor cunoscuți. Doamna Alexandrescu le făcu câte o trăistuță în care să-și pună merele și colăceii ce vor primi de la cei pe care îi vor colinda. În ajunul Crăciunului, domnul Redeanu trimise lui Mache un colet în care erau dulciuri și jucării pentru cei mici. Mache făcu pachețele
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433419957.html [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
îi zise ginerelui său că este timpul să meargă acasă, deoarece tuturor li se făcuse foame. Copiii lui Mache intraseră în vorbă cu cei ai Vetei și se lăudau fiecare cu ce primiseră de la Moș Crăciun sau ce adunaseră în trăistuțe, ca rod al colindului din seara de Ajun. Ajunși acasă, doamna Alexandrescu, împreună cu Eftimia și Maria, aranjară masa, pe care înșirară bucatele pe care le pregătiseră. Băieții abia se abțineau să nu își bage mâinile în platourile puse pe masă
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433419957.html [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
pe zi. Nu era o muncă grea, orice copil putea să facă asta, grija de a ne păzi la trecerea trenurilor căzând în sarcina supraveghetorului. O sticlă cu cicoare și un sfert de pâine neagră de la cantină, puse într-o trăistuță cusută de mama, îmi erau suficiente pentru toată ziua, după care mă întâlneam cu tata care termina și el lucrul. Într-una din zile mă întorceam de la lucru împreună cu un alt copil când am auzit în spatele nostru fluierând un mărfar
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
sa, cu cuvintele: “ Când oi zice avrămeasa, duceți la copii acasă!” Când, într’o fugă de potera, haiducii scăpa într’o cânepă calcand-o și distrugand-o, Stânga ține să-i lase cultivatorului o straița cu bani, drept despăgubire: O trăistuța c’alegea, Cu cutitili sapă, Traista în pământ bagă, Baierile-afar’lasă. Aceasta, pentru că: Lui halal să-i fie blaga! Când oi zice bob de orz, S’o mănânce sănătos. Sublimul gest de a cumpăra țăranului sărac boi și vaci, au
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
nouă ani, când tatăl meu a prins, în podeacul mic de la prăvălie, un hoț, un domnișan sărac ce furase într-o traistă câteva kilograme de făină. Era după foametea din ’47. Tata nu i-a făcut nimic. I-a lăsat trăistuța, l-a băgat în bucătăria de lângă salon și l-a judecat, repetându-i de câteva ori: „Ești cogeamite omul, cum de nu ți-a fost rușine să furi? ” Mi-a rămas întipărit în minte acest cuvânt, „cogeamite”. După ce hoțul împins
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
popular al zonei. PORTUL FEMEIESC tradițional cuprinde: opincile, colțunii (ciorapii) din lână, prigitoare (catrința), frânghia de încins, cămașă cu "pui" și altița, bondița din piele de oaie cu "prim" (bordura) de miel, tulpanul (baticul) înflorat, sumanul scurt, negru din lână, trăistuța, cojocul din piele de oaie cu "prim" negru din piele de miel. PORTUL BĂRBĂTESC este alcătuit din: opinci, ițari (pantaloni) albi din pînză, cioareci (pantaloni albi din lână), cămașă albă cu "pui" (flori) albi sau negri cu "ciupag" (guler) înflorat
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
în casă. Se pun la icoana, pentru a păzi casă de cumpene. După post și rugăciune, de Paste, borșenii merg cu pasca la sfințit, iar de dimineață până la prânz copiii până la 12 ani umblă în tez, primind ouă roșii în trăistuța. Dacă se întâmplă să se strecoare copii mai mari, li se oferă că pedeapsa, pentru a râde de ei, pranicul și cociorva. În 23 aprilie, de Sfanțul Gheorghe, borșenii sărbătoresc Ziua Orașului cu slujba bisericească, urmată de cântec și dans
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
chiar în săptămâna când erau și Filipii, sărbătoarea care se zicea și se ținea pentru a te feri Dumnezeu de primejdia lupilor. Mă scoală bunica într-o dimineață, ca de obicei, îmi dă să îmbuc ceva și-mi pregătește și trăistuța să plec cu oile. Părinții nu-s acasă? Nu! S-au dus la târg, că-i zi de iarmaroc. Și dacă o să fii cuminte și dacă ei umblă bine cu ceea ce-au dus să vândă, ți-or lua și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
la târg, că-i zi de iarmaroc. Și dacă o să fii cuminte și dacă ei umblă bine cu ceea ce-au dus să vândă, ți-or lua și ție ceva, de sărbătorile care vin...! Ies de-acasă cu oile, cu trăistuța în spate, cu trișca la șold și cu Ursu alături. O iau, ca de obicei, spre Șomuz. Trec podețele. Urc dealul Obrejii. Ajung în Pârloage. Poposesc câteva ceasuri bune și pe dealul Crucii, și în Frumușica. Mai cânt din trișcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
din lotu’ ăla... Eram vreo 80 de inși... După ce s-a făcut percheziție, eu am rămas ultimu’, că ne striga În ordine alfabetică. Io cu V..., Veleanu, am fost ultimu’ la percheziție... Aveam o sarsana, că așa Îi zâcea... o trăistuță făcută dintr-o față de pernă, unde Îmi țineam ce lucruri ma’ aveam acolo... (râde - n.n.) Și cân’ ne-a dus pe Reduit, acolo au apărut doi sergenți-majori, băieți tineri, așa cum sunteți dumneavoastră: „Bă, ia vino-ncoa!”. Io cu traista aia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Emil doarme de-a binelea sub pălăriuța lui mototolită, Letiția s-a îndoit de mijloc sprijinindu-și coatele pe genunchii goi, iar studenta, nemulțumită că șoferul nu aprinde măcar un bec, să mai poată învăța, și-a băgat caietele în trăistuță, încercînd să moțăie și ea, stînjenită de Lazăr, singurul care se agită tot timpul, pufnind nervos. Nu te supăra, ce ai? îl întreabă. Draci, nu se vede? Ba da, dar de ce? De plăcere. Că numai drumul ăsta îmi lipsea mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
pe-un viscol ca ăsta merge o tărie. Mă-ndatorezi cu încă un pol, ca să nu-mi mai vînd ceasul? Nu, că n-o să mai avem ce mînca. N-o să mai avem sigur, că au terminat proviziile. Fata caută în trăistuță și scoate cîteva hîrtii de cîte zece lei: Două mici. Lazăr ia banii, dar înainte de-a se ridica face un gest categoric spre fată: Vii la premieră și ți-i restitui, cu condiția asta. N-am obraz să beau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
-i rupă chinul / și-n fund de iad să stea cît mai curînd / crîșmarii care ne botează vinul"? Eu și teama de blesteme! rîde Ovidiu. Chiar, ce-ai vrut să zici? Hai, treacă de la mine, două mari. Mișto păpușa cu trăistuță; îți găsesc un locșor dacă zice da... E-o nebunie să-i dai blugii jos. Te temi că s-ar putea afla de icoană? o ține Lazăr pe-a lui. Mai treacă un deget și-n paharul ăsta, apropo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
o vrea din nou, foarte mișto Grig ăsta, îl știu, mi l-a prezentat, un mascul sictirit, americanizat, cu blugi bătuți în ținte, strînși pe corp, anume croiți să-i pună în evidență organele, în față, adunate ca într-o trăistuță, precum în costumele medievale... Ăla n-o fi fost prost, să umble cu principii..., cameră separată la hotel..., ptiu!, uite cum am aruncat banii, cînd n-am o pereche de pantaloni noi măcar. Ce, aia-i de nasul meu?, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
încruntată, să-și amintească ceva. Nu vă supărați, ați terminat cumva Fizica? o întreabă el. Nu, sînt la Matematică. La București? La Iași. Mă iertați, îmi păreți cunoscută... Și dumneavoastră, dar nu dintr-un tablou surîde fata, însă imediat deschide trăistuța din umăr și se uită în programul de sală. Mihai Vlădeanu! se bucură ea. Pe mine mă știți din tabloul lui Derain, "Ceașca cu ceai", din biroul lui Lazăr, mi-a spus-o și el azi dimineață. L-ați cunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
sunt lipsite de trăire. La fel și costumele populare în marea lor diversitate, sunt scoase de prin lăzile de zestre și expuse pe simeze într-un mod extrem de atrăgător. Nu lipsesc accesoriile specifice care sunt opincile din piele de porc, trăistuțele din macat, țesut în casă și cu care mergeau femeile la târg sau, vara, cu mâncare la câmp. Tot la accesorii țesute cu motive geometrice, forale sau antropomorfe, sunt și brâiele la costumele femeiești sau bărbătești, lucrate deosebit și așezate
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
la costumele femeiești sau bărbătești, lucrate deosebit și așezate în exoziție de-a lungul costumelor ori legate pe costum. Colțul alb, broboada țesută cu mărgele colorate pe margine, casincele, barizurile, broboadele, în general, sunt expuse alături sau ieșind elegant din trăistuțe. Costumele sunt expuse într-o alt ă ordine în fiecare an, în funcție de câte reușesc să adun ca număr. Costumele de mire și de mireasă, de fetițe și de băieți sau de mo șnegi și babe sunt așezate pe familie; mamă
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
glasul care Îi speriase. Dădură cu ochii de doi militari: un sergent și un soldat. „Grănicerii!” țipă fiecare În gând. Stăteau crăcănați câțiva pași mai Încolo. Erau Înalți până la cer. Aveau armele pe piept. De centuri atârnau baionetele și niște trăistuțe de piele În care băieții știau că se afla muniție. Sergentul, cel care vorbise, Îi luă la Întrebări. „Cu cine sunteți?” „Cu nimeni.” „Ați venit așa, de capul vostru?” „Da”, răspunse iarăși Scurtul, cu glasul nițel sugrumat. Lică nu zicea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
colibă, spre bucuria noastră, ascultând concertul greierilor și luptândune cu țânțarii. Alteori, după ce veneau părinții, plecam acasă, dar nu mai devreme de apariția pe cer a atâtor stele, încât nu le mai puteam număra. În grup, fete și băieți, cu trăistuțele pline de struguri sau cu pepene în ștergar, însoțiți de nelipsitul și credinciosul cățel, plecam cântând acasă, printre păpușoi, probabil și pentru a ne înlătura spaima întunericului. Din același motiv, alteori ne retrăgeam din câmp cu torțe aprinse sau cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
copii, apoi au mai venit cinci. Ultimii erau din Preluca, Zăpode și Dealul Armanului. Iarna, când era frig, Încălțați cu opinci și Îmbrăcați cu câte un sumănaș, Înotau prin omăt fără să le fie frică de sălbăticiuni. Mai puneau În trăistuță și câte două-trei lemne pentru foc, cu grijă Însă ca să nu se spargă tăblița, să nu se fărâme boțul cu brânză și să nu se rupă țăruzele. Cu mânuțele roșii de frig, Împreunându-și mai Întâi degețelele pentru rugăciune, rosteau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]