156 matches
-
Zingel zingel (Pietrar) 248. ROSCI 0252 - Toplița - Scaunul Rotund Borsec Tipuri de habitate: 7220* - Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) Specii de mamifere: 1352* - Caniș lupus (Lup); 1361 - Lynx lynx (Râs); 1354* - Ursus arctos (Urs brun) 249. ROSCI 0253 - Trăscău Tipuri de habitate: 4060 - Tufărișuri alpine și boreale; 6170 - Pajiști calcifile alpine și subalpine; 6190 - Pajiști panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis); 8120 - Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajele montan și alpin (Thlaspietea rotundifolii); 8160* - Grohotișuri medio-europene calcaroase din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
este peșteră din Munții Trăscăului care cumulează toate superlativele pentru această grupa montană și nu numai: cea mai lungă, cea mai denivelata, cea mai dificilă, cu cea mai mare sală, cu cea mai înaltă galerie, cu cel mai lung curs subteran, cu cel mai mare
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
colonie de lilieci din Europa, cu cele mai lungi și mai numeroase excentrite, cu cel mai mare depozit de chiropterit din România Peșteră se află pe teritoriul satului Sub Piatră, comuna Sălciua, județul Albă, în partea de nord-vest a Munților Trăscăului, la obârșia pârâului Valea Morilor, afluent pe dreapta al Arieșului. Altitudinea absolută este de 567 m. Este cea mai lungă peșteră din Munții Trăscăului. Se poate ajunge la ea pe drumul național DN75 Turda-Câmpeni, până în localitatea Sălciua de Jos, iar
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
află pe teritoriul satului Sub Piatră, comuna Sălciua, județul Albă, în partea de nord-vest a Munților Trăscăului, la obârșia pârâului Valea Morilor, afluent pe dreapta al Arieșului. Altitudinea absolută este de 567 m. Este cea mai lungă peșteră din Munții Trăscăului. Se poate ajunge la ea pe drumul național DN75 Turda-Câmpeni, până în localitatea Sălciua de Jos, iar de aici pe drumul comunal parțial asfaltat, circa 5 km până în cătunul Sub Piatră. Huda este un regionalism ce înseamna cale îngustă, groapă, gaură
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
distanță se află ruinele cetății dacice, Apoulon (Piatră Craivii) clădita în sec. al 3-lea î.e.n., pe vremea regelui Rubobostes(unde se crede că Decebal și-a pus capăt zilelor). Zamolxes, zeul dacilor s-a retras într-o peșteră din Trăscău, cea mai mare și mai vizibilă. Aceasta ar putea fi Huda lui Papara. Preluat din latină, modelat în română a rezultat Huda lui Papara. Mai sunt și câteva explicații umoristice care leagă substantivul papara de omleta, născocite de ghizii inventivi
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
5 milenii. De aici, povestea merge mai departe... De la sfârșitul acestei epoci a fost descoperit în zona intrării un celt de bronz, depus că ofranda zeului într-o fisură a peretelui de calcar. Puternică ginta a Apulilor, dacii din Munții Trăscăului au ridicat nu departe de aici cetatea Craivi, un veritabil cuib de vulturi la care se poate ajunge urmând un adevărat traseu alpinistic. Controversele asupra personalității lui Zamolxe au început să apară odată cu menționarea lui de către Herodot, părintele istoriei, care
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
Viorel Ludușan descoperă al doilea sistem fosil. Este explorat și cartat în mai multe ture. Lungimea totală a peșterii este de 5 200 m. iar denivelarea de +123 m. Este cea mai lungă și cea mai denivelata peșteră din Munții Trăscău. Potențialul peșterii este însă mult mai mare. În 1986 acelaș club speologic Polaris ia inițiativa amenajării turistice a peșterii. Acțiunea începe în 1 august. Sunt prezenți Viorel,Ioan, Mircea și Dana Ludușan, Eugen și Dodo Cindrea, Vasile Kucinski, Naghy Martin
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
legendă, , în care Cântărețul de flaut cu flautul sau fermecat a ascuns copiii orașului ca răzbunare că nu a fost plătit pentru salvarea urbiei de invazia șobolanilor. Și tot ei fac legătura între peșteră și Dracula. Pe la 1290, la Sângiorgiu Trăscăului (redenumit "Colțești" în a doua jumătate a sec. XX), pește culmea Bedeleului, la numai 8 km de Huda a fost ridicat castelul nobiliar Thoroczkay (Cetatea Trăscăului) Construcția a fost făcută de sașii aduși din Austria și de secui care au
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
șobolanilor. Și tot ei fac legătura între peșteră și Dracula. Pe la 1290, la Sângiorgiu Trăscăului (redenumit "Colțești" în a doua jumătate a sec. XX), pește culmea Bedeleului, la numai 8 km de Huda a fost ridicat castelul nobiliar Thoroczkay (Cetatea Trăscăului) Construcția a fost făcută de sașii aduși din Austria și de secui care au rămas până în ziua de azi în cele două sate, Colțești și Rimetea. Din istoria zbuciumata a castelului se remarcă faptul că Matei Corvin îl confiscă pentru
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
Hallerko cunoaștem că este de origine germanica, din sec.XIII , primul reprezentant al acestei familii fiind nobilul Ulrich Haller , mort în anul 1246 . În legătură cu baroneasă Anna (Maria) Thoroczkay (de Toroczkoszentgyorgy) trebuie menționat că aceasta face parte din familia nobiliara de Trăscău {Thoroczkay) , cel mai reprezentativ membru fiind subvoievodul Thoroczkay din Coltești care a ridicat în anul 1296 Cetatea Colțesti (, ) , cetate aflată la 5 km sud-vest de comună Remetea din județul Albă . Opunându-se anexării Transilvaniei de către Casă de Austria - Habsburgii - în cadrul
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
subvoievodul Thoroczkay din Coltești care a ridicat în anul 1296 Cetatea Colțesti (, ) , cetate aflată la 5 km sud-vest de comună Remetea din județul Albă . Opunându-se anexării Transilvaniei de către Casă de Austria - Habsburgii - în cadrul revoltei Curuților {1703-1711} , familia nobiliara de Trăscău {Thoroczkay} a fost înlăturata de pe scena istoriei , cetatea acestora fiind distrusă în anul 1713 de către trupele imperiale austriece conduse de generalul Tiege {Lobonți}. Cetatea se mai păstrează parțial și astăzi {zidurile incintei și două turnuri laterale} , fiind înscrisă pe lista
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și peisagistic), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Albă. Aria naturală se află în partea estică a Munților Trăscăului, pe "Valea Ceții", la o altitudine cuprinsă între 750 și 1150 m, pe teritoriul administrativ al comunei Întregalde, la limita teritorială a acesteia cu comună Stremț. Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie
Cheile Tecșeștilor () [Corola-website/Science/325600_a_326929]
-
în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 5 ha. Arealul (inclus în situl de importanță comunitară "Munții Trăscăului") prezintă un relief diversificat: abrupturi stâncoase (cheiuri constituite din calcare jurasice și formațiuni cretacice, formate din marne, gresii și conglomerate), acoperit în mare parte cu vegetație de arbori și arbuști cu specii de fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn
Cheile Tecșeștilor () [Corola-website/Science/325600_a_326929]
-
concert în aer liber, în fața Teatrului Național. Pe data de 22 mai 2009, The Amsterdams a lansat primul album de studio, denumit "Adolessons", printr-un concert la clubul Silver Church din capitală, concert ce i-a avut invitați pe Doru Trăscău (AB4, The Mono Jacks) și pe doi dintre foștii membri ai trupei, Dan Olaru și Alex Ghiță (Rain District). Formația a interpretat atât piesele de pe album, cât și piese mai vechi. Albumul a fost produs, distribuit și editat independent, sub
The Amsterdams () [Corola-website/Science/314844_a_316173]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului județul Albă. Aria naturală se află în partea estică a Munților Trăscăului (la o altitudine cuprinsă între 350 și 700 de m) pe cursul inferior al Văii Galdei, pe teritoriul administrativ al comunei Galda de Jos, între satele Galda de Sus și Poiana Galdei. Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin
Cheile Gălzii () [Corola-website/Science/325611_a_326940]
-
Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 3 ha. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Trăscău" și reprezintă o zonă de cheiuri săpate în calcare jurasice (crește abrupte, turnuri, lapiezuri, nișe, polițe sau grohotișuri), ce conferă locului un peisaj deosebit. Floră rezervației are în componență o gamă diversă de plante cu specii de arbori (păduri de
Cheile Gălzii () [Corola-website/Science/325611_a_326940]
-
care cântărețul din flaut din Hameln cu flautul sau fermecat a ascuns copiii orașului ca răzbunare că nu a fost plătit pentru salvarea urbiei de invazia șobolanilor. Și tot ei fac legătura între peșteră și Dracula. Pe la 1290, la Sângiorgiu Trăscăului, pește culmea Bedeleului, la numai 8 km de Huda a fost ridicat castelul nobiliar Thoroczkay (Cetatea Trăscăului) pe ruinele vechiului castru român. Construcția a fost făcută de sașii aduși din Austria și de secui care au rămas până în ziua de
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
nu a fost plătit pentru salvarea urbiei de invazia șobolanilor. Și tot ei fac legătura între peșteră și Dracula. Pe la 1290, la Sângiorgiu Trăscăului, pește culmea Bedeleului, la numai 8 km de Huda a fost ridicat castelul nobiliar Thoroczkay (Cetatea Trăscăului) pe ruinele vechiului castru român. Construcția a fost făcută de sașii aduși din Austria și de secui care au rămas până în ziua de azi în cele două sate: Colțești și Rimetea. Din istoria zbuciumata a castelului se remarcă faptul că
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
Gruiului, Pătrângeni, Pirita, Podu lui Paul, Runc, Ruși, Suseni, Trâmpoiele, Valea Mică și Vâltori. Zlatna este o depresiune aflată între 2 lanțuri muntoase - munții Metaliferi de origine vulcanică, cu vârful Jidov cu o înălțime de peste 900 m și de Munții Trăscău, munți formați prin încrețire din care se remarcă vârful Dâmbău cu o înălțime de 1.369 m. Pricipalul rău care trece prin Zlatna este Ampoiul care care are o lungime de aproximativ 50 km și se varsă în râul Mureș
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
este așezată în partea nordică a județului Albă, la o distanță de 117 km de reședință de județ, mai aproape fiind de Turda (45 km) și de Câmpeni (41 km). La nord se află Muntele Mare, iar la sud, Munții Trăscăului. Sălciua de Sus are o suprafață de 42 de hectare și se află la 1 km distanță de reședință comunei. Altitudinea medie a comunei este 747 m, iar climă este temperat continentală. „Depresiunea Sălciua apare că o depresiune intramontana de
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
este un aven de dimensiuni medii din Munții Trăscău, Apuseni. se află pe teritoriul satului Cetea, comuna Galda de Jos, județul Albă, în partea central-estică a Munților Trăscăului, în bazinul hidrografic al Pârâului Galda la Se poate ajunge pe drumul județean Albă Iulia - Galda de Jos 107 K, apoi
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
este un aven de dimensiuni medii din Munții Trăscău, Apuseni. se află pe teritoriul satului Cetea, comuna Galda de Jos, județul Albă, în partea central-estică a Munților Trăscăului, în bazinul hidrografic al Pârâului Galda la Se poate ajunge pe drumul județean Albă Iulia - Galda de Jos 107 K, apoi pe drumul forestier până în satul Cetea. De aici, pe jos o oră de mers pe o poteca nemarcata, aproape de
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Albă. Aria naturală se află în partea central-estică a Munților Trăscău (1250 m), în județul Albă, pe teritoriul administrativ al comunelor Râmeț (satul Valea Mănăstirii) și Stremț (satul Față Pietrii). Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României
Cheile Mănăstirii () [Corola-website/Science/313861_a_315190]
-
Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 15 ha. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Trăscău" și reprezintă un peisaj pitoresc, înscris în calcare, care conserva totodată o serie de plante rare. Floră rezervației are în componență arbori și arbuști cu specii de fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), alun
Cheile Mănăstirii () [Corola-website/Science/313861_a_315190]
-
Sălciua de Jos, Sălciua de Sus, Sălicea, Săliște, Sând, Sângeorgiu, Sânger de Câmpie, Sâniacob, Sânmarghita, Sânmartinul Deșert, Sânmartinul Sărat, Sânmihaiul de Jos, Sânmihaiul de Sus, Sartăș, Sasavința, Șăulia, Șăușa de Câmpie, Săvădisla, Scărișoara, Șchiopi, Silvașul Unguresc, Surduc, Șuțu, Tăureni, Țicud, Trăscău, Tritul de Jos, Tritul de Sus, Tur, Urca, Vaidasig, Vaidei de Câmpie, Velcheriul de Câmpie, Vereșmort, Vidolm, Vidra de Jos, Vidra de Sus, Vințul de Sus, Zău. Între 1918-1925 aceste comune rurale au aparținut administrativ următoarelor șase plăși: În prezent
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]