132 matches
-
și care obișnuia să înșire pe un maidan vreo două octave de sticle de whisky goale, după care, când se aduna lumea, dansa, muzical, pe marginea lor. (Așadar, o să mă credeți pe cuvânt că în arborele nostru genealogic figurează câțiva trăsniți.) Părinții noștri, Les și Bessie Glass, aveau un repertoriu convențional, dar (credem noi) reușit de cântece și dansuri și flecăreală în teatrele de revistă și în music-hall-uri, ajungând aproape cap de afiș în Australia (unde Seymour și cu mine am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
supravegheze ca întreaga liotă - în special gemenii - să facă regulat baie, încât de multe ori îi trecea rândul. Ceea ce mă duce înapoi, nu foarte convenabil, la subiectul frizeriei. Într-o după-masă, când mergeam să ne tundem, s-a oprit ca trăsnit în mijlocul carosabilului pe Amsterdam Avenue, și m-a întrebat foarte serios, în timp ce mașinile și camioanele goneau pe lângă noi din ambele direcții, dacă am ceva împotrivă să mă duc să mă tund fără el. L-am tras pe trotuar (aș vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
ocazie se Înbulzeau să plătească formația lui Tony Pavone, Însă acesta, de cele mai multe ori o preferase pe Vally: se simpatizau reciproc, datorită acelui flux magnetic ce obligă sexele antagoniste să se iubească sincer, fără apropouri indecente...! Tony Pavone rămase ca trăsnit, În momentul când Vally Îl abordă cu un zâmbet șugubăț. Îl interogă: „Spune dragul meu Tony, tu mai mă iubești...? Te am Întrebat și vreau să știu neapărat: mie ce cadou Îmi aduci, când te Întorci Înapoi din Germania Federală
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cu buze negre și ochi roșii, cu fețe verzi de ficat gătit lăsat peste noapte. În același timp era ca o școlăriță care Încearcă să deseneze oameni drăguți, cu guri de cupidon și gene lungi. Să fiu sincer, am rămas trăsnit când m-am pomenit că arăt ca o păpușă hidoasă scoasă din catacombe. În vopseaua aia lucitoare pe care o folosește, chiar arătam terminat. Era ca și cum nu-mi ajungea o moarte, ci trebuia să am o moarte dublă. Ei, lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
la o fîșie de ziar jerpelită. Mi-l Întinse de Îndată ce m-am așezat. — Trebuie să mărturisesc că m-am descurcat destul de greu după schița făcută de tine. — Aici scrie că au dispărut peste optzeci de mii de persoane. Am rămas trăsnit. Cazul domnului Nemuro nu e cu nimic ieșit din comun. — Tu ai hotărît să vă Întîlniți aici? — Da. Perspectiva e interesantă. CÎnd te uiți Într-acolo, Îi vezi și pe cei care urcă, și pe cei care coboară. Ai senzația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
bucură cei bogați și privilegiați. Avea o piele minunată și nu se machia niciodată, act pentru care eu și Teenie am fi fost concediate, dar nu și ea. La fel și cu hainele: Brooke nu era nici pe departe îmbrăcată trăsnit și nimeni nu spunea nimic. Astăzi purta pantaloni largi de cașmir neprelucrat și un puloveraș drăgălaș de culoarea pieii de căprioară, tot din cașmir. Nu cred că știa că mai există și alte materiale, în plus umbla zvonul că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Poate pune lațuri pentru sticleți șantieristul. Își poate spăla izmenele și să le întindă la uscat pe schele. Și câte încă alte multe nu poate face. Și cel mai greu îi este când se revarsă mioriticul din el. Atunci, ca trăsnit, se repede la prima crâșmă. De obicei, sunt cel puțin trei la colțul străzii, îl mai așteaptă o terasă lângă școală, un bufet „la varice“ în coasta bisericii, alte două bodegi „de apartament“ peste drum de secția de poliție și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
să se despartă. Cloridan, neștiind cum să-l ajute, dar hotărât să piară cu el dacă așa era scris, a luat o săgeată și potrivind-o în arc a trimis-o în pieptul unui cavaler creștin care a căzut ca trăsnit de pe calul său. Ceilalți și-au rotit privirile în jur spre a vedea de unde venise săgea fatala lovitură. Unul dintre ei, pe când își întreba camarazii din ce direcție apăruse săgeata, a primit o a doua în gât care i-a
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
s-a înțepenit de când nu a mai umblat la ea. Mergea ca uns! „Ei, lasă, că vă descânt eu de șopârlaiță!” - și-a zis hangiul, punând pușca la căpătâiul patului. În clipa următoare, însă, s-a așezat pe scăunel ca trăsnit! „Da’ dacă îl... de unde mai primesc eu galbeni? Și nu pot spune că nu-mi trebuiesc. Să pun și eu un ban de-o parte, că nu se știe ce vremuri or mai veni... Ce să-i fac, însă, muierii
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
meu în Portugalia, la Lisabona și Estoril, cu fadourile pline de melancolie mângâindu-mi 102 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE auzul. Știi ce mi-a rămas din Olanda? Imaginea șemine ului cu lemnele arzând în plin iulie, siluetele unor trăsniți care înotau într-o mare de treisprezece grade. În Belgia, la Bruges, m-au încântat poezia caselor și a stră zilor, tablo urile lui Memling cu lumina căzând pe îngân durarea chipurilor pictate. În Grecia m-au fermecat coloa nele
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
Gaudí, cu vrăjitul Toledo! Eram în largul meu în Portugalia, la Lisabona și Estoril, cu fadourile pline de melancolie mângâindu-mi auzul. Știi ce mi-a rămas din Olanda? Imaginea șemine ului cu lemnele arzând în plin iulie, siluetele unor trăsniți care înotau într-o mare de treisprezece grade. În Belgia, la Bruges, m-au încântat poezia caselor și a stră zilor, tablo urile lui Memling cu lumina căzând pe îngân durarea chipurilor pictate. În Grecia m-au fermecat coloa nele
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
tristă amintire 1996-2000, pot să-l asigur că Iliescu chiar și mort ar fi mai puternic decât un Constantinescu viu cu toată ceata sa de țărăniști la un loc... Naționalism și alte boabe În 1943, apărea o carte numită “Târgul trăsniților”, scrisă de hușeanul Gheorghe Chiper. Un critic din generația pampers, spune plin de importanța sa, că numitul scriitor ar fi fost un naționalist convins, antisemit și veșnic critic al sistemului parlamentarist din acele vremuri. Că era naționalist, cred că doar
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
fel de ciudățenie clasicizată a orășelului!... Nu era nici cu zece ani mai în vârstă decât acești tineri, mulți foști elevi ai săi, roind în jurul tumbelor sale, elevi studenți ingineri medici, rotind discuri reviste magnetofoane paradoxuri sticle pipe, în mijlocul cărora trăsnitul Tolea îndeplinea rolul de măscărici blazat și șic, în stridențele sale poliglote. Până și rusa, pe care o preda la liceu, limba opresivă și antipatizată, devenise, în rictusul măștii sale cabotine, o provocare, o bizarerie nostimă. Nu fusese timp decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
urcase de mult la cap și cred că am bătut un pic câmpii cu aiureli și bancuri incoerente, în timp ce publicul pe jumătate turmentat făcea eforturi să mă urmărească. Aproape singurul amănunt pe care mi-l mai amintesc din discursul acela trăsnit este un scurt comentariu pe tema abilităților lingvistice ale lui Casey Stengel. Dacă îmi amintesc bine, cred că mi-am încheiat alocuțiunea cu un citat al maestrului: — Nu degeaba i se spunea Bătrânul Profesor, am zis. Nu numai că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
străzii scăpase de ele. Miroseau îngrozitor. Fum, urină, ceapă prăjită, rachiu ieftin... Mizerie! Când ajunsese la han, îl trimisese pe Ivan după o sticlă de votcă. Băuse jumătate, dintr-o suflare. Și-o turnase drept în gât, soldățește. Căzuse ca trăsnit pe pat și adormise mort. Cealaltă jumătate o băuse a doua zi. Și încă alte multe jumătăți, ca să adoarmă iarăși mort. ― Ei bine, tinere Văcărescu, agent sau nu, vei plăti cu vârf și-ndesat! mârâi el. Lasă că te învăț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
rămăsese singurul tovarăș de drum, nu-și imaginase că întâmplările ar putea lua o asemenea întorsătură, căci pentru el, ca războinic și nobil al unui popor de nobili războinici, acea moarte însemna singura înfrângere definitivă. Dar acum, dintr-o dată, ca trăsnit, descoperea că moartea nu însemna nimic față de cruda realitate: să afle că ființele iubite deveniseră victimele propriului său război și că asta era de fapt adevărata și cea mai groaznică înfrângere. în mintea lui se perindau o dată și încă o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
am dus în septembrie la facultate, mă așteptam să găsesc numai ruine, dar clădirile erau la locul lor, neatinse. Bibliotecile nu fuseseră jefuite, sălile profesorilor și clasele fuseseră cruțate de distrugeri, iar birourile administrative studențești scăpaseră de incendieri. Am rămas trăsnit. Ce naiba făcuseră greviștii aceia? Cursurile s-au reluat, e adevărat, sub supravegherea trupelor de ordine și cei care au ocupat primele rânduri în amfiteatre au fost chiar conducătorii grevei. S-au așezat în bănci de parcă nu s-ar fi întâmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
iubit mai mult decât am iubit-o eu". Era o alinare superfluă care-mi ungea rana cu alifie. Și încă nu aveam certitudinea unei infidelități. Gândurile se hărțuiesc între ele câinește, luptând să cucerească postul de comandă. Când unul cade trăsnit se ivește cu iuțeala fulgerului altul mai puternic și-i ia locul. Pe câmpul de bătălie mor în încăierare zeci și sute de gânduri, până ce unul, născut din viața celorlalte și chiar în timpul ostilităților, învinge și pune mâna pe frâne
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Când plutonierul îi ordonă să coboare, băiatul aruncă o privire încremenită de sus. Deodată ridică pumnul și, cu o frază celebră citită într-un roman, strigă : - La pământ, ticăloșilor ! Arătând cerului posterioare bombate, plutonierul și sergentul se trântiră jos ca trăsniți. Gura căscată a celui de al treilea jandarm arăta că nu înțelegea nimic ; dădu să-și șteargă cu cotul un strop care îi luneca pe lângă buburuz. Bătrânii zâmbiră ascuns ; din respect pentru șef, își potriviră însă obraze înspăimântate. Întorcând ochii
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
astea dacă n-aș fi forțat de împrejurări: te-am recunoscut după fotografii în după-amiaza când m-ai atacat și ți-o spun pe șleau, am anunțat prezența ta pe Venus, convins fiind că o să poți dispare. Și am rămas trăsnit când am auzit că ai fost găsit în vila-arbore a lui Crang. Își trase sufletul și Gosseyn avu tot timpul să se simtă dezamăgit. Singurul său avantaj față de bandă, a-l cunoaște pe Prescott, se volatilizase. Gândindu-se retrospectiv, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
astea dacă n-aș fi forțat de împrejurări: te-am recunoscut după fotografii în după-amiaza când m-ai atacat și ți-o spun pe șleau, am anunțat prezența ta pe Venus, convins fiind că o să poți dispare. Și am rămas trăsnit când am auzit că ai fost găsit în vila-arbore a lui Crang. Își trase sufletul și Gosseyn avu tot timpul să se simtă dezamăgit. Singurul său avantaj față de bandă, a-l cunoaște pe Prescott, se volatilizase. Gândindu-se retrospectiv, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
problemă. - Domnule Grosvenor, îi răspunse Kent cu răceală, atitudinea colegilor dumitale mi se pare foarte clară și mă îndoiesc ca prelungirea discuției... Nu-și sfârși fraza: dându-și deodată seama de rostul adânc al celor spuse de Grosvenor, rămase ca trăsnit și-și aruncă privirea în jur, ca și cum ar fi cerut ajutor celorlalți. Văzând că nimeni nu spune nimic, murmură: - Ai cuvântul, domnule Grosvenor. - Domnul Kent are dreptate, începu acesta. E prea devreme ca să tragem concluzii. Până în prezent am explorat trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
era o carte broșată și elegantă, pe care Shams o tot dezmierda în timp ce îi dădea paginile: — Voi citi diseară din ea, la casa frăției, te invit, dacă vrei să vezi cum se-ntâmplă cu dansul... Omar se oprise în loc ca trăsnit. Era prima oară când îi recunoștea că el e sufit din frăția dervișilor care practicau sama și avea încredere să i-o spună. — Trebuie să fac anume ceva pentru asta? îngăimase. — Nicidecum. E cum zice versul: „ai fost crud și
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
bun, iar matroanele singure - amanți viguroși. Doar pentru Omar, clubul de călărie dogorea ca jăratecul pus sub tălpi. Se gândi să îl stingă, alegându-și un roib: pur și simplu, la grajduri, într-o dimineață apăru un client cu totul trăsnit. Voia să plătească un cal doar al lui, pe care să-nvețe să-l stăpânească. Începu călăria într-o dimineață de luni, cu un fel de jocheu care n-avea mai mult de treizeci de ani. Din primul moment îl
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
figură de predicator nu mai luă taxiul. A doua zi dimineață, când Omid trebuia să dea ochii cu Corbul Alb, se simțea vlăguit de presimțiri sumbre. Își îmbrățișase băiatul cel mic, înainte să-l lase în fața școlii, iar copilul rămăsese trăsnit pe trotuar: taică-său nu făcea așa ceva niciodată. Când ajunse în biroul călăului său, ca un om mort pe jumătate, Omid își întinse gâtul spre comisar și vorbi precum un bărbat care se îmbătase: — Sarok, n-a venit niciunul din
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]