92 matches
-
munte, în toiul alegerilor, visul său politic și etic era împlinit! Și cu acest prilej el alină și suferința fiziologică și morală a coanei Zoițica, asemeni unui Mesia așteptat! Agamiță n-a căzut - venit din ceruri! - a sosit într-o trăsurică! Mesia, în trăsurica dusă pe umeri de bodigarzi - apostoli, fără clopoței la gât! - anulează timpul cătrănit de altădată, aducând, acum, în locul jalei și al plânsului politic, euforia muzicii de fanfară! Venind nu din cer, ci din timp, de la 48, vulturul
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
alegerilor, visul său politic și etic era împlinit! Și cu acest prilej el alină și suferința fiziologică și morală a coanei Zoițica, asemeni unui Mesia așteptat! Agamiță n-a căzut - venit din ceruri! - a sosit într-o trăsurică! Mesia, în trăsurica dusă pe umeri de bodigarzi - apostoli, fără clopoței la gât! - anulează timpul cătrănit de altădată, aducând, acum, în locul jalei și al plânsului politic, euforia muzicii de fanfară! Venind nu din cer, ci din timp, de la 48, vulturul mesianic schimbă osia
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
iar politica nu mai este o marfă! Și din moment ce comercializarea lor nu le schimbă valoarea de folosință!.. În finalul Scrisorii pierdute toate personajele sunt înnoite spiritual, egale în forța estetică a iraționalului amoros și a rațiunii sociale, obștești! Agamiță, din trăsurica sa pe rotile vorbește din toți porii, ca un sfânt decapitat, fără grija politicii și a propriului său succes evanghelizator! Toți cei din jur i se închină, așa cum i se închină și lui Ioan Botezătorul, cel rămas fără cap, și
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
securea propriei sale soțioare! Agamiță a eludat moartea venită cu ajutorul loviturilor de topoare, trăind în absența căsniciei! Din înstrăinarea de lume și de străinul din sine a făcut o nouă lege a iubirii universale, nu?.. Iar moartea sa somnambulică din trăsurica pe rotile este o Înviere!.. În locul morții dușmanilor politici, el le aduce tuturor cetățenilor fericirea! În orașul de sub munte, încremenit în proiect, el le aduce tuturor prometeicilor și prometeicelor Fericirea! Agamiță devine, astfel, repetăm, vulturul mesianic! Toți concetățenii Cetățeanului turmentat
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
formidabil, cehovian, al strângerii cioburilor pozei sparte de ofițerul beat în chipiu! O, ce strună lungă a vibrat în mine la această simplă, sfâșietoare, grațios-grotescă întâmplare capitală! Supa fierbinte liniștește..." Da, liniștește ceva imposibil de descris, poate trecerea, trecerea, trecerea trăsuricii timpului nostru. Cum îl înțeleg, acum, pe Sorin Titel! "Să-ți încălzesc puțină supă, spuse înduioșat unchiul Rubin". Ce-am putea face altceva? Dar Desideriu "...descoperi, în acea trecătoare clipă a trezirii din leșin, lumea cu splendoarea ei de nimic
Cântec spus cu geana-n lacrima destinului necruțător by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12890_a_14215]
-
Emil Brumaru Ne vom iubi atît de mult Vom fi atît de triști și singuri Tu portocală eu adult Poftim un crin bolnav de friguri Și-o trăsurică-ți va purta Trupul bătut mărunt cu flori De păducel o sora mea Deasupra căreia trec nori Cînd păpădii se sparg și cad De ce de ce vrei să mă-nvingi La tine între sîni e cald Adio bate ora cinci Mai
Tamaretă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9375_a_10700]
-
Poartă folosită pentru conducerea Imperiului Otoman, care în franceză se numește La Sublime Porte. Ricșă provine în română din engleză. Engleza a împrumutat direct cuvântul japonez jinrikișa, format din trei cuvinte: jin „om“, riki „putere“ și șa „căruță“, cuvântul însemnând „trăsurică (cu două roți) (trasă prin) puterea unui om“. Acestui cuvânt i s-a simplificat forma și s-a ajuns la engl. ricksha. Gheișă „cântăreață și dansatoare japoneză“ și soia au fost împrumutate în română din germană, cf. germ. Geisha/Geischa
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
duraseră aproape opt ore. Înfundat într-un fotoliu de răchită, o privea pe Cecilia ca pe-o logodnică mistică sau ca pe-o zeiță. Iar acum, lângă Cedric, privind fascinată vitrina medicală de vizavi, ocultată din când în când de trăsurele trase de catâri ce-și scoteau prin pălăriile de fetru urechi lungi și neliniștite, de limuzine de culoarea lămâii și chiar, o dată, de un dric gol, cu ferestre strălucitoare și sculpturi flamboyante în abanos, Cecilia o aștepta răbdător pe mătușa
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
spre mângâierea mea, următoarele cuvinte: " Eu țin minte jurământul meu, sunt însă silită să-l calc...... nu desprețui pe Maria! Don Caldero mi-arătă un medalion pe care-l purta pe piept. Cunoașteți, întrebă el, această față? Mă spăimântai. Erau trăsurele consoartei mele... - Soția mea! zisei cu o voce nesigură. {EminescuOpVIII 571} - Nu, amicul meu, răspunse Caldero, cu un surâs amar, a fost maica sa, din cauza aceasta m-am făcut amic cu domnia-voastră, iubeam încă pe maica în copilul ei. Am
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
spună o vorbă, își smulse mâna și coborî în fugă. Generalul îl zări pe prinț ajungând la poartă după ce troicile porniră în goană; prințul opri prima birjă și-i strigă vizitiului să-l ducă la Ekaterinhof, în urma troicilor. Apoi veni trăsurica generalului, trasă de trăpașul cel sur, și-l duse pe general spre casă, cu noi speranțe și planuri, cu colierul de perle, pe care totuși generalul nu uitase să-l ia cu el. Printre planuri, îi licări de vreo două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Gheorghe Puiu și Liviu Antonesei, precum și din evocarea Alinei Tăcu, sora poetului, alături de câteva superbe fotografii. Pe cât de frumoasă și scurtă viața, pe atât de miraculoasă Îi este cartea”. ,,Timpul” din Iași venea cu argumente și mai convingătoare. La rubrică ,,Trăsurica spre Parnas”, la 6 iunie 1995, parcă pentru a Împrospătă și Incarna ceea ce demult pentru unii rămăsese un gând și prilej de aducere aminte, publică: ,,Descoperiri. Alexandru Malin Tăcu”. ,,A venit la fereastra În ziua de pace alături de crengi colorate
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
până la zidul incintei este străbătută relativ ușor. Dincolo de ea, șase sirieni musculoși, îmbrăcați în tunici roșii din lână de Canusium și cu torțe aprinse în mâini, îl așteaptă pe principe. S-au înșirat de o parte și de alta a trăsuricii imperiale cu două roți, incrustată în relief cu plăci de argint, aur și fildeș. Al șaptelea este sus pe capră. De jur împrejur, un gard viu de pretorieni s-a pus pavăză în calea mulțimii. — Noi cu ce mergem? se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de exil. E bolnav. Principele se închide într-o tăcere îmbufnată. Îl zărește pe Tiberius în spatele său și-i dă sulul: — Citește-l și fă ce crezi cu el. Își smulge toga din mâna bătrânului și o pornește mânios spre trăsurică. Mormăie printre dinți: — Cât trăiesc eu, o să-și vadă țara, casa și nevasta doar în vise. Se întoarce pe jumătate către Fabius și Marcia și-i amenință cu degetul: Voi i-ați căutat în coarne, a fost protejatul vostru. Revine
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
altul cătrăniți. — Sper că o asemenea recompensă nemeritată i-a fost acor dată doar pentru zilele de sărbătoare, murmură el. Este de-a dreptul revoltat. În vremurile de demult femeile res pectabile circulau, ce-i drept, pe străzile Romei, în trăsurici trase de cai sau catâri, dar asta pentru că matroanele își puseseră bijuteriile și podoabele la dispoziția tribunilor militari ca să plătească zeciuiala făgăduinței față de Apollo. Mai apoi însă, uitând de buna-cuviință și de treburile casei, au început să umble puhoi prin
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
a se Întoarce polemiștii. Nu Încăpea Îndoială că maestrul triumfase; Înfrânt și morocănos, Muñagorri nici n-a deschis gura În timpul mesei. A doua zi, m-a luat cu el să-mi arate satul Pilar. Am mers doar noi doi, cu trăsurica lui. În cursul escapadei, m-am bucurat din tot sufletul, ca orișicare argentinian, de pampa genuină și prăfoasă. Bătrânul soare Își irosea razele binefăcătoare deasupra capetelor noastre. Serviciile Uniunii Poștale ajung până pe coclaurile noastre nepavate. În vreme ce În dugheană Muñagorri dădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de pe via crucis li se adăugau stângăciile bețivanului; mărturisesc cavalerește că sclavul acoolului mi-a trezit mila Într-atâta, Încât i-am trecut cu vederea spectacolul hidos pe care mi-l dădea; chinuia gloaba de parcă i-ar fi fost fiu; trăsurica Înfrunta necurmate primejdii, și nu o dată m-am temut pentru propria-mi viață. La estancia, câteva comprese din pânză de in și lectura unui mai vechi manifest al lui Marinetti mi-au redat echilibrul. Și acum, don Isidro, ajungem la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
vechi, astupând spărturile, schimbând acoperișurile putrezite. Boierul totdeauna era între lucrători, le arăta cum să facă și-i îndemna. - Boierul acesta tânăr, după cât vedea Niță Lepădatu, își ducea singur treburile moșiei. Se scula în zori, umbla neodihnit până în sară în trăsurica-i ușoară cu cai mărunți, suia dealuri, cobora văi, acuma era la pluguri, acuma la stâni, acuma la vite, pe urmă la coșere. Întreba, certa, se supăra, se domolea - și pornea înainte în trăsurica lui. Pe obrazul lui smolit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
zori, umbla neodihnit până în sară în trăsurica-i ușoară cu cai mărunți, suia dealuri, cobora văi, acuma era la pluguri, acuma la stâni, acuma la vite, pe urmă la coșere. Întreba, certa, se supăra, se domolea - și pornea înainte în trăsurica lui. Pe obrazul lui smolit și în ochii lui vii, era o dorință mare, ș-o voință: să muncească din răsputeri și să facă avere. „Vorba lui moș Nastase, se gândea Niță: ce-i trebuie lui atâta pământ ș-atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de piele, se clătina prin labirintul de roți, avînd În fiecare mînă cîte un clopot de lemn. Scuipă și lovi cu putere În Packard, cînd Yang Încercă să-l oblige să se dea la o parte, apoi dispăru printre roțile trăsuricilor și ale ricșelor, Încrezător În regatul său de salivă și praf. CÎnd ajunseră la ieșirea spre șoseaua de vest a Bazei Internaționale, dădură peste o coadă de mașini Înșirate de ambele părți ale punctului de control. Poliția din Shanghai abandonase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
accelerau pulsul străzilor lui aglomerate. PÎnă și cadavrele din șanțuri păreau mai vii. Grupuri numeroase de țărănci se Înghesuiau pe trotuarele de pe Avenue Foch; În fața Cercului sportiv francez, vînzătorii Își blocau roțile lovindu-și cărucioarele unul de altul; șiruri de trăsurici și ricșe, cîte zece În rînd, se atingeau de mașinile care avansau Într-un zgomot continuu de claxoane. Tineri gangsteri chinezi În costume americane strălucitoare stăteau la colțuri de stradă, strigînd cifrele de jai alai. În trăsuricile din fața hotelului Regency
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
altul; șiruri de trăsurici și ricșe, cîte zece În rînd, se atingeau de mașinile care avansau Într-un zgomot continuu de claxoane. Tineri gangsteri chinezi În costume americane strălucitoare stăteau la colțuri de stradă, strigînd cifrele de jai alai. În trăsuricile din fața hotelului Regency, fetele de bar ședeau În haine de blană, cu păzitori lor, ca niște soții elegante așteptînd parcă să fie luate la o plimbare. Întreg orașul ieșise pe stradă, de parcă populația ar fi sărbătorit ocuparea Așezării Internaționale, preluarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
jos, deasupra hipodromului. În timp ce umbra avionului trecea repede peste stradă, Jim simți cum tînărul chinez Îi Înșfăcă șapca și Îl apucă de umăr. Jim se smulse din strînsoare și traversă În goană strada aglomerată, spre punctul de control, trecînd printre trăsurici și strigînd: — Nakajima...! Nakajima...! Un chinez În uniforma poliției de la Vincy Încercă să-l atingă cu bastonul, dar o santinelă japoneză se opri să se uite la Jim. Zărise caracterele japoneze de pe emblema de metal pe care Jim o luase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
englezilor. Jim strigă spre camionul care dispărea, dar auzi rîsete și văzu un ultim gest cu degetul mare În sus, cînd roata din față a bicicletei se prinse Într-o șină de tramvai și Îl aruncă sub picioarele conducătorilor de trăsurici. Curînd după aceea, Își pierdu bicicleta. Încerca să Îndrepte furcile din față, cînd un negustor chinez și hamalul lui veniră spre el. Negustorul apucă ghidonul, dar Jim Înțelese că nu Încerca nicidecum să-l ajute. Privi În ochii nepăsători ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
și os. Dar Frank nu răspunse. Basie se urcă În camion, clătinînd din cap. Plecară din Hongkew și traversară golful Soochow spre Așezarea Internațională. Străbătură străzile principale, pierzîndu-se În traficul de pe Avenue Foch, urmînd tramvaiele Încete, huruitoare prin valul de trăsurici și ricșe care mergeau roată lîngă roată. Jim Încercă să-i Îndrume spre suburbiile rezidențiale din vestul Shanghai-ului, vorbindu-le despre casele frumoase, pline cu mese de billiard, whiskey și bomboane de ciocolată cu lichior. Dar Își dădu seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
vîrstă să coboare rampa de lemn. Sub ei era Bundul din Shanghai și tot vacarmul pestriț al nopții. Mii de chinezi umpleau piața, umblînd printre limuzine și tramvaie, jeep-uri și camioane militare americane și o hoardă de ricșe și trăsurici. Împreună urmăreau militarii americani și englezi intrînd și ieșind din hotelurile de pe Bund. La cheiurile de lîngă Arrawa, ascunși sub corpul vasului, marinari americani veneau pe uscat de pe crucișătorul ancorat În mijlocul rîului. CÎnd coborau din bărcile lor de debarcare, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]