699 matches
-
însă ropotul de pași al escuadei, în care predomină cadența de centaur a lui Tata Moșu. Înainte de a irumpe ei, suntem toți la loc, în bănci. - Banciu, Banciu vine! O tăcere grea se așterne. Fiecare din noi are un groaznic trac. În sfârșit. Fumuriu și zvelt, ca un arab, apare Banciu. Suie cu capul nițel plecat spre catedră, fără să ne arunce o privire. - Dumitrescu Victor, absenții. - Barbilian, Gavrilescu, Marinescu Eliad, Predescu Iulian. - Iar lipsesc ăștia? - Sunt bolnavi. Punerea absențelor s-
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
la Constantinopol într-o familie de rang nobiliar. Tatăl său se numea Eutropie, cu dregătoria stratilat (general) la curtea împărătească, iar mama lui se numea Teodora, amândoi creștini. A trăit în timpul domniei lui Leon I Tracul (457-474), întemeietorul dinastiei leonide trace. A mai avut doi frați, el fiind cel mai mic dintre ei. Primii doi intraseră deja în slujba împăratului iar pentru Ioan, familia își dorea de asemenea o strălucită carieră civilă. A primit o educație aleasă și a beneficiat de
CUVIOSUL IOAN COLIBAŞUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363781_a_365110]
-
suntem“ din platforma online “Certitudinea“. “Statul de Țară“ al său “seamănă izbitor în privința expertizei istorice, a diagnozei sociale a motivației și a reperelor de bune practici (preluate din experiența sistemelor britanice) cu Teoria Statului Organic al lui Mihai Eminescu. “Lira Tracă (la care cânta Orfeu) are virtuți de brand național“, susține “naivul blindat“ din tinerețe și “rebelul dogmatic“ de acum, Miron Manega. Alte repere remarcabile în scrisul său: Octav Minar, Tudor Gheorghe (Targetul meu e România), Ficțiunile lui Marko Bela, Ion
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
în inima poetului mistic ca o veșnicie transmisă de sufletul comuniune al Neamului Dacoromân în cerul Sfințiilor și Martirilor săi. În toată creația sa pulsează sublimul „Jertfei Dochiei”, mesianismul evanghelic al Întrupărării, dumnezeiescul Crucii hristice, frumosul Marianic al dăruirii, ataraxia tracă, idealismul ascetic bizantino-constantinopolitan, biruințele Marelui Ștefan, dârzenia neînfricatului Țepeș, martiriul lui Mihai Viteazul, Doina lui Eminescu, Coloana lui Brâncuși,cântarea Mariei Tănase... În harul poeziei sale a sălășluit Rugul aprins al Psaltirei dorului dacic, care i-a conferit suferința dumnezeirii
SURÂSUL DIVIN ÎN LACRIMA LUI RADU GYR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363007_a_364336]
-
trei teorii în ce privește semnificația cuvântului Crăciun. În primul rând, ar proveni din limba latină, din calatio, calatione, care înseamnă sărbătoare, apoi, din limba slavă, din crăciun, caraciun, care înseamnă a omorî, a ucide și, nu în ultimul rând, din limba tracă, din etimonul crăciun, având sensul de buturugă. Biblia ne spune că, de peste două mii de ani, Cel ce este Se naște în seara de Crăciun, Cel ce este Se face ceea ce nu era. Este Dumnezeu și Se face om, fără să
BETLEEMUL DIN NOI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363527_a_364856]
-
Pune și tu mâna pe mine! Așa!... și pe burtă și pe piept... Așa!... mama mea, îmi făcuși pielea de găină! Aoleu, mămicuța mea!... Așa! Pupă-le pe-amândouă!... Așa! Aoleu, Doamne, nu mai pot! Urcă-te,Vasile!... Fă, mai traci dracului din gura aia că mă termenași de cap și nu pot să mă mai concentrez! a răbufnit bietul Vasile. —Tac, dar urcă-te că nu mai pot! Așa, vezi?! Aoleu, mămicuța mea a bunăăă! Încet Vasile!... așa!... mă duru
PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ: MIERLA LU CHIBRIT -BAZATĂ PE O ÎNTÂMPLARE REALĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368509_a_369838]
-
aceeași stradă. În Muzeul de Istorie se află o colecție bogată de obiecte aparținând unor epoci îndepărtate, reprezentative pentru reconstituirea istoricului localității: lămpi, opaițe religioase, obiecte de adorație, vertrebe de mamuți, veselă pentru idoli din neolitic, veselă și ceramică, frescă tracă tombală de la Alexandrov, exponate tracice și celtice din epoca târzie a fierului, un model de altar, bazorelief în piatră, statuia lui Pan, replică, obiecte de cult din bronz, capul statuii lui Priest, decorații romane, torsul lui Dionisos, tablou fațadă templu
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
mele prodigioase. Dacă aș mai avea-o și astăzi ... Țin minte, în primele două zile învățam piesa pe dinafară, apoi începeam să le suflu colegilor la repetiții. Oricum, scenetele acelea m-au ajutat, de atunci n-am mai avut niciodată trac pe o scenă, cu sute de ochi ațintite asupra mea. Multă vreme după ce terminasem școala primară, când ajungeam în vacanța de vară la Turnu- Măgurele, îi făceam o vizită acasă Doamnei Viorica. Mă primea cu o farfurioară de dulceață, un
ŞCOALA DE IERI de DAN NOREA în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349545_a_350874]
-
pe trupul stejarului retezat. Splendidă reprezentare a Domnitorului, această atât de profundă, în egală măsură telurică și celestă, compoziție a artistului! Sacru și profan, într-o îngemănare ideală. Tulburătoare în rezonanța sa imemorială, acolo, atunci, secunda de absolut a lirei trace a Orfeului din Voineasa, uriașul (pe cât de subțire, ca un abur din pământuri) cobzar-rapsod, trubadur la „curțile dorului”, Ion Crețeanu! Doamne, cât de înzestrat este acest popor al meu! Puternic și tenace este părintele stareț Teoctist Moldovanu. Va izbândi până la
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
a suferit numeroase transformări, iar în ceea ce privește lexicul și după numeroase împrumuturi”.(pag.28). Mai departe spune că: • „identificarea elementelor tracice și dacice care au pătruns în limba română este foarte îngreuiată de faptul că nu cunoaștem mai nimic din limba tracă și dacă. Cu atât mai dificilă este separarea cuvintelor traco-dacice care au pătruns în limbă pe vremea când româna era un dialect al latinei populare...” Și se lansează într-o explicație sofisticată ca să ne arate cum au pătruns „neologismele latine
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
veche atestată de peste șase-șapte secole, toți locuitorii se împodobeau cu ce aveau mai curat și mai frumos, de regulă în portul popular, pășind alături de familie cu coșurile încărcate de prinoase, roadele muncii lor harnice și cinstite. Nevestele frumoase, adevărate Amazoane trace, purtau coșurile acoperite cu ștergare de in țesute de ele, pe cap sau în mână, iar bărbații țanțoși ca niște curcani, cu pălării de fetru și pană de cocoș la ele, țineu în mâini sticlele cu vin, scos din butoiul
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
locale, a publicat o mică Hartă arheologică a Clisurii Dunării în anul 1999. Anterior acestei publicări domnia-sa având contribuții în conservarea unor vestigii descoperite pe plan local în localitatea Pojejena, cum ar fi un relief în marmură a CAVALERULUI TRAC, emblemă istorică a acestor locuri, dar și predarea către Muzeul Banatului Montan din Reșița a multor cărămizi purtând inscripția legiunilor romane: a-I-a-MINERVA; a-IV-a-FLAVIA FELIX; a-VII-a-CLAUDIA PIA FIDELIS, cât și monede diverse descoperite în zonă. De prin anii 1985 cercetările din
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
care-a-mblânzit valurile, le-a domolit; apoi Orfeu și Euridice, frumoasa lui soție în Infern, moartă, și el, îmblânzind Zeii, să i-o redea... După care urma singurătatea lui, după destrămarea umbrei ce-o înfățișa pe Euridice, uciderea lui de femeile trace cărora le-a refuzat dragostea, și capul lui cu lira, alunecând pe valurile Hebronului până la mare, pe insula Lesbos... De jur-împrejur o geometrie perfectă încadra pereții în linii aurite; pictori vestiți s-au întrecut cu penelurile lor pentru a-i
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
Viena, Mihai! - se minună Veronica cu ochii pe pereți. -Noi am rămas în plin orienalism vulgar, Veronico! Viena e centrul lumii civilizate... Orașul inimă al Europei... E orașul muzicii și-al lui Beetoven... Și când te gândești că Orfeu este trac de-al nostru... -Bine v-am găsit! - îi salută Micheru care-i urmărise și se-apropiase de ei. Veronica îl privi, era un tânăr brunet, cu chică, îmbrăcat într-un costum negru; ochi mari, frunte largă, nalt și distins... -Bine-ai
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
ființă feminină de origine evreiască. În Iliada lui Homer, participarea femeilor la jocul sorții se făcea prin Moarte, sau Glorie și Onoare. Încă din perioada lemuriană, atlanteeană și post atlanteeană, apoi în perioada elenistică și în protoistoria poporului român, femeile trace și geto-dace participau cu dăruire și curaj, cu o totală supunere la hazardul războaielor cosmice, între Atlanți și Lemurieni, între troienii-traci și spartani, apoi între daci și romani. Mă gândesc, totodată, cât de uimitor este faptul că au existat odată
AGONIA UNIUNII EUROPENE (5) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347557_a_348886]
-
-vă spre noi a voastră cale! prea gingaș sfânt pământu-i din vecie să-ndure pas clocit nemernicie! când zâne s-or desface din zvelt trunchi vă veți preface-n stârvuri de păduchi... ...voi - greș de borți la raiul naiul: retina tracă se trezește! veți arde-n aprige văpăi și-n graiul în cari Zalmoxis ziua povestește! PEISAJ CU CIORI - IARNA mulgând la sânge costeliva zi zburătăcesc pe miriști slute ciori: vor smulge te miri ce din zori în zori zăbranic peste
POEMELE SFÂNTULUI VALAH (1) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350152_a_351481]
-
fără sfârșit o urmă o rană în Creație crucea despicată de chin lasă sângele să curgă plânge Duhul cel Sfânt milioane de semeni și voi sunteți români! Million of screams Million of screams echo of lost souls the endless nights trace a wound in Creation cross split of torment give blood to flow cry Holy Spirit million peers and you are Romanian!
ANTOLOGIE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364876_a_366205]
-
și dorit încât amândoi țipară de plăcere. Furtuna le acoperi vocile și deveni, brusc, aliatul lor. Nimeni nu auzi ce se petrecu în camera de pe punte întreaga noapte. Și da, se petrecură multe. Talestri află că experiența ei cu tânărul trac a fost ceva copilăresc și că, abia acum, simțea cu adevărat, cum e să fii în brațele unui bărbat, cum e să fii posedată și să posezi, cu dorință și pasiune, dincolo de tot și de toate... Capitol din romanul „TALESTRI
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
iscusiți în arta olăritului se întinde până spre zona Niprului. (I. H. Crișan, Burebista și epoca sa. Ediția a II-a revăzută și adăugită. București, 1977, p. 283) Cercetătorii avizați consideră că separarea daco-geților, ramura de nord de marele trunchi trac s-ar fi petrecut în secolul al VIII-lea î.d.Hr. Drama tuturor popoarelor lumii, ca și măreția lor dealtfel, fie creștine, fie necreștine se datorează în mod expres Aristocrației mirene și Clerului, care nu înțeleg că noblețea lor
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
afară. Tot ce a fost bun, curat și sfânt pe pământul nostru dac le-a luat Cerul ca moștenire. Așa s-a întâmplat și cu Neamul nostru străvechi și binecuvântat: descendent din prima Familie a lumii, ascendent al marelui Imperiu trac, urmaș al marelui Regat dac, cocon al marilor cnezi, voievozi și domnitori, odraslă a boierilor și vlădicilor aleși, candelă a mamelor iubitoare, luminător al iluștrilor cărturari, stejar al falnicilor țărani, steag al eroilor, apoteoză legendară, cruce a martirilor, imn al
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
a călăuzit dezvoltarea conștientă a omenescului. Cercetări recente, față de cele care s-au manifestat sub influența estului slav, care asociau etimologia termenului dragobete ca provenit din limba slavă, au indicat că acest cuvânt și-ar putea avea originea în limba tracă. Însă, mult folosit ca manifestare religioasă și de daci, pentru o divinitate celebrată în această perioadă a anului, a sfârșitului de lună a lui făurar, ca o divinitate al cărei nume nu s-a păstrat, după cum multe altele, din ceea ce
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
etnografului Marcel Lutic, de la Muzeul de Etnografie al Moldovei, și nici a cercetătorului în etnologie Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu din București al Academiei Române, care susțin că acest cuvânt, dragobete, ar avea originea din limba tracă, iar etimologia lui ar putea distribui următoarea explicație: cuvântul trago, de origine dacă, a devenit cu timpul, în limba română, țap și simboliza puterea de procreare, forța vitală, fecunditatea, iar cuvântul pede ar putea fi tradus cu termenul românesc, picioare
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
în a demonstra aprecierea zburdălniciei, veseliei cuiva tânăr. 2. Semnificația sărbătorii de Dragobete, la români Lăsând la o parte numele zeului iubirii la daci nu putem ignora faptul că obiceiul nuntirii, în perioada menționată, nu a existat la străbunii noștri traci. Că au fost evenimente în istoria evoluției și dezvoltării acestui popor care nu s-au menționat în scris, nedescoperindu-se până acum vreo mărturie, ci doar sporadice consemnări străine, nu înlătură adevărul existent al tradițiilor, dovadă fiind obiceiurile sătenilor din
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
noștri, care au studiat și fixat anumite teorii sub o influență nefastă câteodată, contrară firii lucrurilor ce puteau fi cu adevărat demne de cercetat înainte de anul 1990, aș opta mai mult pe legătura acestei sărbători ca fapt existențial în calendarul trac, preluat de daci, decât ca împrumut din limba slavă. Susțin prin aceasta și o veche legendă atribuită miraculosului fiu al Dochiei și, anume, a dorinței lui de a o face pe aleasa Divinului Creator să se îndrăgostească lumește. Fecioara Maria
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
a pregătirii tainelor căsătoriei prin pețire, era un obicei străvechi, la care cuvintele, care au format denumirea sărbătorii de Dragobete, trebuie căutate în vocabularul limbii dacilor, pentru că această sărbătoare, expresie a iubirii, a dragostei fertile, a însemnat mult în tradițiile trace de s-a păstrat până astăzi, pe întreg teritoriul locuit de români. Ar trebui consemnat faptul că această sărbătoare și-a avut un rost al ei în sânul populației din Oltenia, regiune locuită de daci cu o distanță remarcabilă față de
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]