309 matches
-
o alianță cu sălbaticele oarde de cumani, carii în urmă pătrunseră prin inima Macedoniei cu sabie și cu foc. Cu atât mai favorabilă deveni situația pentru cumintele și activul regent Ioan Ducas Vatatzes, care izbuti să alunge pe romîno-bulgari din partea Traciei ocupate de ei, să cucerească Macedonia și Tessalia toată și să silească la supunere pe familia domnitoare din Epir. Soarta a voit ca să nu-și așeze cu succes coroana împărătească a Bizanțului pe frunte nici Vatatzes, care a răposat în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să nu se unească cumva cu romîno-bulgarii, cari nu trebuiau taxați sub valoarea lor. Pentru a abate această primejdie, împăratul trimise un corp de observație, puțin numeros dar bine înarmat, care sub comanda generalului Alexios Strategopulos avea să intre în Tracia; care însă, pe neașteptate și fără a fi avizat de mai {EminescuOpXIV 131} înainte printr-un anume plan de campanie, luă cu asalt capitala Constantinopol (25 iulie 1261), puind capăt împărăției latine de acolo. Apropierea considerabilă a guvernului bizantin central
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
morții chiar erau amenințați cu pângărirea la asemenea năvăliri. În ajunul unei nouă năvăliri a cumanilor în Macedonia și Tracia, Andronic împărat crezu de cuviință să depărteze de cu vreme din raza năvălitorilor, anume din Allage, localitate chiar în marginea Traciei, cadavrul părintelui său Mihail, căci altfel ușor ar fi putut să încapă pe mînile cumanilor, cari ar fi cerut apoi pentru estrădarea lui o sumă de răscumparare, după cum le-ar fi plăcut de mare. Rămășițele lui Mihail fură duse la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lor ca o pradă de-a gata pentru pirați, el îi strămută cu așezările mai înlăuntrul țării pentru a nu mai fi la îndemînă năvălitorilor, doritori de pradă și ca să fie întrucîtva în afară de raza lor. Locuitorii din părțile dinlăuntru ale Traciei și Macedoniei, espuși năvălirilor cumanilor, neputând fi scăpați prin retragere mai înlăuntrul țării, ci numai prin sprijin puternic care în acest timp nu li se putea da, fură avizați și primiră permisiunea de-a se retrage în cetățile și castelurile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
așezată pe malul drept când începură a se înmulți năvălirile barbarilor. De atunci încoace Valachia a fost multă vreme drumul mare de trecere pentru acele seminții barbare cari curgeau din nord și nordost spre Dunăre, aruncîndu-se mai cu samă asupra Traciei. Când se ivi și se împuternici în Moesia regatul bulgar își întinse în veacul al nouălea granițele lui și preste Valachia, iar aceasta din urmă se împopulă cu numeroși români ce imigrau bucuroși din munții Emului și din Macedonia în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pusese la ordinele nemulțămiților guvernatori de provincii ai lui Suleiman. În așa chip Musa izbuti să desfacă din puterea fratelui său Suleiman provinciile turcești și să cucerească capitala Adrianopol, unde se proclamă în numele frățini-său, Mohamed, de singur stăpânitor al Traciei, Iliriei și Tesaliei. Se și gătea să înainteze în Asia Mică, unde Suleiman lupta contra fratelui Mohamed; dar Suleiman, amenințat de un atac la spate, se temu și se hotărî a-și schimba planul de campanie. Deci amândouă părțile luptătoare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Dionysos, Silen) și ce triburi (tracii) își puneau cununi de iederă pe frunte. De la savantul roman aflăm și în ce cadru se încoronau tracii cu frunze de iederă : „Iedera încununează și astăzi tyrsul zeului [Bacchus = Liber] și chiar coifurile popoarelor Traciei în cadrul sărbătorilor sacre”. Dar nu numai sacerdoții și oștenii își puneau cununi de iederă, ci și poeții. Plinius vorbește despre „soiuri de iederă ce se folosesc la cununile poeților”, dar și despre ceremonii în care „se încunu- nează [cu iederă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pretins fiu al țarului Gavril, până ce și acesta pieri prin alt șișmanid, Alusian, fiul țarului Vladislav. Dar după acestea chiar se mai nimici o mare oaste romeică în strâmtorile de lângă lacul Scutari. Aceste stări înfricoșate grăbiră invazia polovților (pecenegilor ) în Tracia veche și în Macedonia. Ceea ce cruțase războiul bulgar pieri acum (1048 - 1051) și când pecenegii, după ce sfărmaseră de trei ori despărțămintele de armată romaeică, trecură îndărăt peste Dunăre, veniră apoi, de la 1065 începînd, crunții cumani, se uniră cu pecenegi și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prin împăratul german (allemanic ) stăpânitor al Constantinopolului. Rosler, în Romanische Studien, are pe deplin cuvânt când atribuie o enormă consecuență hotărârii pe care - ar fi luat-o împăratul, căci poporul românesc, care umplea pe atuncea partea dinlăuntru a tuturor provinciilor Traciei, Macedoniei, Thesaliei, Moesiei, întrecea ca număr și putere fizică pe poporul grecesc... Dar, trebuia s' adaoge, el nu era organizat, [î]i lipseau înainte de toate centrele orășenești, nu era unit nici politicește, nici bisericește, nici teritorial, era pretutindenea și nicăiri
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pierdeau în strâmtorile munților și pe cari le luau de la romaei oamenii lor ce se cățărau ca și caprele. Ei, vlahii și cumanii, sunt aciia cari luptă mereu cu oștirile lui Isaak Angelos. Vlahii sunt acei cari înving. Ei prefac Tracia într-o pustietate, ei dărâmă orașele, ucid pe locuitori sau îi vând în robie în mari depărtări; ogor, pădure și vie, orice semănătură și sădire piere și singurul rod al ridicării noului Imperiu din Trnwo este nimicirea culturii romaeice și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o spoială de filosofie. Busturile oamenilor politici care ornează Vila Papirusurilor nu sunt alese la întâmplare. Este vorba de monarhi elenistici care au întreținut relații cu filosofi epicurieni: Ptolemeu Philadelphul, Philonide, dar și Demetrios Poliorcetul, Antigon Monophtalmos și Lisimah, regele Traciei, cu care Epicur a întreținut relații - uneori tensionate. Un rege bun, în spiritul epicurian, este un ideal care poate fi conceput... Philodemos îi vorbește lui Piso despre acest subiect într-o lucrare pe care o scrie în versuri. în mod
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
simt rănile cum dor”. Poeziile evocă scene din viața satului românesc, temelor sociale, abordate dintr-o perspectivă livrescă, li se adaugă o doză de misticism gândirist. Mitologia românească este o importantă sursă de inspirație, figuri ale istoriei aflate „sub zodia Traciei” găsindu-și reprezentarea în versul lui M. El cultivă și poezia cu formă fixă în culegerea Îngândurat ca muntele de sare (1996), subintitulată Ultimele sonete închipuite ale lui V. Voiculescu în traducere imaginară. În contextul generației sale, scriitorul face o
MARCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288006_a_289335]
-
sonete închipuite ale lui V. Voiculescu în traducere imaginară. În contextul generației sale, scriitorul face o figură aparte prin opoziția declarată față de mijloacele de înnoire ale poeziei actuale. SCRIERI: Nunta în sâmbure, Iași, 1975; Amiaza câmpiei, Iași, 1977; Sub zodia Traciei, Iași, 1979; Neliniștea singurătății, Iași, 1982; Sigiliul toamnei, Iași, 1987; Lecție pe Ostrov, Iași, 1995; Îngândurat ca muntele de sare. Ultimele sonete închipuite ale lui V. Voiculescu în traducere imaginară, Timișoara, 1996; La porțile singurătății, Iași, 1997; Flori pentru Augusta
MARCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288006_a_289335]
-
se bucura pentru cei ce-aveau să se / nască/ la mii de ani după sine.” Mai mult ca plânsul. Icoane pe sticlă (1970) înseamnă o nouă incursiune în lumea mitică și a civilizației străvechi. Adam și Eva, Mântuitorul, Sfântul Gheorghe, Tracia lui Manimazos, dar și Bizanțul creștin sunt repere-subiect ale unor invocații sau alegorii. Epicul decorativ și jocul lingvistic baroc-naiv justifică asocierea textului cu „icoana pe sticlă”, modelul fiind doar pretext pentru etalarea unei măiestrii ce trimite la abilitatea și inventivitatea
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
Platon să-și caute liniștea în Akademia sa ateniană. 3. Plutarh (Scrieri morale: Adversus Colotes, 1126) a dat o listă impresionantă de oameni de stat și politicieni formați sau influențați de Platon: Dion din Syracusa, Python și Herakleides (eliberatori ai Traciei), Chabrias și Phokion (strategi atenieni), Aristonymos (legislator al cetății Megalopolis din Arcadia), Phornion din Eleea, Eudoxos din Knidos, Aristotel din Stagira, Xenokrates (prim sfetnic al lui Alexandru Macedon) ș.a. 4. În Legile lui Platon (I, 628e-630e) se pot găsi argumentele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
În lirica sa abordează stilul clasic, este autor a 200 de sonete, publicate în două volume: Mormânt în metaforă și Privilegiul giulgiului. De-a lungul vieții publică următoarele opere: Nunta în sâmbure, Iași, 1975; Amiaza câmpiei, Iași, 1977; Sub zodia Traciei, Iași, 1979; Neliniștea singurătății, Iași, 1982; Sigiliul toamnei, Iași, 1987; Lecție pe Ostrov, Iași, 1995; Îngândurat ca muntele de sare. Ultimele sonete închipuite ale lui V. Voiculescu în traducere imaginară, Timișoara, 1996; La porțile singurătății, Iași, 1997; Flori pentru Augusta
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
orașele Tracici. El spune de mai multe ori: «am auzit de la Grecii ce locuiesc pe țărmurile Helespontului și a Pontului Euxin» (IV, 55), sau: «mai spun tracii că peste Dunăre» (V.10). Tot atât de puțin va fi călătorit el în ăuntrul Traciei precum și în acel al Sciției. Fiindcă asupra acestor vremuri îndepărtate ne lipsește singura garanție a autenticității faptelor istorice, controlul izvoarelor deosebite, apoi cercetarea credinței oare se cuvine a se da spuselor lui Herodot, era neapărată înainte de a intra in expunerea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
în jos de acest fluviu se întindea după Herodot țara Tracilor, care se mărginea dinspre nord cu cursul lui până la un loc, apoi cu o linie ce pleca de la un punct al fluviului până la golful din Marea Neagră, care însemna limita Traciei de Sciția (IV, 99). Națiunea Tracilor este arătată, de istoricul grec ca foarte numeroasă, cea mai mare din națiunile existente, după indieni, care, dacă ar fi sub domnia unuia dintre ei, ar fi neînvinsă și mult mai tare decât toate
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Mare în tronul Macedoniei, Geții, urmând exemplului Grecilor și crezând că au a face cu un copilandru, răpăd mai multe expedițiuni în provinciile Macedoniei. Alexandru, după ce înădușă începuturile de răscoală ce se urziseră în Grecia, își îndreaptă armele împotriva popoarelor Traciei. În luna lui mai 335 el pleacă din Amfipolis, trece prin păsurile muntelui Hemus și atacă pe Tribali, care fug sub regele lor Sirmus în insula Peuce dintre gurile Dunării. Alexandru după ce atacă fără izbândă insula, cu ajutorul unor corăbii ce
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
proprii. Nu se poate tăgădui că unele din ele au la prima vedere oarecare aparență de seriozitate, încât ar putea lesne înșela. Vom analiza aici patru nume, care vin mai ales în sprijinul teoriei slaviste: Strumon un vechiu râu al Traciei care apare încă în Herodot (I, 64) și se regăsește în polonezul Strumon, râu, gârlă. Bilazora un oraș în nordul Macedoniei, pomenit de Polyb (V, 57) și de Tit-Liviu (XXI, 26) pentru care se aduce etimologia slavonă: biela-zora, zorile albe
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
a luat naștere. Cu toate că Ovid pare a tăgădui femeilor dace îndeletnicirea cu țesutul, alți autori arată dimpotrivă că ele se dedau la această lucrare. Așa Hesichiu ne spune că «cânepa este o plîntă ce are oarecare asemănare cu inul; femeile Traciei fac dintr-însa veșminte.» Întrucât vedem pe columna lui Traian popoarele Daciei îmbrăcate cu stofe țesute, putem admite cu siguranță că aceste țesături nu erau importate, ci pregătite de femeile lor. Olăria rămasă de la Daci, ne arată pretutindeni forme simple
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ca părinții să-și vândă fiii și fiicele la străini și învoiau fetele a umbla liber cu orice bărbați, păzind numai pe femeile, pe care le-au cumpărau, sub un control mai aspru. De aceea găsim într-o inscripțiune din Tracia menționat anume, că ar fi dedicată părinților legitimi ai celui ce o pusese, ca și când o asemenea împrejurare ar fi fost o excepțiune. Tocmai această destrăbălare a relațiunilor dintre sexe unită cu viciul beției, explică pe de o parte reacțiunea naturală
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Câinii încetara lupta lor și se luară după lup. Deși morala acestei fabule în acțiune era învederată, Geții și cu Dacii stăruiră în îmbunătățirea lor. Dacii anume sub regele lor Dicomes și cu Bastarnii, mergând în ajutorul lui Antonius, atacă Tracia în care Octavian câștigase ca aliați pe tribul Denteleților, între Nestus și Strimon. Octavian trimite în ajutorul aliaților săi pe Marcus Licinius Crassus, care se puse în legătură cu acel Oroles, regele Geților. Acesta, după ce încercase în zadar unirea între Geto-Daci, se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
în mod oficial Moesia drept provincie romană, a cărei întâietate propretor se găsește amintit în anul 15 d. Hr. Malurile Dunării sunt întărite printr-o mulțime de castele și se așează în ele puternici garnizoane. Părților sudice ale peninsulei, adică Traciei proprii, îi lasă Eomanii încă pentru câtva timp o autonomie amăgitoare sub principii indigeni, care fiind însă în deplină atârnare de Romani, aceștia trăgeau folosul că stăpâneau țara fără a ține în ea o armată. Răscoala Odrisilor, înădușită prin consulul
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
amăgitoare sub principii indigeni, care fiind însă în deplină atârnare de Romani, aceștia trăgeau folosul că stăpâneau țara fără a ține în ea o armată. Răscoala Odrisilor, înădușită prin consulul Sabinus în anul 26 d. Hr., aduce prefacerea și a Traciei în provincie romană. Până pe timpul lui Vespasianus (69-70), Dacii urmează înainte a neliniști provinciile romane așezate pe malul drept al Dunării, ceea ce împinge pe acest împărat a repeta operația executată cu câțiva ani mai înainte, de Aelius Catus. Anume propretorul
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]