401 matches
-
din motive de administrare, a fost împărțit în mai multe districte, aproximativ egale între ele, cu un anumit grad de autonomie, numite comitate, și încredințate spre a fi conduse, unor comiți (există ipoteza originii acestui cuvânt ca fiind de origine tracică, comates, dar cum nu am suficiente date pentru a emite o opinie, mă rezum la doar la prezentarea acestei ipoteze) persoane delegate direct de împărat, după criterii de fidelitate, calități dovedite în luptă sau, pur și simplu, pe bază de
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
și au surzit, trebuind să aștepte 1.000 de ani, până au venit peste ei romanii să-i vindece de muțenie și să-l învețe limba romană? Să aruncăm o privire la romani cine le sunt conducătorii: 235-238 de origine tracică MaximinTracul din Moesia, vorbea latină cu accent tracic. 249-251 de origine traco-ilira Decie (C.Messius Decius). 267-268 de origine traco-ilira Mărcuș Acilius Aureolus. 268-270 Mărcuș Aurelius Valerius Claudius din Sirmium. 270-275 Aurelian Lucius Domitianus Aurelianus din Sirmium. 272-282 Probus M.
ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353330_a_354659]
-
de ani, până au venit peste ei romanii să-i vindece de muțenie și să-l învețe limba romană? Să aruncăm o privire la romani cine le sunt conducătorii: 235-238 de origine tracică MaximinTracul din Moesia, vorbea latină cu accent tracic. 249-251 de origine traco-ilira Decie (C.Messius Decius). 267-268 de origine traco-ilira Mărcuș Acilius Aureolus. 268-270 Mărcuș Aurelius Valerius Claudius din Sirmium. 270-275 Aurelian Lucius Domitianus Aurelianus din Sirmium. 272-282 Probus M. Aurelius din Sirmium. ... 293-305 Constantinus Chlorus tatăl Sfântului
ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353330_a_354659]
-
mai clasic sens al cuvântului. Sau, cu alte cuvinte, el este primul? Și probabil cel mai mare? Domnitor roman. Crescut pentru a sluji și - posibilitatea nu se excludea niciodată în marile familii - pentru a conduce Imperiul Roman, cu multiple legături tracice - atât de sânge cât și spirituale -, convertit la Ortodoxie dar păstrând în permanență o linie diplomatică necesară, totuși fără a se depărta de Dumnezeu, sinteză a geniului diplomatic și organizatoric roman și a entuziasmului și misticismului traco-ilir, Sfântul Constantin Cel
ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353330_a_354659]
-
de un nume sau loc, Dar nu-i nimeni care să mă poată lămuri. Când încerc să spun ceva, deseori îmi lipsesc cuvintele; Mi-e rușine s-o mărturisesc - m-am dezvățat să vorbesc. În jurul meu glăsuiesc aproape numai guri tracice și scitice. Îmi pare că aș putea scrie în versuri getice. Crede-mă, mi-e teamă că s-au strecurat printre cele latinești Și că în scrierile mele vei citi cuvinte pontice.” (poezie compusă la malul Mării Negre) Ce lucruri întrevăzute
ODĂ POEZIEI!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353442_a_354771]
-
și mai bine, le-ar atârna pe toate în piept, cum ai atârna niște decorații pe o uniformă. - Mărțișoarele au o mulțime de legende. Cele mai vechi, datează încă de pe vremea geților. - Știu cine sunt geții! Strămoșii noștri! - Da! Neamurile tracice respectau Obiceiul mărțișorului pe care nimeni altcineva în lume nu îl avea. Pe vremuri, când venea primăvara, femeile purtau monede sau pietricele atârnate cu fire roșii și albe de lână. - Erau bogați, dacă purtau bani în loc de mărțișoare, hotărî copilul, oprindu
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
izvoare și până la Drobeta), iar geții stăpâneau partea de șes și cea inferioară a Dunării (denumită Istru) până la Marea Neagră. Tot el ne spune că „dacii au aceeași limbă cu geții” și că „elenii i-au socotit pe geți de neam tracic”. (Civilizația geto-dacilor, Liviu Mărchitan) - Și Dio Cassius, după ce spune că regele get Burebista i-a zdrobit pe boii conduși de regele Critasir, mai apoi afirmă că Critasir a fost învins de daci, ceea ce întărește faptul că numele de geți și
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
explicații corecte multor cuvinte, cărora, la multe le atribuie binecunoscuta „origine necunoscută”. Păcat de erudiția și efortul autorului de a da explicații cât mai corecte și mai complete. Prea multe explicații pe baza unei teorii lingvistice greșite, deși simte influențe tracice la originea așa-ziselor cuvinte cu „origine necunoscută” (ex. etimologia cuvântului „balaur”). • Capcana teoriei latiniste Cu tot respectul pentru erudiția iluștrilor savanți, trebuie să constat că au căzut în capcana teoriei latiniste a limbii române, determinată de asemănarea cuvintelor românești
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
era mai aproape de India și Europa, căci putem presupune protodacic *rău „rău“ corespunzător mordvinului rav cu același sens, cf. skr. Ravi „soare“, latină având v că și indienii și slavii (novus, sl. nov, ind. navă, etc). Găsim pe internet un tracic, eventual etrusc rău „rău“ ceea ce ar corespunde cu predacic *rău, cu a trecut la a: rău, exact forma cea mai veche românească. Acest râu a putut intra în latină sub forma riu + terminația -uș, cum am scris la râde. Desigur
AU AVUT DACII SUNETUL Â (Î) ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360059_a_361388]
-
sol invictus). Izuba din kirundi se compară cu juba, guba, jua, toate „soare“ în diverse limbi bantu africane. Vedem că guba < gab „bolta cerului“ (ebr.) care e inversarea iran. bag „cer“! Nu cumva izbi, izbăvi, izbândă, izbuti ne vin din tracica, de unde le au și slavii? SĂGEATĂ. Soarele „trimite“ raze. Acestea au dat numele armelor. Să se observe că eng. arrow seamănă bine cu tagalog (Filipine) araw „soare“ că și chin. shi „săgeată“ cu shi [ši] „soare“ în mixe de jaltepec
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
cunoscută. Știm însă o faptă deosebită a lor din anul 514 înainte de Hristos. În acel an, Darius, regele Perșilor, a trecut cu o armată uriașă prin părțile noastre, prin Dobrogea, împotriva Sciților de la nordul Mării Negre, care-i turburau împărăția. Neamurile tracice din drumul armatei lui Darius, înspăimântate, s’au închinat de îndată, fără lupta. Singuri Grecii n’au vrut, hotarindu-se cum spune Herodot la o rezistență îndărătnica”. Disproporția de forțe era însă prea mare, așa încât au fost supuși.” Secante românești: „Halal
A APARUT NUMARUL 87, PE LUNA SEPTEMBRIE, AL REVISTEI “PAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDA” de CRISTI DUMITRACHE în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343776_a_345105]
-
limba era aceeași; numai termenii, materialul de vorbe diferea pe ici pe colo. O unitate atât de pronunțată a limbei dovedește însă o unitate de origini etnice. E indiferentă cestiunea dacă elementele ce compuneau acest sîmbure de popor modern erau tracice sau latine și ilirice, destul numai că, din al VI-lea secol după Hristos, la năvălirea avarilor în Tracia (a. 579) oastea condusă de Martin și Comențiol e compusă din oameni ce vorbesc românește. Tot acest neam apare mai târziu
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
daco-romană, obștile sătești, medievală, modernă) situate în timp mai aproape de noi. Documentându-mă nițel, iată ce am aflat: Maramureșul are înțelesul foarte vechi de apă mare! Da, căci se raportează la Mureșul numit de traco-geți Maris, tocmai ca prin intermediul termenului tracic „mara”, cu sensul „mare”, să sugereze existența Tisei, râul mare sau apa mare a zonei. Iar această explicație mi se pare cu atât mai logic-acceptabilă, cu cât în Maramureșul Voievodal al zilelor noastre curge râul Mara, afluent al Izei, aceasta
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
-
ani întâmplate.” (În Ajun de Crăciun - din volumul de versuri „O mie și una de poeme”). Cuvântul „Crăciun” se pare că l-am moștenit din latinescul „creatione” - creație, naștere. Unii spun că e vorba de un cuvânt mult mai vechi, tracic, de înaintea venirii Romanilor, iar alții spun că ar veni din limba slavă, preluat odată cu creștinismul de la slavi. Obiceiurile moștenite pentru sărbătorire diferă de la o zonă la alta a Țării, dar pretutindeni au la bază sentimentul religios. În seara de
CRĂCIUNUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344817_a_346146]
-
sufletul către Domnul, cu credință, nădejde și iubire. În aceste zile Cerurile se leagă de Pământ. Cuvântul „Crăciun” se pare că l-am moștenit din latinescul „creationem” - creație, naștere. Unii spun că e vorba de un cuvânt mult mai vechi, tracic, de dinaintea romanizării Daciei, iar alții spun că ar veni din limba slavă, preluat odată cu creștinismul de la slavi. Obiceiurile moștenite pentru sărbătorire diferă de la o zonă la alta a Țării, dar pretutindeni au la bază sentimentul religios. În seara de Ajun
IN ASTEPTAREA SARBATORII CRACIUNULUI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 22 din 22 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344967_a_346296]
-
Toate Articolele Autorului Melancolie A fost odată ca-n povești / atunci sau niciodată /din neamuri mari împărătești / un făt frumos Ovidiu. Cu mai mult de un veac înaintea căderii cetății dacice Sarmisegetuza, un poet roman a fost expulzat în sălbăticia Tracică și s-a aciuit în colonia grecească Tomis. Ovidiu, un mare poet al zilelor sale, exaspera forumul Roman cu ascuțișul penei, într-atât încât a fost părăsit ca un maidanez de care nu mai ai nevoie pe plaja celei mai
MELANCOLIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347809_a_349138]
-
nu profesorii de română, vor să facă școli în română la Geneva, să nu ne mirăm dacă profesorii vor deschide în curând cabinete dentare în același oraș. În 1996, când am fost la București pentru a face cercetări în mitologia tracică la Academia Română, spre uimirea mea, mi s-a pus întrebarea de ce mă interesează tracii și dacii, când acesta era subiectul de predilecție a lui Ceaușescu, fapt pentru care subiectul trebuie acum total ignorat. La rândul meu, mă întreb ce contează
PUNCT DE VEDERE: ISTORIA ADEVĂRATĂ A DESCENDENŢEI NOASTRE de MARIA LUMINIŢA ROLLE în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348820_a_350149]
-
unicat în Europa centrală și de est, mai ales prin cactușii săi. Balcik-ul este una dintre localitățile bulgărești cu o mare întindere istorică, el fiind acreditat cu o vechime de peste 2600 ani, de pe timpul tracilor, fiind un succesor al localității tracice Kruni (care în limba greacă însemna "izvoare") și al orașului grecesc antic Dionyssopolis, nume dat după cel al zeului Dionyssos. Încă de pe timpul luptelor dintre Cezar și Pompei, acest teritoriu a fost administrat și de strămoși ai noștri, conduși de
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
ocupau un teritoriu cuprins între râul Tisa (vest), râul Nistru și Marea Neagră (est), Dunăre ( sud), și Carpații Păduroși (nord).” Nume celebre sunt aduse drept mărturii: Strabon - „dacii au aceeași limbă cu geții”, „Elenii i-au socotit pe geți de neam tracic”. Citându-l pe Nicolaie Densusianu cu a sa „Dacia preistorică”, Editura Mentor 2000, în legătură cu istoria ariminilor, locuitori ai vechii Dacii, numiți de istorici ai antichității rumoni și rumuni, autorul conchide că “tradițiile acestora ne înfățișează pe noi, românii de azi
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
naționalismului românesc - în sensul cel mai bun al cuvântului - și în cadrul luptei pentru drepturi cetățenești egale a românilor din Transilvania prin raportare la celelalte naționalități conlocuitoare . Revenind la componentele existente în configurarea limbii române, autorul distinge, după componența pelasgă, una tracică: ”este vorba despre tracii din nord sau geto-dacii”. Despre a treia componentă, cea romană, consideră că s-a suprapus în două sau chiar trei etape. Etapa de până la cucerirea Daciei de către Imperiul Roman e considerată, în mod logic, de către autor
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
câinele ... subteran”, despre această „Românie, țară bleagă,/ Îți fură toți din desagă // Când te vei trezi flămândă/ Dezbrăcată, înjugată,/ Vei da cu cuțâtu-n piatră,/ Piatra va scoate scântei/ Și-apoi Dumnezău cu ei!”. Dar și despre ura de sine - blestemul tracic al acestui neam românesc, întâiul creștinat - blestemul dezunirii, despre care vorbea și Vasile Pârvan, înfățișat în manuscrisul din secolul XIX din Muzeul Țării Făgărașului și citat de Mihai Sin, fragmentar, în loc de intoducere: Deoarece picioarele nu mai voiau a suporta trupul
O CARTE DESPRE NOBEL – „ISPITA IZBĂVIRII” DE MIHAI SIN de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374205_a_375534]
-
spațiului ruso-balcanic în anii 1905-1912, crizele Imperiului otoman sînt văzute din perspectiva unei înțelegeri globale a istoriei și a destinului popoarelor din arcul carpato-danubian. Bizantinolog și istoric al Imperiului otoman, lorga subliniază importanța decisivă în istoria Balcanilor a unui substrat tracic anterior colonizării romane, a unei moșteniri bizantine și a unei influențe otomane: Europa de Sud-Est este o entitate istorică. Pasiunea sa intelectuală, mediul geopolitic și conjunctura cuprind o producție abundentă: o Istorie a Bisericii și a vieții religioase a românilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu rigoare științifică, fie fără nicun fel de limite conceptuale, a permis cele mai neașteptate conexiuni, uneori convingătoare, alteori excesive. Părerile cercetătorilor sunt Împărțite: riturile și temele mitice din folclor provin fie dintr-un străvechi fond local de tip proto-tracic, tracic sau geto-dacic (V. Avram, 1999; N. Brânda, 1991; N. Densusianu, 1986; V. Filip, 1999; I. Ghinoiu, 1997, 1999; T. Herseni, 1977; Gh. Mușu, 1982; Gh. Nițu, 1988; A. Oișteanu, 1987; R. Vulcănescu, 1986), fie din structurile indo-europene În varianta lor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
diferă sensibil În ceea ce privește plasarea lor În istorie: la un pol se află protocroniștii Înfocați precum N. Brânda, Nicolae Densusianu, Iosif Constantin Drăgan, Ion Ghinoiu, Andrei Oișteanu, Romulus Vulcănescu, care susțin că mitologia română, considerată o expresie a unei mitologii proto-tracice, tracice sau măcar dacice, este anterioară (și chiar constituie originea) celorlalte mitologii europene și la fel de bogată și complexă precum acestea. La celălalt pol, alte interpretări, mai puțin radicale, axate pe un simț mai acut al circumstanțelor și schimbărilor culturale, cum sunt
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
normal de funcționare, ca manifestare a gândirii folclorice și a unei civilizații rurale vii, corpusul mitologic a ajuns un pretext pentru un alt tip de discurs, devenind un instrument pentru construirea unor ipotetice (și nu rareori fanteziste) „mitologii”, dacice, predacice, tracice ori pelasgice. Tocmai pentru că nu are o existență vizibilă, ușor identificabilă etnografic, o mitologie trebuie descoperită, dedusă din multitudinea formelor de manifestare după care se ascunde. În ceea ce privește modul de identificare a figurilor și istorisirilor mitologice (prin decuparea lor din ansamblul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]