89 matches
-
care denumesc alimente (arichiță, brânză, bulz, zară). În sfârșit, alți termeni trimit la formele unei agriculturi primitive, impuse de păstorit: buc (prelucrarea cânepii), grapă (cultivarea cerealelor), gresie (cositul fânului). Concluzia este aceea că aproape toți termenii de origine autohtonă (sau traco-dacă) nu depășesc, prin conținutul lor semantic, sfera de viață elementară a păstorilor de odinioară. Această concluzie capătă o semnificație specială dacă termenii din această categorie sunt raportați la sinonimele lor latinești păstrate în română. Gr. Brâncuș constată că între termenul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
persoana care practică păstoritul sunt latinești, dacă este vorba de termenul general: păstor (< lat. pastorem) sau păcurar (< lat. pecorarius); sunt însă din substrat cuvintele care denumesc un anumit tip de păstor, de păcurar: baci „șeful stânei, vătaful ciobanilor“. Rezultă că traco-dacii romanizați au păstrat din limba lor elemente secundare proprii limbajului pastoral, adică unui limbaj care reflecta specificul de civilizație autohton. Există în română și perechi de cuvinte (parțial) sinonime în cadrul cărora termenii latinești au sens general, iar cei presupuși a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
râpă (< lat. ripa) -mal, cerbice (< lat. cerbicem) -grumaz, cute (< lat. cotem)-gresie, laț (< lat. laceus) -cursă „capcană“, sat (< lat. fossatum) -cătun „sat mic“, viperă (< lat. vipera)-năpârcă, viță (< lat. vitea)- curpen „viță sălbatică“. Elementele lexicale considerate a fi din limba traco-dacă ocupă aproximativ aceeași poziție în vocabularul reprezentativ al limbii române ca elementele din substrat din celelalte limbi romanice. În limba română, avem douăzeci și trei de cuvinte de acest tip (abur, brad, brâu, bucurie, buză, căciulă, cioc, copac, copil, fărâmă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Profet Naum (sec. VIII î.Hr.); Unirea Transilvaniei cu România - Sărbătoarea Națională a României. BISERICA EVANGHELICĂ 27 noiembrie - Prima duminică din Advent. BISERICA REFORMATĂ 27 noiembrie - Prima duminică din Advent. CULTUL MOZAIC 26 noiembrie - Haiei Sara, Binec. lunii. Sfântul Andrei - Apostolul traco-dacilor l În 30 noiembrie Apostolul Andrei, fratele mai mic al apostolului Petru, era nelipsit de lângă Iisus și el a fost martor al alegerii celorlalți apostoli (Matei 9, 9). Niciodată nu s-a îndoit în credință. La uciderea lui Ioan Botezătorul
Agenda2005-48-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284437_a_285766]
-
care miturile naționalismului interbelic și miturile socialismului postbelic se hibridează în marea epopee social-națională a poporului român. Iată tabloul impresionist, zugrăvit printr-un minim de tușe, care redă panorama istorică a românilor. În chestiunea originii, Programul... statuează doctrina tracismului. Civilizația traco-dacă, în fondul căreia își are obârșia spiritualitatea poporului român, este elevată la rangul celor mai avansate civilizații ale antichității (greacă, romană, persană etc.), cu care a intrat într-un proces de "înrâurire reciprocă" (p. 27). Cucerirea Daciei de către romani, deși
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorie. În Istoria antică și medie a României (sic!), originea românilor este înrădăcinată în traci: în traci "trebuie să-i vedem pe cei mai îndepărtați strămoși direcți ai poporului nostru" (Daicoviciu et al., 1984, p. 22). Nici sugestia măreției civilizației traco-dace nu a rămas nefructificată didactic. Programul... a evidențiat "procesul de înrîurire reciprocă" dintre civilizația traco-dacică și "civilizațiile cele mai avansate ale antichității greacă, romană, persană și altele" (1975, p. 27). Manualul care tratează "istoria antică a României" prelucrează teza programatică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care guvernează atribuirea numelui unei persoane, sistemul antroponimic românesc a cunoscut de-a lungul timpului mutații profunde, fapt care a făcut să nu putem proba păstrarea pînă astăzi a vreunui nume din 88 substratul autohton. Din bogata listă de nume traco-dace pe care ne-o oferă. În timpul ocupației romane populația băștinașă a trecut destul de repede la sistemul onomastic roman, latinizînd propriile nume prin adăugarea terminației -us (Decebalus, Mucasenus), sau combinîndu-le cu cele romane (Sex. Rufius Decibalus, P. Aelius Mucianus, lîngă Aelia
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
cutumiare care guvernează atribuirea numelui unei persoane, sistemul antroponimic românesc a cunoscut de-a lungul timpului mutații profunde, fapt care a făcut să nu putem proba păstrarea pînă astăzi a vreunui nume din substratul autohton. Din bogata listă de nume traco-dace pe care ne-o oferă I. I. Rusu <footnote I. I. Rusu, Onomasticon Daciae, Cluj, 1943; Idem, Limba traco-dacilor, ed. a II-a, ES, București, 1967. footnote> , pentru nici unul nu s-a probat suficient legătura cu nume actuale <footnote Alexandru
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
care miturile naționalismului interbelic și miturile socialismului postbelic se hibridează în marea epopee social-națională a poporului român. Iată tabloul impresionist, zugrăvit printr-un minim de tușe, care redă panorama istorică a românilor. În chestiunea originii, Programul... statuează doctrina tracismului. Civilizația traco-dacă, în fondul căreia își are obârșia spiritualitatea poporului român, este elevată la rangul celor mai avansate civilizații ale antichității (greacă, romană, persană etc.), cu care a intrat într-un proces de "înrâurire reciprocă" (p. 27). Cucerirea Daciei de către romani, deși
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istorie. În Istoria antică și medie a României (sic!), originea românilor este înrădăcinată în traci: în traci "trebuie să-i vedem pe cei mai îndepărtați strămoși direcți ai poporului nostru" (Daicoviciu et al., 1984, p. 22). Nici sugestia măreției civilizației traco-dace nu a rămas nefructificată didactic. Programul... a evidențiat "procesul de înrîurire reciprocă" dintre civilizația traco-dacică și "civilizațiile cele mai avansate ale antichității - greacă, romană, persană și altele" (1975, p. 27). Manualul care tratează "istoria antică a României" prelucrează teza programatică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o limbă neolatină de tipul „torna, torna, fratre” și tredetitilia (30 de tei), după Teofilact Simacota, unitatea Romaniei Orientale nefiind încă sfă rmată de slavi. În această limbă străromână trebuie să se fi păstrat mult mai multe cuvinte de origine traco-dacă decât cunoaștem astăzi. După afirmațiile istoricilor și lingviștilor, limba traco-geților era încă vorbită în secolul al VI-lea, afirmație care se bazează și pe mărturiile istoricului Iordanes și confirmată de existența manuscriselor în limba bessă aflate la mănă stirea Sfânta
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
strămoșii anatolienilor și grecilor. Notate cu o scriere proprie de origine indiană (brahmi). Limba fără oclusive sonore și aspirate; asemănări cu hitita, traco-frigiana și armeana. - traco-iliro-frigiene: ilira, traca, dacă, frigiana. Unii lingviști asociază albaneză grupului traco-ilir și armeana grupului traco-frigian. Traco-dacă (după unii și ilira) este considerată un substrat al limbii române (între 80 și 200 de cuvinte, unele comune cu albaneză: abur, amurg, baci, balaur, baliga, baltă, barza, băiat, bordei, brad, brînză, brîu, brusture, a (se) bucură, burtă, buza, căciulă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Lingüística indoeuropea, Gredos, Madrid, 1975 Rosetti, Al., Despre structura silabica în indo-europeană, în rev. "Studii și cercetări lingvistice", anul XV, nr. 1, 1964, pp. 5-6. Ruppel, Antonia, Absolute Constructions în Early Indo-European, Cambridge University Press, Cambridge, 2013. Russu, I.I., Limba traco-dacilor, Editura Academiei, București, 1959. Russu, Ion I., Limba traco-dacilor, Ediția a 2-a revăzuta și adăugita, Editura Științifică, București, 1967. Sihler, Andrew L., New Comparative Grammar of Greek and Latin, Oxford University Press, New-York/Oxford, 1995. Simenschy, Th.; Ivănescu, Gh.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
silabica în indo-europeană, în rev. "Studii și cercetări lingvistice", anul XV, nr. 1, 1964, pp. 5-6. Ruppel, Antonia, Absolute Constructions în Early Indo-European, Cambridge University Press, Cambridge, 2013. Russu, I.I., Limba traco-dacilor, Editura Academiei, București, 1959. Russu, Ion I., Limba traco-dacilor, Ediția a 2-a revăzuta și adăugita, Editura Științifică, București, 1967. Sihler, Andrew L., New Comparative Grammar of Greek and Latin, Oxford University Press, New-York/Oxford, 1995. Simenschy, Th.; Ivănescu, Gh., Gramatică comparată a limbilor indoeuropene, Editura Didactica și Pedagogica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
N Etiopia, Sudan, Somalia, Kenya familia afro-asiatică, ramura cușitică; ramură care cuprinde cca 80 de limbi, printre care: oromo, sidamo, haddiya, somaleza, galla, afar, saho, bedawiye, iraqw, borana, beja limbi vorbite; transcriere etiopiana, latină 86. dacă (geto-dacă) LM Dacia antică; traco-dacă este considerată substrat al limbii române; lista de 80-200 de cuvinte, unele comune cu albaneză; inscripție nedescifrată, probabil în traca (dar cu caractere grecești) pe inelul de aur de la Ezerovo (Bulgaria), sec. V i.C.: 61 de semne în scriere
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
inelul de aur de la Ezerovo (Bulgaria), sec. V i.C.: 61 de semne în scriere continuă; posibilă inscripție dacica pe un vas de lut descoperit în Munții Orăștiei la Grădiștea Muncelului: DECEBALUS PER SCORILO marea familie indo-europeană, familia paleo-balcanică, ramura traco-dacă sau protolimbă anterioară apariției limbilor indo-europene limba exclusiv orală (posibilă interdicție de scriere, de natură religioasă) sau scriere cu alfabet grecesc 87. dakota N SUA, Canada; limbi/dialecte dakota: dakota propriu-zisă, nakota, lakota familia amerindiana, ramura siouană (sioux); SOV, subst.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
formarea cuvintelor 64-65, 101, 134, 189, grup de cuvinte 79, ordinea cuvintelor 53, 63, 77, 78, 78-79, 80, radicalul ~ului 168, rădăcina ~ului 59, structura ~ului 51, 71 D dacă 113, 149, 253, daco-latin 113, daco-moesiană 154, geto-dacă 151, 253, traco-dacă 149, 150, 156, 253, 298 daic 121, 123, 189, 192 dakota 253, 334 dalmata 149, 154, 155, 253, 254 daneză 98, 104, 145, 162, 254, 263, 288, 321, 322, 323, 344, 345 dăsa 151, 152 declinare 92, 93, 118, 307
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
unde a existat o baltă ce a fost desecată și a aparținut căpitanului Gheorghiu. Balta lui Ivan-Baltă mare cu apă rece situată în pădurea Floroi. Această baltă apare trecută pe harta moșiei Hudeștii-Mari din 1885. Apelativul baltă este de origine traco-dacă. Balta Nouă-Baltă situată în partea de nord-vest a satului Baranca, formată din revărsările dese ale Prutului și în care se și pescuiește. Balta PopiiTeren situat lângă fostul iaz de la Bobești. Pe terenul deținut de un popă s-a format o
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
comuna Hudești și Ucraina. Grecii îl numeau Poras sau Piretus (Herodot), iar romanii l-au numit Hierasus sau Gerasus (Ptolemeu) și Porata (Arvino Marcelini), iar în limba scită însemna trecătoare (B.P. Hașdeu). Suntem de părere că toponimul este de origine traco-dacă. Puturoasa-teren cu solul sărăturos folosit parțial pentru pășunatul vitelor. Este situat între Dealul Dumbrăvii și Dealul Crucii. Numele îi provine de la pârâul care curge pe valea respectivă și a cărui apă miroase urât. Punte (La Punte)-loc situat în satul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
restaurată în 1827 de Iordache Costache Boldur-Lățescu. Sătenii împroprietăriți cu 392 ha pământ. în MDGR, vol. III,pag.748 se arată că în Vatra era reședința primăriei comunei Hudești care cuprindea și satul Concești. Cuvântul vatră este din substrat (limba traco-dacă) și înseamnă locul pe care se întinde satul și pământul din împrejurimi ce ține tot de sat. Velniță (La Velniță)-fabrică de spirt construită la începutul sec. al-XIX-lea de către proprietarul moșiei Hudeștii-Mari la care se fabricau și rachiuri din cereale
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
orientală asupra limbii și culturii române, 3 volume, București, 1900; și un rezumat francez sub titlul „L’influence orientale sur la langue et la civilisation roumaine“, În Romania, Paris, 1901, pp. 536-566, și 1902, pp. 82-99. 13. I.I. Russu, Limba traco-dacilor, București, 1967. </endnotelist> 3. Cum s-a făcut România <endnotelist> 1. În ce privește istoria românilor În ansamblu, sintezele clasice sunt următoarele: Alexandru D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, 6 volume, Iași, 1888-1893, și o versiune mai succintă În franceză, Histoire
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
știință - inclusiv cei de la Academia Română - în ceea ce privește cercetarea, identificarea și explicarea urmelor românești tot mai des descoperite printre păstorii din Pirineii din Alpi, în fundul Siberiei, în Macedonia, Grecia, Scoția, Croația sau Bosnia, în Muntenegru și nu numai, ca semn al întinderii traco-dacilor. Îndeletnicirile pastorale ale acestor oameni, păstrate și astăzi, locuințele lor conservate ca și cele din munții României, pietrele și crucile de la mormintele lor identice cu cele din cimitirele noastre sunt motive care probează întinderea transhumanței pe tot teritoriul nu numai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de aici provine și cuvântul mușețel). Nu sunt, de altfel, singurele antroponime de origine autohtonă care au supraviețuit până în epoca modernă. Și bulgara și sârba (aceasta din urmă în măsură mai mică) au păstrat antroponime autohtone de origine tracă ori traco-dacă. Teama de a studia moștenirea autohtonă, pe motivul că ne îndreptăm spre Barbaricum, nu spre moștenirea latină, ar trebui înlăturată. Este probabil că analizele ADN vor confirma, nu vor infirma, că și Basarabii și Mușatinii continuă familii străvechi autohtone și
Dinastia Basarabilor () [Corola-website/Science/300123_a_301452]
-
fratele său din celălalt deal să-i arunce securea peste Plaiu, la mare depărtare, iar acesta o prindea din zbor, ca după ce și-a tăiat lemnele trebuincioase, să o înapoieze fratelui pe aceeași cale. Nimilica cea frumoasă (Nimilica în limba traco-daca ar fi însemnat Nimicuța, Micuța), culegând hribe prin pădure, ajunse la marginea unei poenițe unde vede niște făpturi mici - de acolo de sus le vede ca pe niște furnici - scormonind pământul cu un cârlig tras de boi, și aceștia mici
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
de un "wajda" (în polonă, starostele unui sat de vlahi). Goralii au azi identitate poloneză, dar multe fapte de cultură amintesc originea lor românească: tradiții, obiceiuri și cuvinte românești ("măgură", "vatră", "jântiță", "colibă", "baci" etc., multe din acestea de origine traco-dacă). În amintirea vechilor migrații păstorești din Carpați, în anul 2013, din inițiativă poloneză, este reconstituită transhumanța carpatică, începând din Rotbav (Țara Bârsei) și străbătând Carpații, prin , până în Moravia. Zakopane este situat în sudul Poloniei în apropiere de granița cu Slovacia
Zakopane () [Corola-website/Science/297820_a_299149]