59 matches
-
de arheologie și nu unul interdisciplinar. Vor fi curând împroprietăriți cu ordinatoare noi, cu mașină, cu bibliotecă, cu fond de carte. Și dat fiind că variațiunea e meșteșugită, tema distrugerii se arată bine ascunsă sub comicăria unui sărac centru de tracologie, o secție într-un alt institut formată din 5-6 posturi de arheologi, care se vor sau nu tracologi, o întoarcere ab initio. O țară care nu poate ieși din tema cu variațiuni, care nu exersează contrapunctul și nu se împlinește
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
propune o reformă a scrierii. Comisia de Cultură a Senatului își dă, și ea, cu părerea. Parlamentul votează o lege privitoare la folosirea unor cuvinte și expresii străine. Un grup de intelectuali din diasporă organizează anual la București congrese de tracologie, sugerînd o întîietate a limbii dacilor față de latină (ideea o avea și Petru Maior, acum două sute de ani). Ba chiar suntem informați, cu mare orgoliu patristic, că a fost descoperită scrierea în limba contemporanilor lui Decebal. Pe scurt, toată lumea e
Citiți-i pe lingviști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14666_a_15991]
-
a secolului al XIX-lea, istoria geto-dacilor și contribuția lor la formarea poporului român nu au fost luate în considerare. Odată cu Hasdeu, aflat sub influența studiilor de indoeuropenistică cultivate intens în universitățile europene, se fac primele cercetări serioase în domeniul tracologiei la noi. Pentru a veni în sprijinul celor care voiau să se dedice acestei discipline Odobescu publică în revista lui Hasdeu Columna lui Traian o bibliografie a scrierilor referitoare la geto-daci. Prima sinteză asupra Daciei preromane îi aparține lui Tocilescu
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
la noi. Pentru a veni în sprijinul celor care voiau să se dedice acestei discipline Odobescu publică în revista lui Hasdeu Columna lui Traian o bibliografie a scrierilor referitoare la geto-daci. Prima sinteză asupra Daciei preromane îi aparține lui Tocilescu. Tracologia a devenit la noi definitiv o știință datorită lui Vasile Pârvan. Paralel s-a dezvoltat în literatura română sub influența romantismului european toposul dacic. Romanticii cultivă cu precădere perioadele obscure ale istoriei, Preistoria și Evul Mediu timpuriu, epocile când se
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
substratului prestigiul Romei este atât de mare, încât ideea apartenenței la sfera de influență a cetății eterne este pretutindeni un factor de mândrie națională. Dacă Hasdeu, Odobescu, Tocilescu, Pârvan i-au studiat cu seriozitate științifică pe geto-daci instituind în România tracologia, delirul romantic atinge culmea prin cartea lui Nicolae Densușianu, Dacia Preistorică, un galimatias pe baza unor lecturi nedigerate care proclamă prioritatea tracă în toate domeniile și originea noastră nelatină. Dacă scrierea lui Nicolae Densușianu ar fi rămas în uitare, așa cum
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
o cucerire", "o îngenunchere" a noastră, cucerire al cărei prim act a fost crearea provinciei Dacia de către Traian. Cărturarul clujean este, în buna tradiție românească, un adversar ireductibil al tracomaniei, dar, ceea ce este firesc, un susținător al studiilor serioase de tracologie: Că se fac studii tracologice este foarte bine, chiar excelent, cât timp ele rămân la un nivel strict științific". După război și căderea României sub stăpânire bolșevică, lungă vreme chestiunea n-a mai fost de actualitate, deoarece, conform postulatului istoric
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
Sfântul Apostol Andrei în tradiția românilor-mărturie a vechimii și continuității noastre pe aceste meleaguri, în vol. Pagini din istoria veche a creștinismului la români, Buzău, 1986, p. 19-46. 14. N. Zugravu, Geneza creștinismului popular al românilor, București, Institutul român de tracologie, 1997, p. 143-149. 15. Ibidem, p. 150-174. 16. Ibidem, p. 175-190. 17. Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 83-85; N. Zugravu, op. cit., p. 192-194. 18. Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 85-89; Ene Braniște, Sfinți mărturisitori și martiri
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Românească, VI, 1911, nr. 3, p. 309-322. Idem, Istoria Românilor din Dacia Traiană, vol. I-II, București, 1985-1986. Zaharia Ciprian, Iosif I Mușat, întâiul mare ierarh român, București, 1987. Zugravu N., Geneza creștinismului popular al românilor, București, Institutul român de tracologie, 1997. CUPRINSUL PREFAȚĂ 5 PARTEA I DE LA RETRAGEREA AURELIANĂ LA VENIREA SLAVILOR (275-602) 9 CAPITOLUL I POPULAȚIA AUTOHTONĂ DIN DACIA ÎNTRE 275-602 11 Introducere 11 Populația autohtonă în Dacia post-romană 16 Dacii liberi și Dacia romană 20 Legăturile romanității din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
devine cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor din București (din 1967), unde ajunge șeful sectorului de etnografie (1986-1991) și membru în colegiul „Revistei de etnografie și folclor”. Între 1990 și 1992 a fost secretar științific la Institutul de Tracologie din București. În studiile sale G. este preocupat de riturile, credințele și miturile românești. Vârstele timpului (1988) reprezintă o abordare genetică, antropologică și comparatistă a calendarului rural, „instrument de mediere între om și natură”, cu toate variantele lui: calendarul agrar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]