87 matches
-
nu poate fi încorporat într-o concepție analitică asupra ideologiei. A folosi ideologia pentru a te referi la afirmații "orientate către viitor" presupune anumite consecințe nedezirabile: această utilizare sugerează că afirmațiile care sunt "orientate către trecut" (precum cele conservatoare sau tradiționaliste) nu sunt ideologice prin definiție. Punctele (d), (e), (f) și (g) sunt fundamentale și ireductibile unele la altele, dar asta nu înseamnă că ele sunt acceptabile în mod egal ca reprezentând caracteristici ale ideologiei, înțeleasă ca fenomen cultural. Faptul că
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și de studiat. Paralel cu acest interes istoric și artistic, au apărut diferite studii iconografice. Lipsurile experienței iconografice s‑a verificat în cunoașterea slabă a origi‑ nii. Arta creștină (iconografia) s‑a desfășurat în două tendințe: prima tendință este cea tradiționalistă, care păstrează formele trecutului adaptându‑le în gra‑ de diferite. Această tendință a acceptat mai ușor noutatea în materiale și teh‑ nici decât în formele estetice. A doua tendință este cea inovatoare, care a considerat că arta adevărată are totdeauna
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
regimului comunist par a fi în strânsă legătură cu atitudinile vizavi de reformele tranziției postcomuniste. Chiar dacă după câțiva ani de tranziție atitudinile populației s-au modificat în funcție de traiul într-o economie de piață liberă, două tabere cea liberală și cea tradiționalistă au suportat efectele rapidității reformelor 6. Împărțirile socio-economice între diferitele tabere în timpul regimului comunist erau de asemenea legată de diferitele atitudini morale față de regim. Conflictele de valori între grupuri implică, pe de o parte, alegerea între colaborarea explicită sau implicită
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
supraviețui/a deveni) în culturi care sînt pronunțat secular-raționale și cu valori bine reprezentate ale exprimării de sine, precum clusterul țărilor anglo-saxone, Europa protestantă și Europa catolică sau, la celălalt pol, din culturi care întrețin valorile supraviețuirii și pe cele tradiționaliste, precum clusterul reprezentat de țările situate în Africa, Asia de Sud și Europa estică postcomunistă (vezi figura 11). Totodată, teoriile modernizării sistematizate de R. Inglehart și colaboratorii săi (Inglehart, 1997; Inglehart, Welzel, 2005; Welzel, Inglehart, 2010) semnalează și o importantă mutație în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Touraine, 2006/2007, 179-181). Aceste femei musulmane, atașate de religia lor, au studiat, exercită cel mai adesea profesiuni moderne, participă la viața socială a orașului sau a cartierului în care locuiesc. De cele mai multe ori ele sunt mai degrabă moderne decât tradiționaliste, și ar fi o greșeală să credem că sunt dominate sau manipulate de o rânduială de care le este imposibil să fugă sau să o modifice. Plasate în condiții de două ori mai dificile, pe de o parte în virtutea apartenenței
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
care dezbate problematica originilor Războiului Rece pot fi întâlnite mai multe teorii concurente, dar având totodată și un grad ridicat de complementaritate (McCauley: 1999, 42-43). Acestea pot fi subsumate unei grile explicativ-interpretative sinoptice, alcătuită din trei teze fundamentale. Prima, cea tradiționalistă sau ortodoxă, afirmă că responsabilitatea declanșării conflictului aparține expansionismului agresiv și ideologic orientat al Moscovei, care ar fi urmărit în permanență, printr-o largă gamă de mijloace, dominația mondială. Invers, revizioniștii afirmă că Uniunea Sovietică postbelică suferise pierderi economice, umane
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și de studiat. Paralel cu acest interes istoric și artistic, au apărut diferite studii iconografice. Lipsurile experienței iconografice s‑a verificat în cunoașterea slabă a origi‑ nii. Arta creștină (iconografia) s‑a desfășurat în două tendințe: prima tendință este cea tradiționalistă, care păstrează formele trecutului adaptându‑le în gra‑ de diferite. Această tendință a acceptat mai ușor noutatea în materiale și teh‑ nici decât în formele estetice. A doua tendință este cea inovatoare, care a considerat că arta adevărată are totdeauna
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
și de studiat. Paralel cu acest interes istoric și artistic, au apărut diferite studii iconografice. Lipsurile experienței iconografice s‑a verificat în cunoașterea slabă a origi‑ nii. Arta creștină (iconografia) s‑a desfășurat în două tendințe: prima tendință este cea tradiționalistă, care păstrează formele trecutului adaptându‑le în gra‑ de diferite. Această tendință a acceptat mai ușor noutatea în materiale și teh‑ nici decât în formele estetice. A doua tendință este cea inovatoare, care a considerat că arta adevărată are totdeauna
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de credință". Este mesa clasică în limba latină la care s-a renunțat în 1964 și, respectiv, în 1970. Mesa "modernă", cea oficiată în limbile naționale, nu mai conține asemenea referiri. Vreau să mai subliniez un fapt important: cercuri catolice tradiționaliste puternice normale într-o instituție veche de 1.900 de ani n-au acceptat niciodată renunțarea la latină și la "mesa tridentină", iar presiunea lor l-a făcut pe Papa Benedict să accepte, acum, revenirea opțională și la vechea mesă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
lor de judecată prin amestecul în chestiunile de limbă. În secolul al XX-lea, literatura europeană occidentală se caracteriza printr-o receptare pronunțată a problematicii filozofice, însă, în cazul literaturii române, s-au manifestat, uneori confruntîndu-se, două direcții distincte: una tradiționalistă, orientată spre viața rustică și valorificarea limbii populare, și una modernistă, avînd în atenție viața citadină, cu antrenarea unei limbi bogate în împrumuturi neologice. În aceste condiții, tendința reprezentată de Curentul istoric-popular în limba literară s-a întîlnit cu tematica
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aroganță a celor bogați, prea mult instinct de superioritate. Prea multă nesiguranță. În Anglia, în schimb, da, în Anglia aș putea trăi. De altfel, am foarte mulți prieteni acolo. Dar nu în Anglia cosmopolită a lui Durrell, ci în cea tradiționalistă a lui Galsworthy. Datorită trilogiei Sfârșit de capitol pe care am tradus-o, când am ajuns pentru prima dată la Londra, am avut sen zația de déjà vu, déjà vécu. R.P. Baudelaire, pare-mi-se, a spus cândva că din
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
model pentru o anume îndrumare a liricii tinerilor. Mai sensibil se dovedește față de „morbidețea modernă” a lui Al. A. Philippide și față de evoluția poeziei lui Adrian Maniu, de la faza de contestatar spectaculos al tuturor academismelor din anii 1910-1916 la cea tradiționalistă, de după război, când iconoclastul devine iconodul. Adrian Maniu, căruia i-l alătură ceva mai târziu pe V. Voiculescu, ilustrează excelent o idee din introducerea la antologia Literatura română contemporană: „modernii se tradiționalizează, fără să vrea, tematic, iar tradiționaliștii se modernizează
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
Chemarea pământului meu (1972), Strigătul tăcerii (1974), Pasăre fără somn (1975) și Sfere albastre (1976) -, Ștefan Aug. Doinaș a găsit un „lirism autentic, întemeiat pe o mare încredere în limbaj”. Poezia se remarcă printr-o viziune clasicizantă, în care teme tradiționaliste - sacralitatea pământului natal, amintirea casei părintești, perindarea, însoțită de o ușoară nostalgie, a anotimpurilor, comuniunea cu înaintașii - sunt tratate în versuri limpezi, armonioase, în descendența lui St. O. Iosif și Ion Pillat. Marcată de o anume naivitate, îndeosebi în ce privește tehnica
DESLIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
aici și organizarea „tinerilor” În afara structurilor de putere finanțate de către statul român, căci au dorit să-și afirme independența față de politicile de asimilare promovate de structurile statale. „Tinerii romi” au pus bazele primelor structuri ale societății civile rome; b) elita „tradiționalistă”, care acuza tinerii romi de corupere a valorilor culturale rome (Romanipen), deoarece orice cooperare cu societatea majoritară ar fi fost dăunătoare comunităților tradiționale de romi (ce erau considerate adevăratele păstrătoare ale Romanipen-ului); c) elita „integraționistă”, care susținea politicile de „integrare
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
, revista care apare la București între 1 ianuarie 1905 și decembrie 1907, cât și în 31 iulie 1921. Este o publicație săptâmânală, tradiționalista, care își propune să popularizeze literatura: „române, nuvele, poezii, anecdote, biografii ale oamenilor celebri”, „pentru a sădi de timpuriu în inimi gustul criticii”. Poezia este semnată de Alice Călugăru, Traian D. Anghelovici, Ioan D. Pârvulescu, Al. St. Vernescu, Constantă Dunca-Schiau
DUMINECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286902_a_288231]
-
din punctul de vedere al evoluției stilistice. Pe de altă parte, scriitoarea și-a păstrat unitatea de stil și viziune de-a lungul întregii sale opere. Tematica predilectă include dragostea, natura, biografia personală. Versurile sunt totdeauna fluente, imaginile grăitoare. Nefiind tradiționalistă decât în sensul larg al cuvântului (subiecte clasice, formă clasică), scriitoarea nu este nici modernistă sau simbolistă, oricum nu cu intenție, chiar dacă elemente disparate ale acestor trei orientări pot fi decelate în opera ei. Motivul scrierii de poezie rămâne unul
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
un nesfârșit itinerar al plăcerilor carnale. Nu atât din textul epic, din pulsiunile erotismului vagant, cât din exterior răzbat înțelesuri vorbind despre incomunicare, agonie, „năzuință spre spulberare”. Domnișoara din str. Neptun, romanul de debut, se înscrie amăgitor într-o „tematică” tradiționalistă, dezrădăcinarea, exploatată deopotrivă de sămănătoriști și poporaniști. Dar mahalaua, lume la care se vor raporta și I. Peltz, G. M. Zamfirescu, Eugen Barbu ș.a., precum și victima ei (o fată de la țară ajunsă curtezana cartierului, înrădăcinată, până la autocondamnare, în acest loc
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
un proces de tranziție, creșterea numărului imigranților și al refugiaților, creșterea importanței apartenenței culturale și religioase în relațiile internaționale, degradarea mediului înconjurător, integrarea în diferite structuri regionale etc. În studiile actuale de securitate se remarcă o distincție evidență între abordarea tradiționalista a securității, care era centrată pe stat și pe dimensiunea militară și abordarea ce urmărește să lărgească agenda de securitate prin analiza problemelor militare și non-militare. Se remarcă, de asemenea, o predilecție către lărgirea sferei de definire a securității,94
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
monologări greu de direcționat pe făgașul consensului.255 Pornind de la dimensiunea religioasă a conflictului arabo-israelian și având în vizor cele două religii de origine abrahamică: iudaismul și islamismul, se remarcă faptul că la nivelul întregului Orient Mijlociu trenează o logică tradiționalista potrivit căreia se menține mecanismul de revendicare pentru sine a adevărului absolut; din acest punct de vedere polemică se accentuează în condițiile în care deși cele două religii au o bază comună acestea o interpretează diferit. Interpretarea în contextul islamismului
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
decide să încalce testamentul tatălui său și îl numește ca succesor pe fiul său Musa, în locul lui Al Mă’mun. Această decizie va duce la un conflict deschis între cele două tabere, cea a lui Al-Amin ( preponderent arabă, sunită și tradiționalista) și cea a lui Al Mă’mun ( dominată de factorul persan reprezentat de vizirul și suporterii săi din Merv, precum și de musulmanii șiiți și de cei non-arabi). În 811 Al-Amin trimite o armată numeroasă în Khorasan cu scopul de a
Al-Mamun () [Corola-website/Science/307959_a_309288]
-
aventuri militare fără acordul Senatului. În cele din urmă, guvernatorii se luptau chiar cu Romă când se simțeau amenințați. Nu există sistem de contabilitate, nici o tradiție antică de a pedepsi guvernatorii corupți - problema era una nouă, iar Republică, atât de tradiționalista, nu s-a schimbat pentru a soluționa problemele ivite. Odată ce Republică a devenit un imperiu, doar un împărat îl putea conduce eficient, nu o adunare oligarhica. Însă a fost nevoie de aproximativ un secol înainte că acest concept să fie
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
cerut iertare și a fost iertat”. Anterior, cazul a fost dezbătut de Comisia canonică, juridică și pentru disciplină, condusă de ÎPS Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Aici, părerile au fost împărțite, întrucât ambele tabere din BOR, atât cea așa-zis tradiționalistă, cât și cea ecumenistă, au fost bine reprezentate. A fost adoptată o soluție de compromis: mitropolitul Banatului și-a făcut "mea culpa" în plenul Sinodului, care i-a acordat ca urmare iertarea, însă a interzis categoric pe viitor împărtășirea clericilor
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
când atitudinea anticlericală fusese diminuată. Apar partide politice. Grupările socialiste erau fragmentate. În 1879 are loc un congres al facțiunilor socialiste, dar care s-a dezbinat în 1882. O altă grupare marxistă era condusă de Guesde. Alte grupări erau mai tradiționaliste și criticau marxismul. Societatea franceză s-a democratizat, muncitorii aveau venituri decente, situația financiară și materială s-a îmbunătățit. Se formase și o grupare anarhistă puternică în 1892-1894 care a condus diverse atentate împotriva regimului, liderilor militari și politici, ca
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
de Est, determinând Căderea Zidului Berlinului în 1989 și dizolvarea întregului bloc estic. Pentru evitarea violențelor în cadrul procesului, în 1990, Gorbaciov a primit Premiul Nobel pentru Pace. Dar Gorbaciov a fost supus unor presiuni interne mari. Cadrele vechi din partid, tradiționaliste, au sabotat reformele. Pentru reformiștii de orientare occidentală, eforturile lui Gorbaciov nu erau suficiente. Situația economică catastrofală a dus la izbucnirea grevelor. URSS devenea tot mai dependența de ajutorul financiar din partea vestului. Situația s-a înrăutățit, iar în aprilie 1986
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
a lirei, care îi constituie deplina lui identitate". Sensibil se dovedește criticul și față de morbidețea modernă" a lui Al. Philippide și de evoluția poeziei lui Adrian Maniu de la faza de contestatar spectaculos al tuturor academismelor din anii 1910-1916, la cea tradiționalistă de după război, când iconoclastul devine iconodul. Adrian Maniu (și îl adaugă mai târziu și pe V. Voiculescu) ilustrează excelent ideea lui Vladimir Streinu din citata introducere la antologia Literatura română contemporană, potrivit căreia modernii se traditionalizează, fără să vrea, tematic
Vladimir Streinu () [Corola-website/Science/297567_a_298896]