87 matches
-
artistică, culturală”. Redactor-șef este Const. V. G. Grigorescu. Publicație de interes local, N. apelează la „cărturarii satelor și orașelor” pentru „o luminare a tuturor problemelor ce interesează opinia publică”. Lipsită de un program clar, revista are un caracter eclectic: tradiționalistă, didacticistă, cultivând valorile rurale autohtone, pe de o parte, deschisă spre universalitate și modernism, cel puțin la nivelul expresiei, în ceea ce privește procedeele stilistice, pe de altă parte. Rămâne o publicație democratică, nefiind afectată de expansiunea dreptei și de impactul neosămănătorismului intolerant
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288378_a_289707]
-
distih („La lampă, când ziua cu totul s-a umbri, / Voi reciti «Pasteluri» de V. Alecsandri”), sunt vădite, însă e aici un Alecsandri trecut prin toată arta europeană antinaturalistă și antiparnasiană. În Mărturisiri (1942) P. își definește creația din etapa „tradiționalistă” drept „o poezie a pământului spiritualizat în vreme, a timpului materializat în amintire”. În alți termeni, o poezie în care contrariile se substituie unul altuia: spațiul (materia) devine stare de spirit, nonmateria, timpul se spațializează. Meleagurile copilăriei se confundă cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
încercarea de sinteză” intitulată Constante poetice în lirica actuală, din volumul Istorie literară și poezie. Identificând în literatura contemporană o „poezie a poeticii” și un lirism de „substanță tragică”, criticul le opune amândurora o poezie de filiație patriotică și/sau tradiționalistă (reprezentată de Zaharia Stancu, Ion Brad, Gheorghe Pituț, Ioan Alexandru, Adrian Păunescu ș.a.), gândită ca „o sinteză a relației antagonice dintre subiectiv și obiectiv, dintre tensiunea lirică și universul poetic”. Viziunea se desfășoară însă cu mai mult succes atunci când se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
regimului comunist par a fi în strânsă legătură cu atitudinile vizavi de reformele tranziției postcomuniste. Chiar dacă după câțiva ani de tranziție atitudinile populației s-au modificat în funcție de traiul într-o economie de piață liberă, două tabere cea liberală și cea tradiționalistă au suportat efectele rapidității reformelor 6. Împărțirile socio-economice între diferitele tabere în timpul regimului comunist erau de asemenea legată de diferitele atitudini morale față de regim. Conflictele de valori între grupuri implică, pe de o parte, alegerea între colaborarea explicită sau implicită
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
și de studiat. Paralel cu acest interes istoric și artistic, au apărut diferite studii iconografice. Lipsurile experienței iconografice s‑a verificat în cunoașterea slabă a origi‑ nii. Arta creștină (iconografia) s‑a desfășurat în două tendințe: prima tendință este cea tradiționalistă, care păstrează formele trecutului adaptându‑le în gra‑ de diferite. Această tendință a acceptat mai ușor noutatea în materiale și teh‑ nici decât în formele estetice. A doua tendință este cea inovatoare, care a considerat că arta adevărată are totdeauna
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și de studiat. Paralel cu acest interes istoric și artistic, au apărut diferite studii iconografice. Lipsurile experienței iconografice s‑a verificat în cunoașterea slabă a origi‑ nii. Arta creștină (iconografia) s‑a desfășurat în două tendințe: prima tendință este cea tradiționalistă, care păstrează formele trecutului adaptându‑le în gra‑ de diferite. Această tendință a acceptat mai ușor noutatea în materiale și teh‑ nici decât în formele estetice. A doua tendință este cea inovatoare, care a considerat că arta adevărată are totdeauna
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
un nesfârșit itinerar al plăcerilor carnale. Nu atât din textul epic, din pulsiunile erotismului vagant, cât din exterior răzbat înțelesuri vorbind despre incomunicare, agonie, „năzuință spre spulberare”. Domnișoara din str. Neptun, romanul de debut, se înscrie amăgitor într-o „tematică” tradiționalistă, dezrădăcinarea, exploatată deopotrivă de sămănătoriști și poporaniști. Dar mahalaua, lume la care se vor raporta și I. Peltz, G. M. Zamfirescu, Eugen Barbu ș.a., precum și victima ei (o fată de la țară ajunsă curtezana cartierului, înrădăcinată, până la autocondamnare, în acest loc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
este un inginer al textului care a deprins la perfecție lecția noilor romancieri francezi - firește, într-o versiune updatată la rigorile postmodernismului actual - dar care folosește, spre deosebire de schematismul agresiv al discipolilor lui Robbe-Grillet, utilizează ca materie primă felii de epică tradiționalistă, de cea mai bună calitate. De aceea, cărțile sale pot fi citite cu același interes de lectorii cu atitudine participativă, care urmăresc povestea, story-ul, derularea și sensul întîmplărilor, dar și de naratologii sofisticați, care descoperă, de fiecare dată cu încîntare
Un șaizecist postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12370_a_13695]
-
ordoliberale contemporane de vocație germană, cu elemente sociale de tradiționalism de tip japonez. Doctrina ordoliberală este intitulată simbolic "a treia cale": o cale între social - democrație și neoliberalism". Nu se prea înțelege cum se pot aplica în România elemente sociale tradiționaliste japoneze. Principala instituție vizată de ALO este Curtea Constituțională, partidul cerând desființarea acesteia pe motiv că ar fi încălcat, prin deciziile sale, prevederile Constituției. De asemenea, ALO cere revizuirea Constituției prin referendum, această cerere nefiind o noutate deoarece numai prin
ALO, un nou partid în România, compus din agenți secreți, masoni și militari by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/38936_a_40261]
-
tradiționalism" - reprobabil pentru că presupune adecvarea prea strictă la ideologie, "poezie tradiționalistă"- de fapt, o poezie modernă: "poezia tradiționalistă poate fi și, cu mici excepții, chiar este, o poezie modernă", p. 77, "poezie modernă" - "aproape inevitabil, poezia română modernă este una tradiționalistă, care își găsește resursele într-o autohtonie implicită actului de creație", p. 79 și "modernism" sau poezie "modernistă" legată indisolubil de inovație). O detaliere a "efectului de mișcare a operei", de fapt, a evoluției între tendințele majore ale perioadei, este
"Textualism" sau ontologie by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17140_a_18465]
-
coerența și soliditatea fenomenului artistic românesc. Loc de întîlnire pentru sute de artiști, spațiu al democrației reale și al comunicării nemijlocite, el oferea, ediție după ediție, măsura profesionalismului și a performanței artei noastre. O multitudine de formule estetice, de la cele tradiționaliste pe linie pastoralo-etnografică, la cele de filiație academistă și pînă la acelea așezate fără echivoc în zona avangardelor și în aceea a cercetării limbajelor, coabitau fără crispare și fără frustrări, genul lor proxim nefiind componenta stilistico-formală, ci autenticitatea expresiei și
Salonul Oficial, între memorie și proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10690_a_12015]
-
regretul sau. ăntre anii 1922-1924 editează, ămpreună cu Arghezi, revista Cugetul Românesc, vreme an care se petrece acea fundamentală reorientare a liricii sale. Dar, ăn 1925, doi ani după acel tulburător volum care al impune definitiv că poet de inspirație tradiționalista, Ion Pillat devine deputat liberal de Dorohoi. Era, poate deputat, anca din 1922, când țara era condusă de PNL de sub șefia atotputernicului sau unchi Ionel Brătianu. Și această guvernare a durat până an 29 martie 1926. A izbutit să se
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
nedecidabil o adevărată paradigmă, și, pentru a o ranforsa, au găsit alibiuri în științele moderne. Avându-l drept călăuză nedezmințită pe Basarab Nicolescu, tânărul nostru cercetător imersează în mirajul ecumenist al transgresării/ dizolvării unor prejudecăți situabile în interpretarea așa-zis tradiționalistă a realității, în speță euclidiană și aristoteliană. După părerea noastră, cartea reprezintă un apel la o întoarcere a privirii hermeneutice spre presocratici, gânditori atât ai celor văzute, cât, mai ales, ale celor ghicite, și, poate mai important, ai relațiilor subtile
Modernitatea, cu suprarealiști și științe by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3442_a_4767]
-
H. Maxy. Mai rezervat în intervalul 1920-1923, Vinea se implică mai mult începând cu 1924 în susținerea curentelor moderniste și avangardiste, culminând cu Manifestul către tinerime, celebrul articol-pledoarie publicat în Contimporanul. Polemizează indirect cu Iorga și cu adepții curentelor naționaliste/tradiționaliste în articolul din același an intitulat Tradiție și modernitate: „Primejdia artei noi constă, după cei mai vajnici naționaliști, în aceea că e fără subiect. În pictura lui Marcel Iancu, de pildă, nu mai vezi nici un țăran, -se văita deunăzi un
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
Urmează o explicație, metaforizantă, în care abstracțiunea doctrinară e pipăită ca o materie cu scopul de a i se aprecia densitatea: "Cum doctrinele lui Pillat, oricît de tari ar fi fost ele în aparență, fie că e vorba de cea tradiționalistă, fie de cea clasicistă, sînt susținute prin concepte de gelatină, post-imaginativie și pre-conceptuale, un punct de pornire tot s-ar fi aflat". Soluția e întrevăzută la modul șăgalnic al comportării (antropomorfice) a imaginarului cu ideologia și al unei "adunări" ca
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
nu poate fi decît cel al istoriei literare. În consecință, apreciază cu bun-simț că eroul său nu se află printre "animatorii primei linii din poezia noastră", ceea ce nu e grav, deoarece este, neîndoielnic, "titularul unei linii". Și anume al celei tradiționaliste, care poartă în marsupiu "coeficientul de modernitate". E o linie a echilibrului și a serenității melancolice, care cuprinde deopotrivă mistica plaiului natal și atracția mediteraneeană, ilustrate de Alecsandri (însuși Pillat s-a văzut ca o reîncarnare a acestuia), însă răspunzînd
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
ceea ce de-abia se întrezărea cu două-trei decenii în urmă ni se înfățișează acum drept o curentă cucerire a geneticii. Aceasta va induce în bebelușii din pântecul matern gena asigurătoare a unui just simț civic, eliminând-o pe cea turbulentă. Tradiționaliste, alte colectivități își înfășoară bebelușii în centuri explozive, depunându-i unde e forfota piețelor mai mare. Și de îndată ce bebelușul sughite... Ce poate fi mai ilustrativ pentru acest new age al tuturor descătușărilor?
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
semiotic sau textualist) de domeniul evidenței. Marin Mincu realizează o antologie a poeziei românești din secolul XX, despre felul cum ea înaintează, dintr-o perspectivă postmodernă, mai clar definită ca experimentalistă. Criticul distinge patru modele de poezie în secolul XX: tradiționalistă, modernistă, avangardistă și experimentalistă. Dacă acceptăm ideea călinesciană că tradiționalismul e o formă de modernism și ideea că experimentalismul e un avangardism constructiv, structura cvadripartită se reduce la una bipolară, esențială: dihotomia modernism-avangardism. Poezia experimentalistă ca "fapt scriptural" care relevă
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
obezitate, ameliorarea sănătății sau a calității vieții, atunci când avem de a face cu timiditate, lipsa de încredere în sine, conflicte interioare și emoții negative. Să reînvățăm să trăim sănătos! Ar trebui să mă adresez cu Excelentă, sau, ca în Austria tradiționalista prin care ai intrat în Vest, Her Doktor Doktor Diplom Ingenieur: având în vedere însă că suntem prieteni de peste 20 de ani, am să mă adresez doar cu dragă Claudiu. Deci dragă Claudiu, iti mărturisesc că atât prietenia și admirația
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
ideologia naționalismului socialist este motorul campaniilor pronataliste din România. Opinia mea este că documentele de arhivă pe care ă doar parțial ă le-am prezentat în această analiză susțin, mai degrabă, o interpretare care are la bază atitudinile și valorile „tradiționaliste”2 ale conducerii PCR (în special ale lui Nicolae Ceaușescu). În ședința Comitetului Executiv al CC al PCR din 2 august 1966, în care se decide în ce mod urma să fie abordată „problema” scăderii natalității în România, accentul se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
prezentului, dar prin copiii lor își vor da partea de muncă și la construirea viitorului? (Scânteia, 24 septembrie 1966, p. 2). Nicolae Ceaușescu hotărâse într-adevăr că acel moment a venit, indiferent de ceea ce credeau cititorii Scânteii. Contează genul? Ideologia „tradiționalistă” care animă decizia de a interzice avorturile și divorțurile în România este simbolic construită cu ajutorul categoriilor de gen. Statul este masculinizat prin atributele sale de control absolut, în timp ce toți cetățenii României sunt feminizați prin statutul lor de subordonați și subordonate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
scop cu înhumarea, să se bucure fără nicio restricție de oficierea întregului ceremonial religios"128. Sarcina asumată de către Șerboianu prin acest studiu era una extrem de dificilă datorită opoziției vehemente a Bisericii Ortodoxe Române asupra incinerării din acel timp. Deja retorica tradiționalistă ortodoxă înregistrase, până în acel moment, succese semnificative 129: pe lângă campania de presă declanșată împotrivă cremațiunii și cremaționiștilor încă de dinaintea deschiderii crematoriului Cenușa la 26 ianuarie 1928, ierarhii Bisericii Ortodoxe Române au hotărât prin două decizii sinodale, din 1928 și 1933
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
incinerărilor de la inaugurarea crematoriului până în 1940, pentru o mai bună limpede edificare: 1928 1929 1930 1931 1932 1933 1934 1935 1936 1937 1938 1939 1940 262 266 297 332 470 602 580 480 364 581 230 261 243 Deși retorica tradiționalistă ortodoxă scăzuse în cantitate în deceniul patru al secolului al XX-lea, ea se manifesta încă extrem de vehement la adresa cremațiunii. Acesta ar fi contextul apariției revistei Flacăra Sacră. Semnificația apariției acestei publicații a fost multiplă. Pe de o parte, cremaționiștii
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
care face numai prostituate, prin seriale. Ce interesante devin, În ani, schimbările de mentalitate În distribuire și acceptare! Am mai povestit despre Zița mea din 1980, de la Sibiu, care era grasă și avea 48 de ani (hulită de o regizoare tradiționalistă); au trecut 15 ani și Dorina Lazăr, tot corpolentă, tot vîrstnică, la Odeon nu mai scandaliza pe nimeni. La fel, o „grasă” de la Nottara, În 2011. Actorul C. Nottara Îl juca pe Tipătescu la 25 de ani și nu intriga
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
un modernism apocaliptic, pline de eufonii „barbare”, amestecă figurația industrială („Apocalips de uzină“, „Stihuri pentru rîsul roșu“, dar mai ales experimentalul „Răboj aforistic“, organizat pe două „capitole”: „Tîlc abstract plastic crestat“ și „Variațiune concretă în hieroglife de cretă“) cu cea tradiționalistă („Sfîrșitul basmului lui Barbă-Albă. Voievodul Grădinar“). De cele mai multe ori, colaborările „neavangardiste” își au tîlcul lor: Ion Minulescu, de pildă, publică poeme cu tentă burlescă și mesaj antitradiționalist, uneori blasfemiatoriu („Dragoste falită“, „Idilă“), afine antisentimentalismului și antipaseismului futurist. Victor Eftimiu este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]