10,354 matches
-
care au cunoscut singurătatea și prietenia, arbitrarul și sfîșierea, capcanele Mediteranei și nu pericolele ei. Pentru că, intervin eu cu ochiul mai atent al cititorului tot atît de interesat și atras de nuanțe, toți acești oameni striviți, cunosc de fapt optimismul tragic al experienței lor de viață. Personaje ale minimei dorințe, cu norocul pus la încercare, între hîrjoană și exasperare umilă, bîntuite de spaimele realității și dezastrele lunecării în minciună, din care caută scăpare în iluzie. Este Musa, inocentul într-o lume
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
de populația întărâtată, în decembrie '89? Evident că pe lângă criminalii din Securitate și din P.C.R. s-au furișat imediat și alte zeci și sute de mii de românași iubitori de muncă precum de ardei iute în ochi. Pentru acest dezechilibru tragic F.M.I.-ul e de vină, nu-i așa? Ion Ilici n-a pierdut prilejul de-a resuscita marota "neamestecului în treburile interne". Să fi jurat că vorbea nea Pingelică, și nu sluga (ulterior: dușmanul) analfabetului din Scornicești. S-o luăm
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]
-
cu surle și tobe pentru obținerea unor împrumuturi de la FMI (împrumuturi oricum mai mici - observă autorul - decât cotizația noastră la fondul atât de mult curtat!). Este vorba de tot ce s-a întâmplat după 1989, de întreaga epopee eroi-comică (și tragică) de peste un deceniu a vieții noastre politice care s-a soldat... cu ce? Cu un PIB (un produs intern brut) reprezentând doar 76% în raport cu cel din 1989! După ce au murit sute de tineri ca să-l dea jos pe Ceaușescu, după ce
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
permanent amenințată - nu numai de automatizare, de "idealul tradiției instantanee", de "lumea banilor si a randamentului imediat", de "cortina de aur, la fel de grea ca și cortina de fier", ci chiar amenințată la propriu. Prea larga deschidere a dus la răbufnirea tragică din toamna trecută. Cocteau știa deja: "New York-ul detestă secretul." Este un oraș deschis, "ba chiar larg deschis. Aici brațele sunt deschise, chipurile sunt deschise, inimile sunt deschise, deschise sunt și străzile, și ușile, și ferestrele". Prin curentul creat - în
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
al intereselor evreiești, I. Ludo se înfățișează acum ca misionar al comunității evreiești, hotărît să se răfuiască, o dată pentru totdeauna, cu naționalismul șovin și cu antisemitismul românesc. Cîtă subiectivitate intră într-o asemenea atitudine se poate presupune mai ales după tragica experiență a deportărilor evreiești". De ce "subiectivitate", cînd deportările evreiești au avut un caracter de strictă obiectivitate istorică? Mai departe aflăm ceva stupefiant: ""Răspîntia" lui I. Ludo, ca și "Orizontul" lui Sașa Pană stabilesc liniile directoare ale epurării și condamnării literaturii
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
două filme europene plasate la poli diferiți și-au disputat Oscarul pentru cel mai bun film străin: Amélie și No Man's Land. Primul: polul grației individuale, al umorului, al iubirii, al jocului, al efervescenței stilistice. Al doilea: polul istoriei tragice, al cinismului politic, al manipulării mediatice, al morții, al austerității stilistice. E limpede că No Man's Land a răspuns mai bine orizontului de așteptare al Americii de azi. (Și nu numai: la ediția trecută a Cannes-ului, Amélie n-
Fenomenul "Amélie" și fenomene colaterale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15379_a_16704]
-
cu esență din sîngele creatorului); un al doilea secret al împlinirii este dragostea: odată întîlnită, ea se dovedește fatală pentru Marchiz și de asemenea pentru Veronica, vinovați de a fi vrut prea mult să afle misterele dumnezeiești: acel hybris al tragicilor definit prin lipsa măsurii omenești. José Saramago, Toate numele. Traducere și postfață de Mioara Caragea. Editura Polirom, 2002.
Poveste din vremuri apuse by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15414_a_16739]
-
a lui "V. Cristescu" din 14.XII.1989: "Regimul mai avea de trăit exact o săptămînă. "Sursa" pare mai activă ca oricînd. Om citit, frecventînd lume informată, pare orbit și nu înțelege sensul evenimentelor. Mi se pare deja un personaj tragic. Nici un pas înapoi, nici un semn de îndoială. Opera lui de spionare a prietenilor atinge limita. Pare a se pregăti pentru un rol și mai odios, acela de demascator, de martor al acuzării. [...] În calculele lui nu intră scenariul imposibil, miracolul
De la Sursă... by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15402_a_16727]
-
pregăti pentru un rol și mai odios, acela de demascator, de martor al acuzării. [...] În calculele lui nu intră scenariul imposibil, miracolul: căderea lui Ceaușescu". Mie, așa cum l-am văzut la televizor, Dan Oprescu nu mi se pare un personaj tragic fiindcă nu pare să aibă conștiință. Cred că e doar un mare orgolios frustrat și un arivist capabil de orice.
De la Sursă... by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15402_a_16727]
-
un convoi mortuar care ducea cu el, în lumi îndepărtate refuzul vieții, dublul ei refuz: cel de a trăi, cel de a fi sclavul oamenilor așa cum sunt?" O interpretare deosebită a poeziei "Melancolie", radiind nu numai o înțelegere a destinului tragic al poetului, dar având ecou și într-o existență destul de tristă a scriitoarei sexagenare, înțeleasă și receptată, ca și astăzi, doar de o elită intelectuală. Doar așa îmi explic faptul că împlinirea a o sută douăzeci și cinci de ani (născută în
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
se ascund crime și coșciuguri. Viața și moartea își predau ștafeta ca într-o scamatorie dibaci executată. Îți scapă mereu tocmai trucul. "Să împingi burlescul la extrema lui limită. Ici un ușor bobîrnac, o alunecare imperceptibilă, și te regăsești în tragic . E o scamatorie. Trecerea de la burlesc la tragic trebuie să se facă fără ca publicul să-și dea seama. Poate nici actorii, sau mai puțin. Pe un text bulesc, un joc dramatic. Pe un text dramatic, un joc burlesc." - Eugène Ionesco
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
își predau ștafeta ca într-o scamatorie dibaci executată. Îți scapă mereu tocmai trucul. "Să împingi burlescul la extrema lui limită. Ici un ușor bobîrnac, o alunecare imperceptibilă, și te regăsești în tragic . E o scamatorie. Trecerea de la burlesc la tragic trebuie să se facă fără ca publicul să-și dea seama. Poate nici actorii, sau mai puțin. Pe un text bulesc, un joc dramatic. Pe un text dramatic, un joc burlesc." - Eugène Ionesco. Note și contranote. (Ed. Humanitas, 1992). Victor Ioan
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
si postfata deMihai Minculescu, Polirom, 2001 Capul schimbat al artistului Obsesie rusească (șolohoviană, ar zice unii), de fapt, obsesie a lumii estice și orientale, guvernate mai mult de întâmplare decât de logică, "soarta unui om" are muzica ei. O melodie tragică sau stridentă, fugitiv jucăușă uneori, cu polifonie armonioasă sau nu. Cu atât mai mult, distorsiunile destinului unui artist, în "partitura" stalinistă și post-stalinistă, au sonorități "trezitoare la realitate". Un tânăr muzician, provenit dintr-o familie de aceeași tradiție, aflat în
Capul tranșat al parlamentarului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15461_a_16786]
-
clasic, în înțelesul cel mai nobil al cuvîntului, care, printr-un subtil și mereu schimbător echilibru între distanțare și implicare, pendulînd între compasiunea neputincioasă și caricatura atroce, a pus în toate cărțile sale adevărul profund și dureros al vieții, fiorul tragic reținut și deghizat în forme superior umoristice. Un sentimental deghizat în umorist, s-a spus adesea despre el și un mare silist. Scriitorul cel mai artist al generației sale, capabil să utilizeze toate registrele limbii spaniole. Scriitorul extrem de cult și
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
lipsit de ingenuitatea geniului dezordonat, e un ins care își gîndește propria carieră, care forțează limite și, de ce nu, manipulează un public pe care a învățat să-l cunoască ca nimeni altul. Acesta este clasicul văzut de Florin Manolescu. Nici tragic, nici persiflant, nici sentimental - adică nu așa cum și-l disputau criticii în general și așa cum și astăzi e discutat Caragiale, de parcă omul ar fi în chestie și de parcă am vrea să-i reperăm cumva onoarea de cinic numindu-l sensibil
Florin Manolescu și Florin Manolescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15471_a_16796]
-
sau alte fleacuri, dar în același timp câștigăm ceva. Conversând cu alții, aflăm multe lucruri despre noi înșine. Aflăm cum suntem și cine suntem. Acesta-i adevăratul nostru câștig. Trecând peste diferențele acestea dintre Nord și Sud, să discutăm despre tragicul eveniment care a zguduit nu doar America ci întreaga lume... Ce impact au avut atentatele de la 11 septembrie 2001 asupra ta? Prin ce experiențe ai trecut? Cum ai depășit șocul? Citeam o carte. Eram absorbit cu totul de lectură. Deodată
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
mare parte a pasagerilor își află sfîrșitul în apele reci ale Mării Baltice. Cei scăpați de la moarte sunt puțini. Printre supraviețuitori cititorul o regăsește pe Tulla Pokriefke care dă în aceeași noapte naștere unui băiat, Paul. O jumătate de secol după tragica scufundare a navei "Wilhelm Gustloff", fiul Tullei, Paul Pokriefke, bărbat ajuns în floarea vîrstei, jurnalist de profesie, stă în fața computerului, ușor plictisit de interminabilele povești ale mamei sale despre catastrofa din noaptea acelui 30 ianuarie 1945, o întîmplare ce face
Günter Grass și "Titanicul german" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15506_a_16831]
-
extincției, este și ea așezată inconfortabil în acel punct de criză absolută în care vectorul mitic se intersectează cu cel apocaliptic. între naștere și expiere, momente aflate într-o perfectă relație de contiguitate, Omul lui Brauner nu are decît răgazul tragic al conștientizării propriului impas metafizic și al abisalei sale stări de coșmar. întîlnirea cu o asemenea imagine a propriei tale existențe, privirea adîncă în oglinda simultan retrovizoare și premonitorie a unei condiții ontice nu tocmai încurajatoare, demontarea unicității și a
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
propusă inițial, de nu ne-nșelăm, de către I. Negoițescu și reluată de S. Damian. Conform celui dintîi, "vocația fundamentală" a Divinului critic de-a considera lumea (în care cuprinde și persoana sa) stă "sub specia comicului", corelîndu-se cu "inaptitudinea pentru tragic (la Gogol, comicul e tragic)". Putem presupune că e la mijloc o reacție împotriva spaimei de Univers, o spaimă învinsă, după cum ar spune Mihail Bahtin, prin rîs. Adică o eliberare mai mult ori mai puțin izbutită (căci un reziduu de
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
-nșelăm, de către I. Negoițescu și reluată de S. Damian. Conform celui dintîi, "vocația fundamentală" a Divinului critic de-a considera lumea (în care cuprinde și persoana sa) stă "sub specia comicului", corelîndu-se cu "inaptitudinea pentru tragic (la Gogol, comicul e tragic)". Putem presupune că e la mijloc o reacție împotriva spaimei de Univers, o spaimă învinsă, după cum ar spune Mihail Bahtin, prin rîs. Adică o eliberare mai mult ori mai puțin izbutită (căci un reziduu de tragism persistă), prin amoralism, versatilitate
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
Alexandru George). Nu e o taină împrejurarea că G. Călinescu avea o reputație de "nebun" ori "țicnit", încă din anii tinereții, după cum o atestă Șerban Cioculescu. Exponent al unui comportament aberant, nebunul e un personaj din nomenclatorul comicului, opus eroului tragic sau insului care ilustrează puterea. E un soi de ființă amfibie, prezentă atît în spațiul realității, cît și în cel al imaginarului (Enid Welsford), atît în contingent, cît și în idealitate: "Bufonii și nebunii medievali se află la hotarul dintre
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
cetății lui Priam și ne simțim solidari cu eroii cântați odinioară de Homer. Radu Gyr se identifică cu regele Itacăi datorită suferințelor îndurate, luptei eroice duse în încleștări devenite mitice. Pentru poetul român, tot acest trecut se subliniază în cântec tragic. Troia comunistă ne va provoca încă lungă vreme lacrimi și durere și ne vom aminti de ea și fără prezența aedului. Asemenea poetului noi ne aflăm încă ,,sub zidurile Troii''. P.S. Ne-a părăsit de curând profesorul Ion Zamfirescu, un
Lacrimile lui Ulise by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15532_a_16857]
-
totuși destul seamă de împrejurarea că pentru autorul praghez nefirescul, ca temă de existență, respectă și el o logică, nu cea comună, dacă se admite premisa de declanșare. Concomintent are o determinare, o accelerare a tensiunii, inteligibilă, pînă la deznodămîntul tragic. În Povestea Marelui Brigand nu se acordă, cred, atenție la urmă rigorii vagului (asocierea termenilor nu e o contradicție). Tot ce privește conjurația, transferată pe umerii unei secte religioase, legată de Ordinul Templierilor, se menține prea difuz, încît se pierde
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
iar la 22 decembrie 1989 a recitat versuri incendiare din balconul Județenei de partid Cluj, unde s-a aflat alături de Doina Cornea. O figură insolită în Clujul adesea placid, academic, "cuminte"... Moartea subită, prematură, i-a sporit, cu o nuanță tragică, aura de idealism. "Nu sînt naiv. Și nici utopic. Ci doar extrem de idealist", se caracterizează pe sine poetul, în Preliminariile cărții pe care o prezentăm aici, intitulate, sub incidența actualității, Telejurnalul de la Cluj. Idealismul (care, să spunem în treacăt, conține
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
Premiul de Stat pentru Biografie - atunci înființat - în franceză, suedeză, portugheză și s-a bucurat de o primire călduroasă din partea criticii grecești și străine. Mă bucur nespus că se va afla și la îndemâna publicului român. Cartea se referă la anii tragici ai exilului lui Dostoievski în Siberia, acuzat de complot împotriva puterii țariste. Am optat pentru această epocă și am redat-o sub forma "reconstituirii romanțate", fiindcă era necunoscută publicului străin, spre deosebire de cealaltă fațetă a biografiei acestuia, de cetățean liber. în
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]