158 matches
-
lui de povestitor este și predilecția pentru melodramă. O parte dintre situațiile epice imaginate conțin ireductibilități în exces, cel puțin ca premisă. Dar scriitorul știe să le domolească, punând o surdină adesea exagerată, câteodată printr-un intermezzo umoristic, pășind în tragicomedie (Microbul). Evenimentele cruciale au o anume noblețe dramatică (Din carnetul unui judecător) ori o liniște prevestitoare de furtună (Neamul Udreștilor). De o însemnătate aparte în arta lui de scriitor este stilul. Fraza are o limpezime ireproșabilă și o eleganță a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
falie adâncă în intelighenția românească, foarte apropiată de prigoana împotriva elitelor naționale din "obsedantul deceniu" 1950-1960. Cum ar zice Eminescu: "Ei brațul tău înarmă, ca să lovești în tine / Și pe voi contra voastră la luptă ei vă mân". E chiar tragicomedia antitezelor monstruoase, care constă totdeauna în demonizarea Celuilalt, ignorând cu seninătate că diavolul se pitește în fiecare dintre noi și că așteaptă să fie ignorat! Alții au încercat să fie mai subtili în tratarea naționalismului, distingând între trei tipuri: cel
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
incomoda traficul de pe banda de asfalt, Ian călca iarba de pe marginea ei, mirat de spășeala tandră a pașilor ce-l purtau. Tumultul pericolului urcă progresiv din hipocamp înspre conștiință, unde fu însă confundat cu riscurile judiciare ale rolului său din tragicomedie. În zadar o neliniște nomadă mai adâncă și mai neagră încercă să se distingă de reprezentările ce-i ocupau momentan mintea; chipul ei apărea mereu mânjit de funinginea combustiilor incomplete și la joasă temperatură ale cotidianului. Cenușiul e chiar ardența
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
rama unui tablou stilizat excesiv, în luminoase nuanțe morale, ca în melodramă. Nerăbdător, dramaturgul s-a mulțumit cu puțin, oferind o soluție simplă, de tristă previzibilitate, la extrem de complexa problemă a raportului dintre sexe (mai frumos spus: a iubirii, cu tragicomedia și cu poezia ei "inefabilă"). Iată cum, în loc să contemple viața ca un spirit fin și iubitor de frumos, Lovinescu a ales de la bun început s-o rezume dogmatic, sacrificând nuanțele de dragul unui "adevăr" mai mult decât discutabil. De altfel, chiar
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
estetic. Nu încape îndoială că teoria modernă a genurilor este descriptivă. Ea nu limitează numărul genurilor posibile și nu cere scriitorilor respectarea anumitor reguli. Ea consideră că genurile clasice pot fi "amestecate", dând naștere unor noi genuri (cum ar fi tragicomedia). Ea sesizează faptul că genurile pot fi construite atât pe baza • complexității sau "bogăției", cit și pe baza "purității" (gen prin adăugare și gen prin reducere). După ce romanticii au pus accentul pe unicitatea fiecărui "geniu original" și a fiecărei opere
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
părăsească totul și să se retragă, cu un fel de disperare mută, la o fermă. Comentatorii vor aprecia proza lui S. ca fiind anecdotică, dar izvorâtă dintr-o „cunoaștere a eternului omenesc atât de ascuțită”, încât sintetizează „drama și îndeobște tragicomedia închisă în câteva linii dure”, cu o sobrietate însoțită de un „lirism discret, delicat”, într-un „stil limpede și elegant” (G. Călinescu) ori vor remarca „sarcasmul rece, profesional” (Dragoș Vrânceanu). Memorialistica lui S. cuprinde atât evocări ale unor fapte și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
a atinge limitele ultime ale existenței sale". Prin urmare, literatura care-l descrie, care-l investighează, nu poate fi decât o literatura a situațiilor excepționale, dure în majoritatea cazurilor. Literatura serioasă reprezintă descrierea dualității tragicomice ce caracterizează ființă umană, acea tragicomedie ce provine din dublă să condiție de demon și înger. Grotesca, dar patetica dualitate care-l face să vorbească despre eternitate, când știm cu toții, amintește Sábato, că vom trăi până în jur de 70 de ani. Stupida, dar eroica dualitate care
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de exemplu, argumente pentru determinarea socială a genurilor, ca în teoria originii burgheze a romanului, sau chiar a anumitor forme și atitudini ale genurilor, cum aflăm, de pildă, în teoria nu prea convingătoare a lui E. B. Burgum, potrivit căreia tragicomedia "rezultă din imprimarea seriozității burgheze peste frivolitatea aristocratică". *33 Există oare determinanți sociali preciși ai unui stil literar atât de larg ca romantismul care, deși asociat ou burghezia, a fost, cel puțin în Germania, antiburghez în ideologia lui chiar din
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
și bacalaureatul din 2009. Începând cu 13 iulie 2009, proaspeții absolvenți vor lua cu asalt faculțățile. O parte dintre savuroasele lor perle le-au luat-o deja înainte. Au ajuns la urechile universitarilor, smintindu-i și amuzându-i deopotrivă. O tragicomedie în toată regula. Iată doar câteva exemple. Primele perle care rețin atenția sunt, evident, cele cu tentă sexuală: Inima este cel mai important organ genital al omului"; ,,Manole a pus-o pe Ana la zid și a început să o
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Curentul” (München), 1986, 5974; Nicolae Manolescu, Romantismul îmblânzit, RL, 1990, 4; Gabriela Adameșteanu, [Interviu cu Virgil Nemoianu], CNP, 1991, 4; Ioana Pârvulescu, Biederman & Bummelmeier, RL, 1994, 39; Tania Radu, Războiul de independență, LAI, 1994, 41, 42; Ion Pop, Asistând la tragicomedia istoriei, ST, 1994, 10-11; Ierunca, Semnul, 179-183; Borbély, Xenograme, 22-27; Regman, Dinspre Cercul Literar, 239-241; Spiridon, Interpretarea, 150-153, 162-166; Ungureanu, La vest, II, 85-94; Călin Andrei Mihăilescu, Virgil Nemoianu, în Dicț. scriit. rom., III, 440-442; Manolescu, Lista, III, 301-305; Sasu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
în Ceaiul nostru cel de toate zilele (intrusul este aici ochiul puterii) sau în O rugăciune de prisos, intruziunea ajunge la desăvârșire în Robespierre. „Adevărata libertate a omului e dreptul la delațiune” este sloganul sub care se petrece acțiunea acestei tragicomedii istorice, cu patru personaje și un papagal vorbitor și desfășurată de-a lungul a două zile din viața lui Robespierre. Un capitol important în dramaturgia lui A. îl reprezintă teatrul politic, inaugurat în 1967 cu Song pentru Anamaria. Acțiunea piesei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
Marcu Brutu Catone August Spulber, are un corespondent în nuvelă în figura avocatului Romulus Tiberian. Asemănările se opresc aici. Din punct de vedere tipologic, opera cu care Slavici debutează e greu de încadrat astăzi. Schimbarea e una de perspectivă: de la tragicomedie, la farsă tragică. Romanul prezintă un antierou cu liniile caricaturale ale portretului său adeseori îngroșate ca în scena de tip caragialesc a serenadei și a declarației de amor, atingând grotescul de-a lungul peripețiilor sale donquijotești. De ce a ales Slavici
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
muribundului Alik, iată că odată cu el dispare o anume Rusie, o Rusie a trecutului fiecărui personaj. Este vorba de o veselă, brechtiană înmormântare a gândirii captive, regizată alert și în cunoștință de cauză de mult talentata naratoare Ulițkaia, expertă în tragicomedia vieții, indiferent de meridianul geografic sau fundalul istoric pe care se deapănă. Viața și viziunile pastorului Cederblom Suedezul Göran Tunström (1937-2000) își datorează reputația romanului "Oratoriul de Crăciun" (1984), tradus în peste 20 de limbi. Ultima sa carte, Bărbați celebri
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ST, 1993, 3-4; Dan Damaschin, La capătul exilului pământean, ST, 1993, 3-4; Ion Mușlea, Albatrosul, ST, 1993, 3-4; Ierunca, Subiect, 201-205; Virgil Nemoianu, Moștenirea lui Ion Negoițescu, LAI, 1993, 21; Papahagi, Fragmente, 11-16; Simuț, Incursiuni, 89-95; Ion Pop, Asistând la tragicomedia istoriei, ST, 1994, 31; Traversarea cortinei. Corespondența lui Ion D. Sârbu cu Ion Negoițescu, Virgil Nemoianu, Mariana Șora, îngr. Virgil Nemoianu și Marius Ghica, pref. Virgil Nemoianu, Timișoara, 1994; Ungureanu, La vest, I, 185-202; Ștefan Borbély, „Straja dragonilor”, F, 1995
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
delectării cu un spectacol umoristic facil, în pofida aparențelor genului proxim (Somnoroasa aventură este încadrată de autor ca „divertisment comic”, Proștii sub clar de lună primește eticheta de „falsă tragedie”, Pălăria de pe noptieră și Don Juan moare ca toți ceilalți sunt tragicomedii, iar Acești nebuni fățarnici, Frumos e în septembrie la Veneția și Mobilă și durere, comedii) și a dimensiunilor reduse la cel mult trei acte. De fapt, M. caută să-și atragă publicul către spațiul în care el, autorul, se va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
scrieri și-au pierdut, odată cu trecerea timpului, importanța estetică, multe însă rezistă și arată un scriitor original. Teodor Mazilu a creat un stil publicistic și, prin afinități de generație, stilul s-a răspândit. Tot el a construit un gen de tragicomedie în care relațiile umane curente sunt răsturnate și sublimul, pateticul, grandoarea sunt cercetate în zona abjecției și imposturii morale. EUGEN SIMION SCRIERI: Insectar de buzunar, București, 1956; Galeria palavragiilor, București, 1957; Bariera, București, 1959; Aceste zile și aceste nopți, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
celor senzitivi. În fond, nu percepem în mod absolut, ci relativ la un context. Acest fenomen fusese deja remarcat de greci; pentru ei, râsul era cu atât mai puternic, cu cât își făcea apariția după un eveniment dramatic (vorbim aici despre tragicomedie). Există un procedeu literar cunoscut prin care eroul este pus în valoare prin alăturarea sa cu un tovarăș distrat sau stupid (cum erau slujitorii din Cei trei muschetari) sau prin copleșirea eroului cu cele mai mari suferințe, fericirea lui fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
pensionar din Gdansk. Karol Wojtyła a reprezentat măreția născută din tragedie și accesul la harul divin. De partea cealaltă a unui canal nu mai lat decât o mânecă s-a jucat ceea ce britanicii speră să fie ultimul act al unei tragicomedii născute din măreție. Tragedia este cea a unui om neavând nici un fel de vocație pentru partitura destinată lui de un fost imperiu. Măreția - câtă mai este - aparține unei coroane pe care episoade dintre cele mai jenante au făcut-o uneori
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
modalități, tonalități, personalități, care amestecă epoci și costume, care se petrece - ca să-l cităm pe Abuladze - „Nicăieri și pretutindeni. Niciodată și întotdeauna” sunt de o amețitoare complexitate. Invitat să definească genul, specia filmului său, regizorul propune câteva aproximații: „fantasmagorie tristă”, „tragicomedie grotescă”, „farsă tragico-lirică” și explică: „Epoca lui Varlam (după numele antieroului filmului, Varlam Aravidze n.n.) este într-atât de absurdă încât ea poate fi redată pe ecran numai cu ajutorul celor mai expresive mijloace ale absurdului însuși, ale grotescului, suprarealismului, fantasticului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
tocmai venea de pe front, la conferința de presă cu jurnaliștii români și străini ; era purtătorul de cuvânt al FSN-ului. Dacă n-ar fi murit atâția oameni nevinovați, zău că am fi crezut că suntem la un bal mascat. O tragicomedie, la urma urmei ; cei de la Televiziune, cu maiorul Lupoi înarmat până-n dinți, se vedeau distribuiți în piesa stalinistă Tragedia optimistă, iar Brucan al nostru juca în travesti în basmul azer Ali Baba și cei patruzeci de hoți. Apoi a lăsat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a-i anticipa reacția, pentru a-l putea lua mereu prin surprindere - provoacă efecte comice autentice. Nu doar umorul este o calitate a scrisului lui T. Textul Gumă de mestecat, din primul volum de proză scurtă, poate fi considerat o tragicomedie cu profunde implicații existențiale, comprimată în doar câteva pagini. Tot astfel pot fi citite și cele două romane, nu foarte întinse ca dimensiune, dar cu substanță și bine structurate. În Circul nostru vă prezintă: personajul-narator se află continuu în așteptarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290145_a_291474]
-
jertfi pe Isus Însuși. Într-un context dogmatic antisacrificial, antieuharistic, precum cel al apocrifei noastre, e aberant să se Înțeleagă pasajul altfel. Iuda nu este un erou sau, dacă este, atunci, vorba lui Louis Painchaud, el este „un erou de tragicomedie”. De ce? Din alte două motive, care se adaugă celui de mai sus. După viziunea relatată de apostoli, numai Iuda Îi ține piept lui Isus, iar acesta Îl numește „al treisprezecelea daimon”. Textul are aici chiar termenul grecesc daimon. Traducătorii ediției
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
au fost sloboziți din legături. Și cum a intrat Împăratul slavei, cu Înfățișare omenească, tot Întunericul Iadului s-a luminat.” Nu pot reproduce integral scena, care ar merita o interpretare profesionistă. De altminteri, cu această mise en scène, cu această „tragicomedie” sacră, desfășurată la porțile iadului, Încep unele slujbe de Înviere. Iadul Îl ia În primire pe Satana și, după ce-i ține o predică moralizatoare, Îl pune În lanțuri și-l aruncă la beci până la a doua Venire. Isus apucă dreapta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
Prăpastia se deschidea, pe fiecare zi, mai vizibil la picioarele noastre, în dezastru și rușine, dacă ne amintim cu ce obrăznicie am fost tratați de vecinul sovietic care ne-a somat să părăsim Basarabia în 24 de ore -, și de tragicomedia cu Manoilescu și Valer Pop, la Viena, prin care se punea Brașovul în bătaia tunurilor germane, după ce " Vocea Stăpînului" proclama la radio faimoasa și ridicola hotărîre: " Nici un petec de pămînt". În ultimele guverne, regele introdusese și un legionar, Horia Sima
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Cecilia “tefănescu) și totodată un autentic love story ce (re)aducea ceva care, dacă a existat vreodată, a fost mai mult un accident : intimitatea. California Dreamin (nesfârșit) a fost cea mai ambițioasă combinație de genuri încercată de cinemaul românesc : o tragicomedie istorică, un love story și o parabolă identitară... în fine, 4, 3, 2 a fost deja publicitat inclusiv în mass-media străină drept thriller (ceea ce și este, la un nivel de suprafață). O altă caracteristică a multora dintre aceste filme este
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]