1,558 matches
-
doamnelor și domnișoarelor de la Crucea Roșie, care-l primiră cu țipete și triluri vesele. Să v-ajute Dumnezeu, maică! mulțumi bătrâna și se aplecă întunecată și mândră în fața prefectului. Își potrivi părul cărunt sub broboada neagră care-i alunecase, săltă traista grea acum, umflată, pe umăr și se-ntoarse spre noră, cercetând-o întrebător: Mai rămâi?! Cum să rămân! Bătrâna oftă și tăbârci traista, cu capul în pământ, uscată, mărunțică și totuși puternică, răspândind un aer de stabilitate, de rezistență și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
aplecă întunecată și mândră în fața prefectului. Își potrivi părul cărunt sub broboada neagră care-i alunecase, săltă traista grea acum, umflată, pe umăr și se-ntoarse spre noră, cercetând-o întrebător: Mai rămâi?! Cum să rămân! Bătrâna oftă și tăbârci traista, cu capul în pământ, uscată, mărunțică și totuși puternică, răspândind un aer de stabilitate, de rezistență și veșnicie, ca un duh al pământului. M-am gândit să nu te mai chinui. Tot nu-ți place ție la câmp și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
aer de stabilitate, de rezistență și veșnicie, ca un duh al pământului. M-am gândit să nu te mai chinui. Tot nu-ți place ție la câmp și nu te pricepi. De ce să te mai târâi după mine degeaba. Ia traista și du-te acasă. Mă descurc singură. Vorbea încet și ochii ei se umeziseră și luceau de plăcere, duioșie și bunătate. Răsuflă liniștită, ridică fața, împăcată în gândurile ei și, întorcându-le spatele, păși hotărâtă spre poartă cu pas cumpănit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-ți face rău și pici jos când vezi... Au băgat-o în fabrica morții, și de-atunci... Vocea bătrânei era uscată și aspră. Se împrăștia și se sfărâma în aer ca o țărână: Hai odată, ce faci? Cerboaica descoperi în traistă ulciorul. Rănitul scoase un sunet moale din gât. Ochii îi luciră. Bău hulpav, cu sorbituri mari. Apa i se revărsa din gură, șiroindu-i pe bărbie și piept. Dinții îi clănțăneau pe gura vasului. Ochii-i creșteau în cap, alburii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Petrache să-și facă casă, pe care a acoperit-o cu paie. M.... a rămas grea și l-a născut pe Mihai. A venit și seceta la 1946 și a urmat foametea lui ′47. Mulți au cedat pământul pentru o traistă de făină sau de grăunțe. Mulți au ajuns în arestul miliției doar pentru că au furat câte ceva de-ale gurii. Și Petrache a ajuns în arestul de la Țibănești, dar cum dovezi nu erau, a fost trimis acasă după trei zile, că
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
prin locurile pe care le ați străbătut sau pe vreun bulevard, cuvântul „țuțism“ sau „țuțianism“? N-am făcut școală, deși și Nae Ionescu a gustat din mine. Nimeni nu a intrat în contact cu mine fără să ia ceva în traistă. Am o rugăminte față de Cioran: să nu mă mai supradimensioneze, pentru că această exagerare, venind de la o personalitate ca a lui, îmi sădește în suflet, sau intensifică în mine, sentimentul dureros al neîmplinirii. Acest sentiment este fructul întâlnirii dintre eul concret
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
boabe, cel așezat pe un butoi mare de trebuia să se urce pe scară ca să ajungă sus să toarne strugurii Între cei doi cilindrii care-i zdrobeau când omul Învârtea manivela. Seara când au fost chemați toți la masă, În traista tatălui lui Ionuț, au pus și o bucată mai mare de brânză, o stică de must și câțiva ciorchini de struguri, să aibă și pentru copii. Observase fermierul că omul era harnic și priceput, așa că se hotărâse să-l apropie
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
ne rătăcim. E drept și e curat ca-n palmă. De altfel, veți ști singur înco tro s-o apucați. — Draga moșului, zău, nu înțeleg..., se fâstâci contele, dar nu îndrăzni să se împotrivească, așa că începu să înghesuie într-o traistă o cămașă albă. — Eu o să merg înainte ca să vă arăt drumul. Dumneavoastră doar să mă urmați îndeaproape. Calea vi se va arăta, veți recunoaște totul. Din nefericire, peste restul discuției între conte și Anna timpul a așternut perdeaua opacă a
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
îndeaproape. Calea vi se va arăta, veți recunoaște totul. Din nefericire, peste restul discuției între conte și Anna timpul a așternut perdeaua opacă a uitării. Fusese văzut trecând prin sat, vorbind Dumnezeu știe cu cine, bătrân și sărac, cu o traistă peticită. Firul se curmă brusc, ca tăiat de o mână aprigă. Scotocind totuși în sertarele vremii, toți cei neîncrezători ori mânați de îndrăzneală au putut să găsească dovada clară a acestei călătorii. Plecase în grabă, căci pipa zăcea încă umezită
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
ce Îi trecea prin minte, deși nu-l auzea decât câinii care veneau credincioși În urma lui.Chiar și oile pășteau și-și vedeau de treaba lor, neluându-l În seamă. La amiază se lungea pe o pocladă, Își scotea din traistă o bucată de brânză și ceapă, mânca și le da și câinilor.Și se gândea! Cine a făcut lumea asta? Cine a făcut pădurea, stâncile, izvoarele, iarba? Cine l-a făcut pe om? De ce este omul - om? Cine a făcut
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
deci la drum. N-am să vă povestesc aici cum a fost căutarea lui, căci nici eu n-o prea știu, știu doar că Moș Arici a găsit iarba fiarelor, a rupt un mănunchi pe care l-a pus În traistă. La Întoarcere spre casa se gândi că n-ar fi rău să ia În spate și câteva vreascuri. Cum mergea el liniștit cu gândurile lui, nu și-a dat seama că cineva Îl urmărise În tot timpul acesta. Era fiul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
să fie cel mai puternic dintre zmei. Se năpusti pe nepregătite asupra lui Moș Arici, Încât acesta se sperie grozav. Și văzând că Zmeul cel mic Îl tot ghiontește, Îl tot Îmbrâncește și-l tot lovește, scoase iarba fiarelor din traistă și o mâncă pe toată. Zmeul râse de Moș Arici, cât de mic era și facea pe grozavul. Atunci omulețul nostrum se transformă Într-un animal mic. Zmeul fiind flămând, se bucură gândind că Îl Înghite pe loc, dar vreascurile
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ghine!” Ia lumânarea de botez, care este împodobită cu flori, busuioc și material de rochie, bluză sau fustă, o aprinde și împreună cu nașul, dă părinților copilul zicând: „Primiți de la noi un cin Și de la Dumnezeu un creștin.” Nașii oferă o traistă plină cu cămășuțe, bonețele și pelinci (bucăți de pânză din in sau bumbac, din finet) care constituie zestrea pentru copil. Se mai dă o pernuță și oala de lut pentru încălzit apa la baie pentru cel mic. Cumătrii sărută mâna
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
vileag ipocrizia teologilor, fariseilor și a oamenilor de vază din lumea asta și de a face cunoscută tuturor, fără nici o ezitare, adevărata dragoste de Dumnezeu. (rând liberă Să nu aveți nici aur, nici arginți, nici bani în cingătorile voastre. Nici traistă pe drum, nici două haine, nici încălțăminte, nici toiag; că vrednic este lucrătorul de hrana sa. Iată! Eu vă trimit pe voi ca pe niște oi în mijlocul lupilor; fiți dar înțelepți ca șerpii și nevinovați ca porumbeii. Nu vă temeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
îi avem destul pe copiii noștri pe care să îi hrănim? Bătrânul intră în casă: − Ei, ce mai faceți? îi întrebă. Ați mâncat? − Am mâncat! îi răspunse repede feciorul cel mare. − Păcat spuse bătrânul vă adusesem și eu aici în traistă niște mâncare, să mâncăm împreună. Fișe de lucru din cabinetul de logopedie 40 Citește propozițiile de mai jos tare. Când spui un cuvânt, atinge cu degetul cercul de sub cuvânt pentru a-ți aminti că trebuie să vorbești rar. Culoarea mea
Fişe de lucru din cabinetul de logopedie by Alina Biolan () [Corola-publishinghouse/Administrative/1145_a_2052]
-
caz, spiritul laic din ei scoate des capul. Puține popoare cu frică de Dumnezeu au în ele tendința asta de a lua în răspăr totul, inclusiv cele sfinte. Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinții... Dumnezeu dă, dar nu-ți bagă în traistă... Să nu faci ce face popa, să faci ce zice popa, și altele... Acum, după problematica dispariție, întrunindu-se marile, luminatele, bărboasele capete, este bine să fie admiși, printre ele, și lingviștii de vază, cei ce studiază zicerile grele, românești
Credință și joc lexical by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9232_a_10557]
-
fi adevărul? Cine joacî la loterie? Să încercăm să facem portretul robot al jucătorului român. Cu excepțiile de rigoare, el se recrutează din pături relativ înapoiate cultural și cu o stare economică precară, cel mult modestă. îl vezi venind cu traista de la piață și așezându-se la coadă, pentru completarea unui loz. El nu are nici o idee despre șansa reală de câștig, el crede că dacă a nimerit rândul trecut 4 sau 5 din cele 6 numere câștigătoare a fost la
Drogul Loto 6 din 49 by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9301_a_10626]
-
ținute sub strictă observație. Mai durase mult până ce doctorul se documentase complet asupra a ceea ce intuia că ar avea acest bolnav atât de special și mai durase, evident, și până ... Pe la amiază, fata se Întoarse bucuroasă și Îi Întinse o traistă țărănească (cum și de unde făcuse ea rost?) În care avea Împachetate medicamente periculoase și pentru cel care le transporta. După ce Îi explică cum și câte pastile se administrează, Îi scrise pe o hârtie cum să-și facă tatăl ei injecția
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
mai târziu. In loc să se limpezească, treaba s-o încurcat și mai rău... De ce? a întrebat Ion Cotman cel tăcut. Uite de ce. Intr-o zi, băiatul s-o trezit de dimineață, o pus de mâncare și primeneli într-o traistă, s-o îmbrăcat frumos și pe aici ți-i drumul...Mătușa Rarița o alergat după el plângând în hohote: „Unde te duci, băiatul mamei?” Atunci, nenea Jănel s-o întors către maică-sa și i-o zis: „Ti-am spus
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
de an și mai bine. Nici vorbă să știu. Abia după vreo zece ani mi-o povestit sora lui. Si m-am speriat când am aflat ce o fost în stare să facă un om plecat în lume așa, cu traista în băț! Unde în lume, om bun? Că lumea îi mare - a întrebat Vasile Hliboceanu. Când a auzit Pâcu întrebarea cam în doi peri a lui Hliboceanu, a întors către el o cătătură jumătate curioasă, jumătate mânioasă. Cum văd eu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
fie bună - a răspuns moș Dumitru. Costache! Ai grijă de balerca ceea de rachiu, că dacă se golește ne-ai pierdut de mușterii - l-a atenționat Pâcu,în felul lui șugubăț. Mai degrabă să nu-ți uiți tu pe undeva traista cu povești, pentru că atunci serile de aici de la Crâșma din drum ar fi ca nunta fără lăutari, Pâcule! l-a prevenit Costache crâșmarul. Apoi când s-o născut Pâcu aista avea traista cu povești și luleaua legate de gât. Nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
degrabă să nu-ți uiți tu pe undeva traista cu povești, pentru că atunci serile de aici de la Crâșma din drum ar fi ca nunta fără lăutari, Pâcule! l-a prevenit Costache crâșmarul. Apoi când s-o născut Pâcu aista avea traista cu povești și luleaua legate de gât. Nu le lasă el pe nici unde - a adăugat moș Dumitru. Eu așa mă știu și așa mi-i feleșagul. De-amu nu m-oi schimba, pentru că îi greu să înveți calul bătrân
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
dar noroc de ploaia ceea cu tunete și trăsnete că te-o sculat. Altfel dormeai până venea noaptea și treabă ioc - a apreciat moș Dumitru povestea lui Pâcu. In viața mea, câinii n-o avut noroc să-mi mănânce din traistă, ca altora, așa că nu ai dreptate cu dormitul, Dumitre. Doar nu ți-o fi sărit țandăra, Pâcule - l-a ischitit moș Dumitru. Pâcu, însă, mângâia trupul ulcelei cu vin cu o plăcere deosebită și pufăia din lulea cu satisfacție. Cum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cu vin cu o plăcere deosebită și pufăia din lulea cu satisfacție. Cum se vede treaba, moș Pâcu știe să te țină cu sufletul la gură și când ești gata să ți dai sufletul îți destăinuie taina poveștii râzând...Si traista lui cu povești îi plină plinuță. Nici nu se simte că le scoate una câte una și le împrăștie cu dărnicie - l-a lăudat Vasile Hliboceanu. Păi nu spuneam eu că Pâcu s-o născut cu traista cu povești legată
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
poveștii râzând...Si traista lui cu povești îi plină plinuță. Nici nu se simte că le scoate una câte una și le împrăștie cu dărnicie - l-a lăudat Vasile Hliboceanu. Păi nu spuneam eu că Pâcu s-o născut cu traista cu povești legată de gât? Iaca cum se adeverește spusa mea - s-a înfoiat în pene moș Dumitru. Da’ când am să pun eu lacata pe gură,atunci să vă văd eu ce îți face? i-a prevenit Pâcu. Să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]