1,565 matches
-
stindardele dacilor înfiorând și în vise fantomele dușmanilor. la răscruce de ani ne cheamă amarnic spiritul străbunilor prin șfichiuit de harapnic din balada lui bădica Traian ne bate la porțile anilor iar badea Cârțan lângă columnă în cojocu-i mițos cu traistă de lână cu baston și căciulă de bârsan ne colindă cu zâmbet de dac maiestuos. Referință Bibliografică: PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2193, Anul VII, 01 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Maria
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1483237995.html [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
mirată, scuturându-se de vise peste toamna-ntunecată în pocale de vii stinse? nu sunt pași de păpădie nici mirări din văz de plop ai ghici-o dintr-o mie de n-ar merge la galop. își așează fulgi-n traistă și pornește roibul sur strângând arii în batistă și colțuni în abajur. luna tainic o privește ținând stelele la sfadă: - beteșugu-i de poveste mulți ar vrea să-i pună nadă! îndelung se-mbrățișară pe sub flaute de cetini brazii prinși în
CINE-I OARE? de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1479830885.html [Corola-blog/BlogPost/380297_a_381626]
-
de educația odraslelor. Dat fiind că țăranii sunt stăpânii uneltelor de muncă ei sunt excluși de la calitatea pe proletar. In consecință țăranii nu sunt oameni ai muncii. Nemuncind (Chiar așa? Țăranul nu muncește? Mănâncă numai ce-i bagă Dumnezeu în traistă? Să fim serioși!) nu plătesc impozite dar nici nu au drepturi sociale. Femeia nu a pretins niciodată recunoașterea activității ei sociale în conducerea gospodăriei și creșterea copiilor. Sunt cel puțin 18 ani de muncă pentru care, prin contribuția la activitatea
ENERGIA ZETA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1482515545.html [Corola-blog/BlogPost/352701_a_354030]
-
mă exprim eufemistic. Desigur, din fericire, în viață nu avem numai neprieteni și numai necazuri, fiindcă „Dumnezeu are grijă și de barza chioară” - cum spune bătrânica mea măicuță, încât soarele a zâmbit din nou la fereastra familiei Ducan, adus în traistă de succesele lui Darie, dar și de umărul prietenesc al lui Nicolae Băciuț - nedezmințit scutier al celor pe care-i iubește, atunci când au nevoie de el. Voi trece peste detalii biografice și, intrând în subiect, voi prezenta succint cele două
REGAL DE LUNI, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 by http://confluente.ro/Regal_de_luni_cronica_de_mariana_crist_al_florin_tene_1341067604.html [Corola-blog/BlogPost/358382_a_359711]
-
Pentru anul de speranță ce urmează Să-nchinăm cu cinste câte o bardacă ! Vorbe nu voi căuta meșteșugite, Nici nu voi anume să le potrivesc. Noutatea este cum vor fi rostite: Cele vechi, uzate, se reînnoiesc. Azi venim voioși cu traista străbună Să primim un măr, o pară și covrigul; Dar grăbește doamnă harnică și bună: Avem o urare și ne-ngheață frigul ! Iar pornim prin noaptea aspră, ca voinicii, Socotind covrigii, mere, gologanii... Cerul și-a aprins în taină licuricii
BINE AR FI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Bine_ar_fi_.html [Corola-blog/BlogPost/351514_a_352843]
-
frig etern. De când ți-a înflorit pe deget iarbă, -verigheta legământului pe veci- Lumina din oglinzi se-mpletește salbă Când prin poezia mea tu treci. Chiar dacă, tu, acum, nu mai ești Fetița din livezi, dar ești bunică, Porți cu tine traista cu povești Pentru nepoțica cea mai mică. A trecut, când, atât amar de vreme? Iubito, peste noi se-aștern zăpezi, Eu sunt aici, alături, nu te teme Și-ți mai culeg cuvinte din livezi. Inima mamei I Avea băiatul mereu
POEZII DEDICATE MAMEI, DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488914782.html [Corola-blog/BlogPost/377584_a_378913]
-
din josul satului, dormeau la Gheorghe, sau la Dumitru. Cei din mijloc, la Vasile sau la Aurel, iar cei din capătul satului de sus, dormeau la Bucurenciu - cam 10-15 copii se adunau la o casă. La patru dimineața ne luam traista și bâta și plecam la colindat, rostind, cum ne priceam noi mai bine, Nașterea ta, Hristoase, Fecioara sau alte colinde, si n-o făceam pe degeaba: primeam mere, pere sau nuci, 2-3 bucățele de zahăr cubic, prune uscate - roșcove, așa
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
pun mereu idei Și-apoi cu stoicism să încep să le și număr... Dar podul mi se surpă și ceasul dă alarma, E Toamnă! Mă trezesc... și frunzele adun Între coperți de suflet închid iarăși o rană Și plec cu traista mea și visele la drum... 02 iulie 2015 foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Cu visele la drum... Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1644, Anul V, 02 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea
CU VISELE LA DRUM... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1435836841.html [Corola-blog/BlogPost/343324_a_344653]
-
lui Vasile Voiculescu este parcă, o viziune desprinsă din cărțile despre viețile sfinților: “Desculț, din sat în sat, când mai treceai / Te întrebau copiii fără vină: Ce ne mai dai, ce daruri, în ce rai, / Când n-ai decât o traistă de lumină? // Și prin orașe, cu cojocul rupt, / Când îți târai cucernica lumină, / Te întrebau: azi, din opritul fruct, / Ce ne împarți, când ești murdar de tină? // Ieri, Doamne, ai venit la un poet: / În satul lui, în casa părintească
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
Dar momentul nu este deloc întâmplător, căci acest debut va fi urmat de alte zece volume, în principal de poezie, care relevă o parte sensibilă a sufletului lirico-umoristico-ironic al actorului poet, poezie la care acesta ține foarte mult. Volumele Cu traista-n băț printre parlamentari (Danaster, 2001); Actorul (Junimea, 2002); Cartea Ancuței (Pamfilius, 2002); Din călimara unui actor (Universitas XXI, Iași, 2004); Din cuibul lebedelor sau răcnetul unui actor lucrat (Alfa, 2004); Actorul cu mârțoaga. Memorialistică, G. Ciprian (Princeps Edit, 2006
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1491268787.html [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
dejugă boii!...până se zvântă lutul, până se face bun de prășit, nu durează mult!...Și, mai o melodie, mai o vorbă de duh, mai o glumă, mai un vis călare pe libelulă!...gata, soarele frige, unchiul dă iama la traista cu mere, mătușile scuipă în palme și încep prășitul!...Stai să vezi! Trei fete și un băiat prășesc de sfârâie pământul zbicit, dar destul de umed sub crustă. Băiatul prășește mai încet și mai stângaci, că-i mărunțel. Însă fetele sunt
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) by http://balabanesti.net/2012/11/19/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iii/ [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
conține complexul de vitamine B, proteine, estrogeni etc. ceea ce reprezintă o binefacere pentru organismul fiecărui consumator. Pe 7 ianuarie se mănâncă „Nanakusa no kayu”,un terci din ierburi de primăvară : „suzushiro”, pătrunjel” seri”, „suzuna” nap, „hakobera”, „gogyou”, „hotokenoza”,” nazuna” și” traista ciobanului”. Se consumă pentru sănătate. Se găsesc la supermarket. Se crede că, fiind consumate în această zi, îți asigură sănătatea pentru tot anul. Tot pe data de 7 ianuarie, se răspunde la felicitările primite de Anul Nou. Japonezii sunt foarte
JAPONIA-MISTER ŞI FASCINAŢIE(JURNAL DE CĂLĂTORIE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Japonia_mister_si_fascinatie_jurnal_de_floarea_carbune_1356966055.html [Corola-blog/BlogPost/350827_a_352156]
-
primăvară Te miri dacă mai poate La câte furtuni pomul Ispitele cu toate Îngenunchează omul Zadarnică o scuză De neputințe plină Cu jarul tras pe spuză Și vina fără vină Că nimeni nu mai vinde Permise de noroc Și-n traista cu merinde Doar lipsuri se mai coc Războiul care-l poartă Hazardul, călăreții Cu cei ce cad din soartă Pe luciurile gheții Trimiși, cine-i așteaptă ademeniți? Victorii pe fiecare treaptă Mereu mai iluzorii Priviți: se-ntoarce solul Cu veștile
RĂZBOIUL PERPETUU de ION UNTARU în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/Razboiul_perpetuu_ion_untaru_1361247588.html [Corola-blog/BlogPost/351798_a_353127]
-
i-a fost încredințată: avântul îndeplinirii misiunii date de regină îl ținu atât cât să treacă de taberele dușmane din jurul cetății, și-l mai ținu puțin până ce trecu de primul șir de sate întâlnite în cale. Apoi, pe măsură ce merindele din traistă i se împuținau, se topea și devotamentul său față de cauza asediaților din orașul Atalya. Când se îndepărtă și mai mult de zidurile asediate picioarele sale se înmuiară de tot, începu să pășească din ce în ce mai alene, nesocotind deloc promisiunile pe care le
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392647773.html [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
ale cerșetorului, care-l readuseră repede în aceeași stare firească a sa de om neînsemnat și meschin. Marcase totuși un progres în viața sa de când vizitase cetatea asediată: cei câțiva galbeni pe care-i simțea grei într-un colț al traistei sale și, mai ales, pergamentul de care dispunea acum, cusut în dosul cămășii, îi sporeau încrederea că va reuși multe zile și nopți de aici înainte să se descurce, dacă nu ca o persoană de vază, măcar ca una de
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392647773.html [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
le-o reteza scurt, desfăcând cămașa și arătându-le pergamentul pe care-l ducea regelui Lycaoniei în persoană, din partea reginei Ariadna. Și dacă mai era cineva care și după asta mai punea la îndoială buna sa credință, punea mâna în traistă și zornăia cei câțiva galbeni dinăuntrul ei care îi mai rămăseseră. Și se prefăcea că pleacă zorit, să ducă la îndeplinire înalta misiune care îi fusese încredințată. Și dacă până nu demult Tragodas n-ar fi primit mai nimic, oricât
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392647773.html [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
acuma oamenii îi pândeau trecerea, îi ațineau calea și-l implorau să le istorisească povestea despre cetatea asediată. Iar osteneala lui de cerșetor care aducea vești atât de importante nu rămânea niciodată nerăsplătită. Astfel că Tragodas, o ducea acum împărătește, traista îi era mai mereu doldora de merinde. Dar el era copleșit de lenea care îi traversa toate mădularele. Iar ochii săi mici, de animal împovărat, și gura sa largă și știrbă, i se mișcau cu multă viclenie. Tragodas nu avea
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392647773.html [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
unui individ ciudat, care asculta și urmărea totul de la distanță. În seara aceea, pe când Tragodas se decisese să părăsească satul și să plece spre altul, doi vlăjgani îi ieșiră în cale, îl prinseră, îl prăvăliră-n colbul drumului, îi deșertară traista cu merinde și gologani, îi sfâșiară cămașa luând și pergamentul și, după ce-l înmuiară cu o cruntă bătaie, se făcură nevăzuți în întuneric. Tragodas deveni iarăși, chiar de a doua zi, umil și nenorocit. Mai spunea și acum povestea aceea
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392647773.html [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
bine. Probabil felul în care mă îmbrăcam atrăgea oarecum atenția pe stradă însa acum clopul meu de Lăpuș este un adevărat brand. - Cu o pălărie atât de mare, cu telefonul într-o husă cu motive tradiționale, cu un soi de traistă pe umăr. Chiar nu păreți defel din această lume... - Dragul meu să știi că Lumea din care vin eu există. A fost odată, poate, și lumea voastră sau a bunicilor voștri. - În lumea noastră, a orășenilor, mulți vorbesc despre dezamăgire
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
Publicat în: Ediția nr. 248 din 05 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Eu nu sunt decât întruparea unui cuvânt. Vremelnic om. Cum aș putea să nu rămân eu însămi când sămânța mea a fost de Mântuitor aleasă și pusă în traista timpului spre semănare și rodire. Eu nu sunt decât întruparea unui gând Ales nu știu Doamne dacă vreodată voi fi vrednică de alegerea ta pe drum pășesc când drept când strâmb uneori ridic ochii alteori îi plec uneori mă simt
RUGĂMINTE, TATĂLUI MEU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Rugaminte_tatalui_meu.html [Corola-blog/BlogPost/364530_a_365859]
-
ei nădejde, ea nu se putea duce așa de departe, nu o mai țineau picioarele, și apoi avea o mulțime de treburi pe lângă casă. A doua zi, dis de dimineața, își trezi băiatul din somn, îi pusese ceva merinde în traistă, și-i zise să plece degrabă la drum, că drumu-i lung până la Putna, dacă vroia să se întoarcă până deseară. I-a zis să aibă grijă să-i spună vrăjitoarei care-i pricina și să aibă grijă ca acea femeie
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1399272471.html [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]
-
a zis să aibă grijă să-i spună vrăjitoarei care-i pricina și să aibă grijă ca acea femeie să facă tot ce trebuia și să aducă și ei cărbune din acela folosit la descântec. Niculăeș, încă adormit, a luat traista în spinare și-a plecat la drum. Nu-i convenea de loc călătoria asta. După mintea lui, doar pentru niște tăciuni nenorociți să bată el atâta drum, din zori până seara târziu, tocmai la Putna! Atunci i-a trăsnit o
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1399272471.html [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]
-
nou somnul. Era de înțeles, după ce plecase așa de dimineață de acasă. Îl furase un pui lung de somn. Când se trezi, era deja trecut de după amiază. Își aminti de merindele puse de maică-sa pentru prânz. Scoase prosopul din traistă, înfulecă bucatele până n-a rămas nimic. Coborî la pârâu să bea din apa bună și rece ca gheața. Mai avea însă de stat. Până la sfârșitul zilei mai era mult. Găsise ceva de lucru, cercetă niște cuiburi de păsărele prin
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1399272471.html [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]
-
a făcut ca cei mai harnici să agonisească bine de tot. Adevărat este, pe de altă parte, că se fura mult. Aproape că nu era membru al cooperativei agricole, bărbat ori femeie, care să se întoarcă acasă de la câmp cu traista goală. Că erau câțiva știuleți de porumb ori câteva pălării de floarea soarelui, niște sfeclă aruncată la capul locului din timp și ascunsă sub frunze ca să fie înghesuită seara pe fundul căruței sau în traista ce purtase până la prânz mâncarea
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
întoarcă acasă de la câmp cu traista goală. Că erau câțiva știuleți de porumb ori câteva pălării de floarea soarelui, niște sfeclă aruncată la capul locului din timp și ascunsă sub frunze ca să fie înghesuită seara pe fundul căruței sau în traista ce purtase până la prânz mâncarea, că erau niște roșii și ardei ori varză verde, încă ne-nvelită bine, sau două-trei kile de grâu de la batoză, nu contează. Ceva, trebuia să fie! Era ca o regulă nescrisă să ajungă țăranul de la câmp
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]