2,444 matches
-
Lucru ce au bucurat pe toate doamnele. Și în timp ce, în pauză, unele doamne își manifestau admirația pentru aceasta Mare Zeiță a Extazului, altele indignarea și revolta asupra mea - că știau, ori că nu știau, sau nu vroiau să-i recunoască transcendența acestei curioasă și suspectă zeiță atlantidă venită la Congresul Internațional al Femeilor -, din fundul sălii congresului, pe o muzică de fundal subliminală și psihedelică, se formase repede un Cerc de prostituate de lux cu căști muzicale pe urechi, care înaintau
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_int_constantin_milea_sandu_1338365993.html [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
misiunea bisericii ortodoxe în postmodernitate 2. Reacția Bisericii față de provocările postmodernismului a) În fața individualismului postmodernist, se impune cu necesitate afirmarea identității ortodoxe, ca sistem religios unitar și unificator al tuturor existențelor umane în Hristos Mântuitorul și Domnul. Echilibrul sinergic între transcendența și imanența lui Dumnezeu se susține în teologia ortodoxă grație doctrinei privind energiile divine necreate. Mântuirea se obține prin conlucrare cu harul dumnezeiesc, sâvârșind binele, în marea familie creștină - Biserica. Biserica trebuie să constituie un pol viguros de opinie, în fața
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_misiunea_bisericii_in_postmodernitate_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/364702_a_366031]
-
adâncul inimii, știm că Duhul lui Dumnezeu sălășluiește în noi. Insistând prea mult pe necesitatea simțirii stării de har, mesalienii au fost condamnați de Biserică spre sfârșitul secolului al IV-lea. Părinții Ortodoxiei nu se vor gândi niciodată să nege transcendența lui Dumnezeu, caracterul tainic al prezenței Lui în noi. Dacă sentimentele vii nu sunt manifestarea unică și infailibilă a vieții dumnezeiești în om, "ele sunt însă un semn al sănătății duhovnicești desăvârșite", precizează Sfântul Teofan Zăvorâtorul. Sfântul Diadoh al Foticeei
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_desavarsire_in_viziunea_parintelui_dumitru_staniloae_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
nu putem să diminuăm valoarea mijlocirii lui Iisus Hristos, dimpotrivă, dar trebuie să ne dăm seama că ea este deosebită și diferită de doctrinele antice, mai cu seamă în două puncte: 1) în sistemele filosofice Dumnezeu este cel care, în virtutea transcendenței Sale absolute, are nevoie de un mediator pentru a comunica cu lumea. În Sfânta Scriptură, dimpotrivă, această comunicare nu este posibilă decât prin condescendența divină. Iisus Hristos se situează în mod categoric de partea lui Dumnezeu; Dumnezeu Însuși face mântuirea
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_desavarsire_in_viziunea_parintelui_dumitru_staniloae_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
Visul și halucinația sprijinându-se pe secvențe reale, prin care a trecut poetul, delirul verbal în marginea vedeniilor impregnează cotidianul de o mitologie apocrifă, trăgând peste realitate o perdea de iluzii, majoritatea deșarte. Premeditarea merge înspre amestecul voit de autoflagelare, de transcendență și realitate: “am senzația că ne-am aflat în Trenul Foamei/ bloca'I undeva ]ntre Timi;oara și Iași/ sau mai precis în mizerias”( Mizerias). Lumea însăși e o imitație apocrifă a idealității. Poetul, care e un idealist hăituit de
SORIN GRECU-POETUL FERICIRILOR APOCRIFE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Sorin_grecu_poetul_fericirilor_apocrife_al_florin_tene_1331734847.html [Corola-blog/BlogPost/348360_a_349689]
-
matur în gândirea sa creștină, Radu Preda, poate fi atribuită unei existențe atunci când omul, în loc să fie reflexul luptei pentru existență, este reflexul luptei mai înalte: acea pentru mântuire... Or, în planul credinței, al iconomiei bisericești, modelele, căile prin excelență ale transcendenței, sunt sfinții; iar printre noi, și la scara noastră laică, modele sunt mărturisitorii, cei care fac legătura, în conștiința teoretică, între cer și pământ... Mărturisitor, Țuțea este un exemplu de <>: deprins cu o existență minimă în închisoare, Țuțea a continuat
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450234713.html [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
fie transcendent! Deoarece însuși Plotin gândea principiul prim Unul ca totul și anterior totului, Damascius s-a oprit la principiul „Unul-tot anterior totului”. Însă nu rămâne aici, ci împinge neoplatonismul mai departe pe următoarele direcții: 1) Demonstrează că a gândi transcendența principiului față de Tot, înseamnă să concepem transcendența ca pe un lucru situat în afara Totului, fapt care contrazice însuși sensul Totului. Dar și să gândim principiul într-un anume fel, se cheamă cuprinderea lui în sfera Totului, ceea ce face ca el
ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI ÎNTRE PRIMELE PRINCIPII DIN FILOSOFIA ANTICĂ GREACĂ ŞI TAOISM (DAOISM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1490693083.html [Corola-blog/BlogPost/381045_a_382374]
-
prim Unul ca totul și anterior totului, Damascius s-a oprit la principiul „Unul-tot anterior totului”. Însă nu rămâne aici, ci împinge neoplatonismul mai departe pe următoarele direcții: 1) Demonstrează că a gândi transcendența principiului față de Tot, înseamnă să concepem transcendența ca pe un lucru situat în afara Totului, fapt care contrazice însuși sensul Totului. Dar și să gândim principiul într-un anume fel, se cheamă cuprinderea lui în sfera Totului, ceea ce face ca el să nu mai aibă statutul de principiu
ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI ÎNTRE PRIMELE PRINCIPII DIN FILOSOFIA ANTICĂ GREACĂ ŞI TAOISM (DAOISM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1490693083.html [Corola-blog/BlogPost/381045_a_382374]
-
din fântâna, din ființa ei băuseră mai târziu toți cei care insetaseră în viață.Încă de copilă credea că va fi veșnică prin darurile date de D-zeu, și că sensul existenței ei era o viață întru mister, scris și transcendență. Nu trăia din inerție, ci încerca să dăruiască oamenilor ceva din lumina sa, din cunoașterea sa, să facă ceva etern în viața aceasta, fiindcă ea, otdeauna avea sentimentul eernității.Simțea la ea că are inima curată și experiența suferinței și
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/mariana_didu_1424006069.html [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
împreună - existență care înseamnă dialog și chemare la dialog, adică creație a lui Dumnezeu și lume a oamenilor . Întâlnirea cu un altul adică dialogul, la începutul acestui mileniu al III - lea, constituie un dinamism concret, ce deschide omul spre o transcendență, speranță și sens. Lumea de astăzi, golită de sens în secolul trecut, are nevoie, la început de nou secol, deopotrivă de conștiința religioasă ca de o frână, adică de cunoașterea propriilor limite și de acceptarea lor responsabilă cât și de
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_conlucrarii_religiilor_.html [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
înălțare, de îndumnezeire. Cultul, cultura și moralitatea sa ortodoxă s-au întrupat din thracica idee religioasă a logodnei morții cu viața întru viața veșnică-cea mai divină eflorescență a spiritului creștin. Sângele său de dac a animat dorul de absolut al transcendenței divine prin cultul zamoxian ale nemuririi. Radu Gyr a scris atât de frumos, încât s-a dăruit Cerului mistic, ca o taină ce-a odrăslit profetic, cântându-și Glia pe strunele veșniciei, crezând în Dorul-Dor ce l-a durut, pe
SURÂSUL DIVIN ÎN LACRIMA LUI RADU GYR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1426587570.html [Corola-blog/BlogPost/363007_a_364336]
-
logosul grecilor și creștinism. Rezultatul a fost un Dumnezeu voluntarist, care nu mai era legat de logos, de rațiune și iubire, ci putea în atotputernicia să acționa voluntarist, absolut liber. Cum îl definesc musulmanii pe a tot puternicul Alah. Această transcendență și natură complet diferită a lui Dumnezeu mergea până a nega înclinația noastră pentru bine și rațiune, după chipul și asemănarea Lui. Biserica n-a renunțat însă niciodată la analogia dintre Dumnezeu și om, păstrând desigur proporțiile dintre finit și
2013) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_benedict_xvi_2_viorel_roman_1361695289.html [Corola-blog/BlogPost/359336_a_360665]
-
este cartea a IV-a din ciclul "A doua navigație", în care poetul explorează, unic în literatura română, până în prezent, un nou gen de poezie patriotică și religioasă în care omul își este sfânt trup și hrană sieși, propria sa transcendență și imanență, plăsmuitorul propriilor zei și iluzii. "La metaphisique c'est moi!" parcă dorește să spună poetul, iar universul său este biblioteca, biblia și istoria. O bibliotecă imensă, în care au încăput "o perdea de albine/ se spune,/ prin ea
NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_nisipul_cu_oase_al_florin_tene_1327999984.html [Corola-blog/BlogPost/360584_a_361913]
-
este cartea a IV-a din ciclul "A doua navigație", în care poetul explorează, unic în literatura română, până în prezent, un nou gen de poezie patriotică și religioasă în care omul își este sfânt trup și hrană sieși, propria sa transcendență și imanență, plăsmuitorul propriilor zei și iluzii. "La metaphisique c'est moi!" parcă dorește să spună poetul, iar universul său este biblioteca, biblia și istoria. O bibliotecă imensă, în care au încăput "o perdea de albine/ se spune,/ prin ea
DUMITRU VELEA-NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_nisipul_cu_oase.html [Corola-blog/BlogPost/351096_a_352425]
-
de a fi afirmat „frumusețea în Dumnezeu” [15] , străbătând astfel drumul de unde se oprise geniul filosofiei grecești sau inspirația autorilor din Vechiul Testament până la plinătatea harului strălucind din Iisus Hristos - Fiul lui Dumnezeu. Chiar de la începutul ei, teologia creștină a afirmat transcendența lui Dumnezeu; Sfântul Apostol Pavel îl numea pe Dumnezeu „Cel mai presus de orice nume” (Filip. 2, 9). Însuși „Dumnezeu” este un nume impropriu ce se referă la un aspect al relației cu creația Aceluia care pe Muntele Sinai nu
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
plictisesc nicicând de vrajă, De transparența strălucirii din lumini, Prin transparența cerului și-a mării Să înțeleg finitul ca o limită ce nu există, Să întrevăd prin transparența așteptării Speranța, într-o lume foarte tristă, Eter să fie neputința- n transcendență, Imaterială limitarea omenească, Ca prin a sufletului transparență Să-l las pe Dumnezeu să îmi vorbească, Să-i înteleg aureola ca pe o soluție De o blândețe purificatoare, În lumea-ne solubilă și în diluție În care dăruirile sunt puse
UNIVERSUL MEU CEL TRANSPARENT de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1481748104.html [Corola-blog/BlogPost/367010_a_368339]
-
articolele despre Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, filozoful Nae Ionescu lasă locul credinciosului. Textul "Paștele gândului și celelalte paște" are un conținut de-a dreptul zguduitor. Paștele gândului este acela în care "te supui - ceară moale și receptivă - tuturor sugestiilor transcendenței; când te pregătești pentru coborârea harului, lăsându-te purtat pe unda caldă și învăluitoare a cultului - minunata propedeutică la deschiderea cerurilor". Sunt minunate cuvintele lui Nae Ionescu; par rostite de un trăitor în pustie, cu pietatea și cu tristețea constatării
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493272693.html [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
căci el ar avea „dragoste” mai multă pentru domniile lor. Nouă ne plac acei exegeți pe care ei îi terfelesc iresponsabil numindu-i eludanți, și versați probabil, „ignoranți” mai pe șleau. A te lega de Balade, amintind de „morală creștină”, transcendență, ș.a.m.d., și în viteză amintind o dată, pe-ici-pe-colo că o anumită Baladă este o bijuterie a folclorului nosru și-atâta, mi se pare, a ocoli „scuzabil” crimele biblice! Ori pe mine, ca un adevărat îndrăgostit de Creator, exact astea
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dezgust_fata_de_folclorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
iasă din pușcăriile lor cu zeci-sute-mii chiar de poeme și cântece memorate(!!!), căci de scris, evident că nu aveau pe ce le scrie. O, ce mare credință i-a „hrănit” pe acești nevinovați oameni! Apoi, pentru că se pomenește și de „transcendență”, n-ar trebui să ne întrebăm și dacă nu cumva, Credința Creștină prin „trinitatea ei” măcar, o fi și ea tot transcendentală? Mărturisesc că mie îmi place să „bat câmpii” în poeziile mele, la care muncesc luni de zile uneori
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dezgust_fata_de_folclorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
de succes ai lui Marx. Și Emerson continuă, (dar, pentru cine oare?): „... all who by strong bias of nature, have learned to the spiritual side in doctrine, have stopped short of their goal!”. Iată deci, cum un transcendentalist, ieșind din transcendență, caută și găsește chiar adevărul în experiența înaintașilor, realiști, în esența gândirii lor. Acest lucru, să-mi fie cu iertare, o face orice țăran român în virtutea felului său simplu de a fi, fără a studia filozofii, chiar dacă este creator de
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dezgust_fata_de_folclorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
ar putea ei altfel să servească patria chiar cu prețul vieții? În „Breviar”, cele circa o mie de idei sunt intenționat nesistematizate pentru al obliga pe cititor să facă o ierarhizare proprie. Bineînțeles că se poate începe cu Dumnezeu și transcendență. Cu Vechiul și Noul Testament. Cu popoare imperiale, de limes și barbare. Cu ortodoxia și occidentul! România: Occident refuzat și Orient refulat reprezintă cele două determinări ale unei existențe în care, negăsindu-ne măsură, vom sfârși prin a ne pierde identitatea
BREVIARUL LUI TALPEŞ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_breviarul_lui_t_viorel_roman_1364443467.html [Corola-blog/BlogPost/345415_a_346744]
-
cât mai mult din trupul „sfânt” al Ierusalimului nu are nimic de-a face cu evlavia. Omul nu poate trăi închis în prezent. El speră la ceva mai mult de la viitor pentru că este stăpânit de aspirația spre absolut; el vrea transcendența spre absolut, neputând gândi și cugeta vreodată că a ajuns la sfârșitul existenței sale. El este o ființă în mișcare neîncetată spre o viață de fericire fără de sfârșit. Omul nu poate trăi închis în prezent. El speră la ceva mai
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Ierusalimul_cel_pamantesc_si_ceresc_aflat_intre_istorie_si_eshatologie.html [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
existenței sale. El este o ființă în mișcare neîncetată spre o viață de fericire fără de sfârșit. Omul nu poate trăi închis în prezent. El speră la ceva mai mult de la viitor pentru că este stăpânit de aspirația spre absolut; el vrea transcendența spre absolut, neputând gândi și cugeta vreodată că a ajuns la sfârșitul existenței sale. El este o ființă în mișcare neîncetată spre o viață de fericire fără de sfârșit. [100] Mișcarea lui este spre o veșnicie fericită care poate fi înțeleasă
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Ierusalimul_cel_pamantesc_si_ceresc_aflat_intre_istorie_si_eshatologie.html [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
et Liberte, Paris, 1954, p. 270, precum și în Aspecte ale mitului, Editura Univers, 1978, p. 83 sau Eseuri, Editura Științifică, București, 1991, p. 74 - 98 [9] Merită amintită argumentația domnului Ionuț țene din cartea „Reflecții critice...” cu privire la istorie ca și transcendență a mântuirii, idee ce apare preponderent și pregnant (și) în opara Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, Ediția a II -a, volumul III, E.I.B.M.B.O.R., București, 1996, p. 247 [10] Nicolae Berdiaev, Încercarea de metafizică eshatologică, Editura Paideea
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Ierusalimul_cel_pamantesc_si_ceresc_aflat_intre_istorie_si_eshatologie.html [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
adevărului.Realitatea trăită este deci a ceea a pluralități adevărului și fiecare își identifică adevărul propriu cu adevărul absolut. Astfel,adevărul apare în lume prin multiplicarea experiențelor umane.De aici apare și eroarea adevărului care își are sursa într-o transcendență trăită de către om ca un eveniment al vieții sale.Insă,există pericolul de a cădea în extrema cealaltă, a adevărului ca produs al activității rațiunii.El ar fi același pentru toți oamenii,dar acest adevăr nu ar fi adevărul nimănui
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiul_crimei_prin_prisma_tragicului_din_literatura_populara.html [Corola-blog/BlogPost/356783_a_358112]