128 matches
-
Albany, NY X 1 I-182 Garden State Cold Storage Inc., Mullica Hill, NJ X 1, TF I-183 Blue Grass Inspection Service, Philadelphia, PA X 1 I-195 Rosenberger's Cold Storage Inc. Hatfield, PA X 1 244 P Transcontinental Cold Storage, Perry, IA X 1, TF 244 W IBP, Waterloo, IA X X X 5, 16, TF, Ț 245 L IBP, Lexington, NE X X X 14 I-305 Georgia Ports Authority, Savannah, GA X 1 320M Premium Standard
jrc4430as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89595_a_90382]
-
mongole și turcice, sub conducerea lui Genghis Khan, care s-a proclamat conducătorul tuturor mongolilor în 1206. Imperiul s-a extins rapid sub conducerea lui, iar sub succesorii săi, imperiul s-a extins pe diferite direcții, formând un vast imperiu transcontinental conectat la est de vest. "Pax Mongolica" permitea comerțul, tehnologiile, produsele de bază și difuzarea ideologiilor în Eurasia. Cuceririle mongole au dus la cele mai sângeroase și distrugătoare războaie din istoria omenirii, de pe urma cărora au pierit 80 de milioane de
Imperiul Mongol () [Corola-website/Science/298572_a_299901]
-
fost uciși peste 600 000 de soldați din ambele tabere. De la victoria din 1865 a Uniunii și pâna în 1877, politica americană a fost dominată de dispute referitoare la reconstrucția Sudului distrus la începutul Războiului de Secesiune. Construcția căii ferate transcontinentale a adus o creștere economică. La începutul anului 1864, Lincoln îl numește pe generalul Ulysses S. Grant comandant suprem al forțelor nordiste. La 9 aprilie 1864, la Appomattox, Virginia, Grant îl obliga pe generalul Confederației, Robert E. Lee să capituleze
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]
-
nu sub forma de sclavie deschisă. La sfârșitul secolului XIX, s-a introdus segregarea rasială strictă, care afecta școlile, transportul în comun și restaurantele. După Războiul de Secesiune, Nordul a cunoscut o creștere economică puternică, îndeosebi datorită construirii căii ferate transcontinentale. În jurul anului 1893 au fost terminate primele linii de cale ferată, deschizând drumul spre Vestul slab colonizat. Pe parcursul secolului al XIX-lea, națiunea s-a extins rapid, adăugând multe state noi, fie prin cumpărări de regiuni întregi (Louisiana de la francezi
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]
-
la proiecția dezvoltată de acesta asupra Eurasiei. De altfel, interesul suscitat lui de Extremul Orient se explică prin credința sa că o alianță pe Axa Berlin-Moscova-Tokio, cu Rusia ocupând Mongolia și Japonia controlând Manciuria ar fi putut oferi o rută transcontinentală liberă de interferențele și presiunile anglo-saxone. Social-darwinist în concepție, Haushofer a preluat de la Ratzel și a acordat valoare supremă obiectivului-fenomen Lebensraum (spațiu vital). Situat sub impactul situației în care ajunsese Germania după Primul Război Mondial, el a fost permanent motivat
Karl Haushofer () [Corola-website/Science/299311_a_300640]
-
plus, sunt oferite și un număr de variante militare. Avionul a intrat în producție pentru a acoperi segmentul de mijloc în transportul aerian trans- și intercontinental, oferind capacitate de transport și consum de combustibil mai mici pe rute intercontinentale și transcontinentale față de Boeing 747. În plus, a fost gândit ca înlocuitor pentru deja vechile și neîncăpătoarele Boeing 707. Printre inovațiile aduse de avion se numără autorizarea pentru operațiuni Cat IIIb (aterizări pe vizibilitate aproape nulă, fără altitudine de decizie, și cu
Boeing 767 () [Corola-website/Science/308399_a_309728]
-
rând, în configurație 3+3+3 sau 2+5+2. Primii clienți au fost American Airlines și United Airlines, care au introdus modelul în exploatare comercială în 1971. Au existat trei modele principale, unul pentru distanțe scurte (gândit pentru zboruri transcontinentale în SUA), și două pentru zboruri lung-curier. La începutul vieții sale, avionul a căpătat un renume nefast, datorită unei serii de incidente și accidente celebre datorate în parte erorilor de proiectare și construcție. Printre problemele de design care au dus
McDonnell Douglas DC-10 () [Corola-website/Science/308421_a_309750]
-
geopolitic, America Centrală este formată din următoarele țări: <nowiki>*</nowiki> Canalul Panama, cu o lungime de 77 km, taie Istmul Panama, legând Marea Caraibelor (o mare marginala a Oceanului Atlantic de Oceanul Pacific. Deși din punct de vedere fiziografic Panama este o națiune transcontinentala, ea este considerată ca făcând în întregime parte din America de Nord. Populația este de 43 milioane, cu o suprafață de 521.499 de kilometri pătrați și o densitate de 81 locuitori pe kilometru pătrat. Cea mai mare parte a populației este
America Centrală () [Corola-website/Science/303018_a_304347]
-
giratorii, drumurile își schimbă numele și își adaugă sau pierd benzi de circulație aparent la întâmplare. În constrast, străzile din cartierele Back Bay, East Boston, South End și South Boston urmează un șablon. Boston este limita de est a autostrăzii transcontinentale I-90, care traversează Massachusetts-ul prin Massachusetts Turnpike. [[Categorie:Fondări în 1630]] [[Categorie:Boston, Massachusetts| ]] [[Categorie:Capitalele statelor din Statele Unite ale Americii|Boston]] [[Categorie:Comitatul Suffolk, Massachusetts|!]] [[Categorie:Localități costale din Massachusetts]] [[Categorie:Localități din comitatul Suffolk, Massachusetts|!]] [[Categorie:Orașe
Boston () [Corola-website/Science/302678_a_304007]
-
Biserica nu mai deține monopolul cultural, nobilii și burghezia începând să scrie istorie în limbile medievale, și nu în latină. Cruciadele sunt semnificative, Occidentul putând întreține mari armate, la mari distanțe de el. De asemenea, în secolul XIII încep călătoriile transcontinentale (Marco Polo - China). Raoul Glaber (985-1046/1047), călugăr și cronicar burgund, trăiește și scrie în mânăstiri de lângă Dijon, Cluny, Auxerre, opera sa fiind sursa principală pentru istoria franceză în secolul X-XI. A scris lucrarea „Istoria în 5 cărți de la 900
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
conform numelui originar, Nevada Territory) a fost creat. În același an, o porțiune însemnată a zonei estice a teritoriului inițial a fost reorganizată sub forma unei noi entități teritoriale, "Teritoriul Colorado" (conform numelui originar, Colorado Territory). Realizarea primei căi ferate transcontinentale, în 1869, care urma să facă joncțiunea între segmentele estice și vestice ale acesteia în partea nordică a "Teritoriului Utah" nu a fost inițial privită ca fiind de importanță majoră, mai ales de către mormoni. Ba chiar mai mult, celebra ceremonie
Utah (teritoriu SUA) () [Corola-website/Science/304168_a_305497]
-
crescut masiv opoziția în rândul Nordului față de Legea Sclavilor Fugari din 1850. În 1854, Manifestul Ostend a fost o tentativă nereușită a Sudului de a anexa Cuba ca stat sclavagist. Planurile rivale ale nordului și sudului pentru traseul căii ferate transcontinentale s-au împletit cu controversa Bleeding Kansas privind sclavia. Sistemul Bipartit s-a prăbușit după adoptarea Legii Kansas-Nebraska din 1854, care a înlocuit Compromisul Missouri cu suveranitatea populară, permițând locuitorilor unui teritoriu să voteze pentru sau împotriva sclaviei. În 1856
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
lor din Senat și din Camera Reprezentanților, secesiunea a permis republicanilor să adopte legi care fuseseră blocate de senatorii sudiști înainte de război, inclusiv Taxa Morill, Legea Morill care dădea unor instituții de învățământ pământ federal, Legea Căminului, legea căii ferate transcontinentale, legea națională a băncilor și Legea Monedei din 1862. Legea Veniturilor din 1861 a introdus impozitul pe venit pentru a finanța războiul. Șapte state din Sudul îndepărtat s-au separat până în februarie 1861, începând cu Carolina de Sud, Mississippi, Florida
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
și George Stainforth a atins 407,5 mph în anul 1931. La un an și jumătate după aceea, pe 19 ianuarie 1937, folosind un H-1 Racer reproiectat, căruia i-a adăugat aripi extinse, Hughes a stabilit un record de viteză transcontinental, zburând non-stop din Los Angeles până în New York în 7 ore, 28 de minute și 25 de secunde (doborându-și propriul record de 9 ore și 27 de minute). Viteza medie din timpul zborului a fost de 518 km/h. Este
Howard Hughes () [Corola-website/Science/312042_a_313371]
-
Turcia se întinde în Podișul Anatoliei. Pe marginile țării întâlnim câmpii litorale. Cel mai înalt vârf se află în munții Alas, vârful Ararat având 5179 m. Capitala Turciei este Ankara. Turcia este o țară transcontinentală Euroasiatică. Turcia Asiatică (conține în mare parte Anatolia) care include 97% din țară, este separată de turcii europeni din Bosfor, Marea Marmara și Dardanele (care împreună formează o verigă de ape între Marea Neagră și Marea Mediteraneană). Turcia Europeană cuprinde 3
Geografia Turciei () [Corola-website/Science/312133_a_313462]
-
de coasta nordică a Americii de Sud pe platforma continentală sud-americană în Marea Caraibelor și care sunt de aceea din punct de vedere geografic state sud-americane, iar din punct de vedere istoric și cultural sunt considerate state nord-americane. Panama este o țară transcontinentală, frontiera între America de Sud și America de Nord fiind neclară, ea situându-se undeva pe istmul Panama, însă Panama este considerat un stat nord-american. Un stat suveran este un stat cu un teritoriu și o populație asupra căruia statul exercită suveranitate în interesul
Lista țărilor și teritoriilor nesuverane sud-americane () [Corola-website/Science/311024_a_312353]
-
a instala feriboturi în loc de poduri, luându-se decizia de a construi o cale ferată neîntreruptă. Construcția a început din plin în 1891, condusă și supravegheată de Serghei Witte, ministrul de finanțe din acea vreme. La fel ca la Calea ferată transcontinentală americană, inginerii ruși au început construcția de la ambele capete, avansând spre centru. Din Vladivostok linia merge spre nord, de-a lungul malului drept al râului Ussuri, până la Habarovsk, pe fluviul Amur. În 1890 a fost construit un pod peste fluviul
Calea ferată transsiberiană () [Corola-website/Science/311239_a_312568]
-
cu europenii, nativii, incluzând Stoneys, Kootenay, Tsuu T'ina, Kainai, Peigans, si Siksika, erau prezenți în regiune, vânând bizoni și alte animale. O dată cu admiterea British Columbia la Canada, în iulie 20, 1871, Canada a convenit să construiască o cale ferată transcontinentala. Construcția căii ferate a început în 1875, fiind ales pasul Kicking Horse, în favoarea Pasului Yellowhead, măi la nord, ca și ruta de traversare a Stâncoșilor Canadieni. Zece ani mai tarziu, ultimul cui a fost bătut în Craigellachie, British Columbia. Existând
Parcul Național Banff () [Corola-website/Science/310334_a_311663]
-
în Perth. La granița dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea, orașul a devenit un important nod de comunicație al Australiei de Vest. Înflorirea și consolidarea bunăstării orașului s-au datorat extinderii portului din Fremantle, precum și construirii liniei transcontinentale de cale ferată în anul 1917. Distanță față de Adelaide(Australia de Sud): 2.700 km ! Cu vremea, opinia publică a aflat că Perth nu este numai un centru economic atrăgător, ci și un loc ideal pentru recreere. Plajele minunate de pe
Perth () [Corola-website/Science/306461_a_307790]
-
Airport, cu codul IATA SXM, cel de al doilea aeroport din Caraibele de Est ca trafic de pasageri, după aeroportul din Puerto Rico. Aeroportul are o pistă foarte scurtă, de doar 2.349 m, ce corespunde la limita aterizării marilor avioane transcontinentale gen Boeing 747 sau Airbus A340. Pentru a ateriza, acestea trebuie să facă o trecere la doar câteva zeci de metri deasupra unei plaje publice, Plaja Maho, locul fiind astfel o destinație favorită a persoanelor ce doresc să fotografieze avioane
Insula Sfântul Martin () [Corola-website/Science/305816_a_307145]
-
pe 11 martie 1913. Polul însuși nu mai era un obiectiv, indiferent de ce ar fi realizat expediția lui Scott. Shackleton a scris: „Descoperirea Polului Sud nu va fi sfârșitul explorării Antarcticii”. Următorul proiect, spunea el, avea să fie „o călătorie transcontinentală de la mare la mare, cu traversarea polului”. El nu putea fi sigur că misiunea avea să-i fie încredințată, deoarece existau și alți exploratori interesați și capabili. Pe 11 decembrie 1911, o expediție germană condusă de Wilhelm Filchner a plecat
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]
-
aproximativ 78° latitudine sudică, a fost observată de Shackleton, și inclusă în planurile sale. În lumina veștilor sumbre privind soarta căpitanului Scott și a camarazilor săi în timpul călătoriei de întoarcere de la Polul Sud, Shackleton a început pregătirile pentru o călătorie transcontinentală. A solicitat ajutor financiar și practic de la, printre alții, Tryggve Gran din expediția lui Scott, și de la fostul prim ministru Lord Rosebery, însă fără a avea mare succes. Gran a fost evaziv, iar Rosebery direct: „Niciodată nu a putut să
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]
-
grupuri și două vase. Grupul de la Marea Weddell avea să călătorească în "Endurance" și să meargă în zona Golfului Vahsel, unde paisprezece oameni aveau să coboare la țărm, iar din aceștia, șase, în frunte cu Shackleton, aveau să formeze Grupul Transcontinental. Acest grup, împreună cu 100 de câini, două sanii motorizate, și echipament care „întrupa tot ce poate sugera experiența liderului și a experților săi”, avea să parcurgă drumul de 2900 km până la Marea Ross. Restul de opt persoane de la țărm urmau
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]
-
în tabăra de bază. Grupul de la Marea Ross urma să călătorească în "Aurora" la baza din Marea Ross, bază stabilită în Strâmtoarea McMurdo, pe partea opusă a continentului. După acostare, ei urmau să „înființeze posturi cu provizii pe drumul grupului transcontinental, să meargă spre sud pentru a da ajutor grupului, și să facă observații geologice”. Rolul grupului de la Marea Ross era vital; grupul lui Shackleton avea să ducă provizii doar suficiente pentru a ajunge până la baza ghețarului Beardmore. Supraviețuirea lor pe parcursul
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]
-
lui Hurley care fuseseră inițial lăsate în urmă. Dintre cele aproximativ 550 plăci fotografice Hurley le-a ales cele mai bune 150, maximum cât putea fi cărat, și le-a distrus pe celelalte. Odată cu pierderea navei, gândurile la o călătorie transcontinentală a trebuit să fie abandonate, iar obiectivul expediției a rămas supraviețuirea. În acest scop, Shackleton intenționa să meargă cu echipajul fie spre Insula Snow Hill, baza expediției suedeze a lui Otto Nordenskiöld din 1902-04, unde puteau fi găsite provizii de
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]