219 matches
-
mai importante modele ale dimensiunilor culturale în psihologia interculturală (Hofstede, Schwartz) există numeroase suprapuneri semantice și operaționale, așa cum reiese din tabelul 3, deși metodologia de articulare a acestor factori sinteză a fost foarte diferită. Se sugerează o dată în plus caracterul transcultural propriu acestor dimensiuni de largă generalitate, care, chiar dacă își asociază etichete diferite, circumscriu o arie semantică similară. Datele sistematizate de S. Schwartz și de colaboratorii săi din întreaga lume sînt colectate de "jos în sus", dinspre nivelul individual, și reunesc
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cel francofon ș.a.m.d.). Distribuția acestor arii culturale este redată în tabelul 6: Pe baza instrumentelor dezvoltate, alăturînd o perspectivă etică unei lecturi emice a realităților organizaționale, au rezultat nouă factori, considerați dimensiuni culturale cu relevanță semantică și operațională transculturală, ceea ce le individualizează în fiecare cultură întocmai ca în modelele derivate din studiile lui Hofstede fiind intensitatea și specificitatea expresivă a fiecăruia. Astfel, oricare dimensiune are un caracter polar, scorul specific fiind distribuit pe un continuum, între două extreme simbolice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
leadership-ului sînt universale sau sînt specifice unui număr restrîns de societăți. Pentru a verifica gradul de universalitate al acestora, echipa de coordonare a proiectului a colectat un număr cît mai cuprinzător de atribute și le-a regrupat în categorii semantice transculturale de "prim ordin" așa-numitele dimensiuni primare ale leadership-ului, care pot contribui la sporirea eficienței organizaționale (vezi tabelul 8). Fiecăreia din cele 21 de dimensiuni primare ale leadership-ului îi corespund două pănă la patru atribute specifice. De exemplu, dimensiunea "competent
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
atingerea unor țeluri importante; de apărare a eului îi ajută pe indivizi să-și protejeze stima de sine; de expresie a valorilor servește la manifestarea valorilor personale ale individului; de cunoaștere ajută oamenii să înțeleagă lumea. Axiomele sociale sînt considerate transculturale, datorită funcționalității lor și universalității problemelor cu care oamenii se confruntă (Bond, Leung, 2008). 7.9.2. Studii asupra axiomelor sociale. Aspecte metodologice. Dimensiunile axiomelor sociale Spre deosebire de cercetările asupra valorilor întreprinse începînd cu cea a lui G. Hofstede (1980/ 2001
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Studii asupra axiomelor sociale. Aspecte metodologice. Dimensiunile axiomelor sociale Spre deosebire de cercetările asupra valorilor întreprinse începînd cu cea a lui G. Hofstede (1980/ 2001), investigarea axiomelor sociale vizează credințele. încercarea inițială a lui Leung et al. de a identifica o structură transculturală a axiomelor sociale s-a bazat pe studiul a cinci grupuri naționale. Pe baza cercetărilor calitative desfășurate în Hong-Kong și Venezuela, la care s a adăugat studiul literaturii occidentale despre credințe, Leung et al. (2002, apud Neto, 2006) au făcut
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai sporit grad de "universalitate": individualism colectivism și asocierea sa cu alte variabile psihosociologice 8.1. Rezumatul definițiilor consacrate privitoare la individualism-colectivism Cum se observă din perspectivele teoretice și metodologice sistematizate pînă acum, cea mai reprezentativă dimensiune psihosociologică cu resurse transculturale, capabilă să furnizeze evaluări pe culturi naționale ale variațiilor interculturale, este dimensiunea individualism colectivism (Hofstede, 1980/2001; Hofstede, Hofstede, Minkov, 2010; Triandis, 1995, 1999; Schwartz, 1994a, 2001). Constructele colectivism/individualism descriu poziția pe care o persoană se plasează simbolic în raport cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
odată cu creșterea indicatorilor care atestă nivelul de dezvoltare economică și socială, pe măsură ce sporește accesul la resurse, cetățenii își permit mai multă intimitate și independență, iar cultura evaluată tinde să devină mai individualistă (Basabe et al., 1999, p. 107). Primul studiu transcultural extins a fost realizat de G. Hofstede (1980/2001), iar rezultatele au catalogat SUA, Marea Britanie și Canada drept cele mai individualiste țări și țările asiatice și cele din America Latină drept cele mai colectiviste. Observațiile lui Hofstede din 1980 sînt confirmate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
iar valorile de putere, tradiție și stimulare, cele mai puțin importante. între aceste limite s-au situat valorile securitate, conformism, realizare și hedonism. Ierarhia valorilor, la 83% dintre eșantioane, corelează semnificativ, în proporție de cel puțin 80%, cu această ierarhie transculturală. Toate cele 63 de națiuni, cu excepția a șase țări din Africa, au avut un coeficient de corelație Pearson cuprins între 0,98 (Portugalia, Norvegia) și 0,77 (Rusia). România a înregistrat un coeficient 0,94, împreună cu Anglia, Polonia și Slovacia
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
avut un coeficient de corelație Pearson cuprins între 0,98 (Portugalia, Norvegia) și 0,77 (Rusia). România a înregistrat un coeficient 0,94, împreună cu Anglia, Polonia și Slovacia. Trebuie menționat că deși aceste țări manifestă o anumită similaritate cu ierarhia transculturală, aceasta nu înseamnă că țările respective au valori sau caracteristici culturale asemănătoare. Ierarhia universală a valorilor accentuează funcția adaptativă a valorilor sociale în procesul de funcționare eficientă a individului în societate. Pentru a susține această teorie, Schwartz (2001, p. 287
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
eșantion de 100 de subiecți, femei și bărbați din fiecare țară. în această anchetă de teren psihosociologii au solicitat participanților să furnizeze serii de adjective ce se potrivesc mai bine bărbaților sau femeilor și s-a constatat un larg consens transcultural în privința stereotipurilor de gen, probînd un adevărat "ecumenism" intercultural al acestora. Evaluările privitoare la bărbați în acest demers empiric evidențiau prezența unor scoruri mari la "dominanță" (dominance), "autonomie" (autonomy), "agresivitate" (aggression), "exhibiționism sau etalare de sine" (exhibition), "realizare" (achievement), "răbdare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
exteriorizate facial judecă cu mai multă acuratețe fețele femeilor decît ale bărbaților, căci în cultura japoneză există o toleranță mai ridicată pentru exprimarea emoțiilor de către femei decît de către bărbați, care trebuie să învețe să fie "impenetrabili". Tendințele semnalate confirmă valențele transculturale ale unui stereotip de gen evidențiat în studiile din registrul autodezvăluirii (care afirmă că "bărbatul reprimă, iar femeia exprimă" din punctul de vedere al expansivității interpersonale în descrierea de sine), dar înclinația de a favoriza acest stereotip este mai pronunțată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
1997), în jurul dimensiunilor "extraversie"-"intraversie", precum și cel construit de R. McCrae și P. Costa (1987), cunoscut sub numele modelul Big Five, ambele prezumate ca fiind "universale". Modelul complex realizat de către H. Eysenck și S. Eysenck, care își asumă o validitate transculturală fiind testat în 25 de culturi naționale diferite propune trei dimensiuni sintetice: extraversie-introversie, neuroticism-stabilitate și psihoticism, toate argumentate pe temeiuri biologizante. Cum se cunoaște, introvertitul este tipul subiectului reținut, ce "stă la locul lui" și, în grupul de apartenență, accentuează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
3 și 10% din varianța totală a comportamentului pe fiecare dimensiune specifică (Minulescu, 1996, 1997). Așadar, anumite trăsături de personalitate se asociază similar în dimensiuni sinteză supraordonate, iar relațiile reciproce între modelele bilanț și celelalte dimensiuni care au probat valențe transculturale semnificative pot fi rezumate după cum urmează (vezi tabelul 1). într-un studiu amplu coordonat de J. Allik și R. McCrae (2004), derulat în 36 de culturi naționale și pe aproape 28.000 de subiecți, se testează ipoteza asocierii dintre un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o validitate sporită a rezultatelor cercetărilor lor dacă includ în demersul explicativ determinările culturale, iar ignorarea acestora ar transforma inferențele rezultate într-un spor de cunoaștere precar. Mai mult, inventarul modelelor de structurare a personalității care au probat o deschidere transculturală mai ridicată le oferă unelte utile în gestionarea adecvată a resurselor metodologice etice de care dispun, căci le ordonează alegerea acelor instrumente și a acelor dimensiuni care s-au dovedit a avea un apetit "universalizant" mai însemnat. CAPITOLUL 14 Agresivitatea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din perspectivă psihosocială a fost exersat și de autorii români (Mitrofan et al., 2000; Mitrofan, 2003; Iluț, 2004; Chelcea, 2008a; Iluț, 2009). Numeroase evaluări în această zonă tematică au pus în legătură agresivitatea cu o serie de dimensiuni din modelele transculturale. Astfel, s-a observat, de exemplu, că agresivitatea corelează negativ cu agreabilitatea din modelul Big Five (Costa, McCrae, 1987, 1996). Agresivitatea cunoaște mai multe forme de manifestare, în intensități diferite ale actului agresor. Două dintre cele mai cunoscute specii ale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
care sistemele de suport social eșuează în sprijinul acordat subiectului "în nevoie". Totodată, s-a constatat că indicatorii de stres sînt într-o corelație pozitivă cu rata inflației, în particular, și cu nesiguranța socială, în general. Faptul că un fenomen transcultural, precum diminuarea suportului social, este generalizat poate fi ilustrat și prin creșterea continuă deopotrivă a ratei divorțurilor în raport cu numărul total de căsătorii în 12 din cele 13 țări studiate, dar și a ratei criminalității. Doar Japonia, aparent, se abate de la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
agregare a unor proiecte coerente și perseverente la nivel societal. 14.4. în loc de concluzie Prin urmare, la capătul acestei cărți, parcurgerea tematicii înfățișate pînă în prezent ne poate ajuta să discernem între diferitele dimensiuni ale personalității care au o deschidere transculturală mai pronunțată și cele ce sînt puternic influențate de patternurile culturii în care se activează. Totodată, se impune să înțelegem că nu există dimensiune a personalității care să nu fi fost modelată de determinările culturale, sociale, istorice și politice ale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2006): MODERNITATE POSTMODERNITATE COS (MO) MODERNITATE Realitate Simulacru Niveluri de Realitate Temporalitate Sfârșitul istoriei Fiecare nivel de Realitate este asociat unui spațiu-timp diferit Rațiune Deconstrucție Diversitate prin unitate și unitate în diversitate Ierarhie Anarhie Heterarhie și sisteme haordice Cultură Multicultură Transcultural și transreligios Național Postnațional Transnațional prin dezvoltarea națiunilor Economie industrială Economie postindustrială Economie centrată pe uman Global Local Global prin local, local prin global Public Privat Public / Privat / Spiritualitate Centralitate Fragmentare Rețea de rețele Sex Erotism Agapé Masculin Feminin Hierogamos
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
realiza: A. Pe plan social echilibrul între lumea sa interioară și lumea exterioară acțiunea care nu vizează eficiența de dragul eficienței, ci fapta autentic creatoare. B. În planul relațiilor interumane comunicarea autentică cu ceilalți (adică ceea ce Basarab Nicolescu numește transnaționalul, transreligiosul, transculturalul). C. La nivel planetar colaborarea armonioasă cu natura (și nu exploatarea ei), dar și unitatea cu cosmosul. d. O nouă societate. Transumanismul "Cu cât se consumă mai mult, cu atât se ființează mai puțin." (Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea. Manifest) Preocuparea societății
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
omului în lume înțelegere care determină atitudinea și comportamentul față de Natură (cosmos) A FACE (a acționa devine a crea) atitudine comportament acțiune comunicare atitudine transdisciplinară: rigoare, deschidere, toleranță comportament transdisciplinar făptuire (acțiune) ca gest creator (deopotrivă etic și estetic) atitudine: transculturală transnațională transreligioasă făptuire (acțiune) ca gest creator (deopotrivă etic și estetic) comunicare bazată pe dialog, dezbatere (prin asumarea terțului) atitudine, comportament și făptuire (acțiune) în armonie cu Natura (cosmosul) Imaginea omului deplin încorporează obligatoriu problema sensului (valorii). Sensul (valoarea) rezidă
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
o teorie și o metodă a cunoașterii, transdisciplinaritatea poate să se transforme și într-o teorie și o metodă a învățării. Căci nu poți oferi unui om, în dar, cunoașterea transdisciplinară, ci trebuie să-l înveți s-o învețe: "Atitudinea transculturală, transreligioasă, transpolitică și transnațională poate fi învățată (s.n.). Ea este înnăscută, în măsura în care în fiecare ființă există un nucleu sacru, intangibil" (B. Nicolescu, Transdisciplinaritatea, p.158). Acest proiect a demonstrat practic că abordarea transdisciplinară a predării-învățării este posibilă și poate funcționa
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
to be translated from a modus sciendi into a modus vivendi. From a theory and method of knowledge, transdisciplinarity could be turned into a theory and method of learning. Transdisciplinary knowlege is not a "present"; one should learn it: "The transcultural, trans-religious, trans-political and trans-national attitude can be learned. It is an innate one, because in each being there is a sacred, intangible core." (Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea. Manifest, traducere de Horia Mihail Vasilescu, Iași, Editura Polirom, 1999, p. 158) Taking into
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
se află în primejdie de a le pierde sau de a le estompa prin agresivitatea culturii postmoderniste în fața căreia teologia pare tentată de a fi ea însăși postmodernistă. E și motivul pentru care teologul rezervă transmodernismul exclusiv căii de cunoaștere transculturale a lui Dumnezeu. Dar, inevitabil, interzicând culturii accesul transmodernist al cunoașterii, oare nu o invităm pe aceasta la abandonul lui Dumnezeu, așa cum a și făcut cultura postmodernistă? Neîndoielnic. Cred că nota cea nouă de maniheism gnoseologic în teologia transmodernistă e
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
curentelor din ultimele două veacuri, ci doar atrage atenția asupra efectelor perverse, sperând a nu le repeta. Dacă John Zerzan și J. J. Fanella orientează conceptul spre două atitudini antitetice, primul spre un primitivism mistic, al doilea către un teism transcultural, poate că Ziauddin Sardar se apropie cu mai multă perspicacitate de poziția de intermediar ontologic și gnoseologic între abordarea culturală și cea teologică. Deocamdată, putem decide, cel puțin din unghiul prezentei abordări perfectibile, că premisele românești principale întru întemeierea doctrinei
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
1970-1983), s�nt repre-zentan?îi, �n Germania, ai unei arhitecturi ra?ionale elaborate ?i originale prin pragmatismul s?u. F?r? s? aib? preten?ia universalit??îi arhitecturii moderne, mi?carea arhitecturii ra?ionale dob�nde?te o relativ? unitate transcultural?, cel pu?în �n plan teoretic. Or, din anii �50, �?i face apari?ia �n Catalonia, �n leg?tur? cu mi?carea na?ionalist? catalan?, un �regionalism critic� (K. Framton). O. Bohigas (1925) � asociat cu J. Martorell ?i D. Mackay � că
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]