217 matches
-
în mod diferențiat, în raport cu structurile psihologice și valorile socio-culturale ale colectivităților umane respective. Ajunși în acest punt al analizei noastre, trebuie să recunoaștem că, așa cum există variații psihologice și psihiatrice transculturale, de care se ocupă etnopsihologia și etnopsihiatria sau psihiatria transculturală se poate vorbi și despre o igienă mintală transculturală. Fiecare societate sau grup etno-cultural are formele sale de sensibilitate, comportament, modelele de gândire și acțiune etc. care-i sunt specifice. Acestea, pentru a-și menține echilibrul, există în conformitate cu un sistem
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ale colectivităților umane respective. Ajunși în acest punt al analizei noastre, trebuie să recunoaștem că, așa cum există variații psihologice și psihiatrice transculturale, de care se ocupă etnopsihologia și etnopsihiatria sau psihiatria transculturală se poate vorbi și despre o igienă mintală transculturală. Fiecare societate sau grup etno-cultural are formele sale de sensibilitate, comportament, modelele de gândire și acțiune etc. care-i sunt specifice. Acestea, pentru a-și menține echilibrul, există în conformitate cu un sistem de norme care le controlează și le protejează. Avându
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în Bul. Inf. I.P.S.M.P., 2, 4, 1994. Retezeanu, G., „Dispensarul psihiatric”, în Buletin eugenic și biopolitic, 4, 1-2, 1930. Retezeanu, G., „La răspântie - capitalul uman de mâine”, în Buletin eugenic și geopolitic, 4, 3-4, 1930. Reuck, A.V.S.; Porter, R., Transcultural psychiatry, Churchill Ltd., Londra, 1965. Reverdin, Cl., „La mort; une part importante de la vie”, în Méd. Hyg., 40, 1982. Richardson, K.; Spears, D., Race, culture and intelligence, Penguin Books, Harmondsworth, 1972. Richter, C.P., Biological clocks in medicine and psychiatry, Thomas
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Psihozele colective I (Factori de modelare și control ai psihologiei colective) 40. Psihozele colective II (Modelul de viață și geneza psihozelor colective) 41. Psihozele colective III (Caracteristicile și mecanismele psihozelor colective) 42. Psihozele colective IV (Clasificare, forme, descriere) 43. Psihopatologia transculturală (Aspectele etno-culturale comparate ale tulburărilor psihice) 44. Statul, boala psihică și bolnavul mintal 45. Psihopatologia și etica 46. Raporturile psihopatologice cu disciplinele umane Bibliografie selectivă Glosar de termeni Cronologia principalelor evenimente din istoria Psihopatologiei și a Psihiatriei Prefață la ediția
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihică și semnificația medico-psihologică a bolilor mintale. Un loc important este rezervat patologiei psihosomatice precum și suferințelor psiho-morale. d) Psihopatologia antropologică și socială: studiază într-o manieră sintetico-globală, modelele de Personalitate în psihopatologie, tulburările psihice ale grupurilor social-umane (psihozele colective), variațiile transculturale sau etno-culturale ale bolilor psihice, raporturile psihopatologiei cu alte discipline umane etc. Schema p. 24-2 (verso 24-1) Reprezentările primare - nediferențiate despre lume și om Omul ca „valoare” (umanul) Concepțiile ordonate despre om (semnificația umanului) Omul ca „persoană” (ființă fizică) Semnificația
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în sensul acesta, fără a comite o eroare, că „intrarea” în psihiatrie s-a făcut prin „poarta” practicilor mistico-magice, ale șamanismului și divinației oraculare, precum și prin sistematizarea datelor comparate de antropologia culturală, în special a celor de etnopsihologie și psihiatrie transculturală (M. Eliade, H. Ellenberger, E. Kraepelin, Y. Pelicier, H. Ey, M. Sendrail, A.V.S. De Reuck și R. Porter). Extazul șamanic și transa oraculară au constituit primele manifestări culturale, dar și primele „modele de comportament” ale nebuniei ritualizate și cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sfera medicinei somatice. În sensul acesta notăm următoarele aspecte de tip diferențiat în ceea ce privește simptomatologia în sfera vieții psihice: - simptomatologia în psihiatrie; - simptomatologia în psihofarmacologie; - simptomatologia în psihiatria copilului și adolescentului; - simptomatologia în gerontopsihiatrie; - simptomatologia în psihiatria socială; - simptomatologia în psihiatria transculturală; - simptomatologia în medicina psihosomatică; - simptomatologia în psihanaliză; - simptomatologia în psihoterapie. În cele ce urmează, ne vom centra atenția asupra simptomului în sfera clinicii psihiatrice, întrucât acesta interesează în mod direct sfera psihopatologiei. Facem această afirmație întrucât simptomul psihiatric este expresia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sfera preocupărilor medicale, ale științei medicale propriu-zise. Considerarea acestui important grup de tulburări ca având o semnificație patologică a fost posibilă odată cu constituirea și dezvoltarea studiilor de sociologie, psihologie socială, medicină socială, igienă mintală, psihiatrie socială și etnopsihiatrie sau psihiatrie transculturală. Fixarea atenției asupra fenomenelor psiho-sociale a actelor și conduitelor colective, a condus în mod firesc la delimitarea grupului de tulburări psihice colective, a Psihozelor colective și, în final, la constituirea, așa cum spuneam mai sus, a psihiatriei sociale și a igienei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu această ocazie noi aspecte ale psihologiei, psihopatologiei și psihoterapiei, legate de procesul de sugestie. Psihiatria secolului XX aduce importante contribuții în cunoașterea problemei psihozelor colective, prin lărgirea cadrului și aprofundarea lui cu studiile de psihopatologie, antropologie psihologică și psihiatrie transculturală (E. Kretschmer, M. Dide și A. Guiraud, T.K. Oesterreich, Y. Pelicier, E.D. Wittkower, B. Malinowski, R. Bastide, H.B.M. Murphy). Aceste studii, deosebit de interesante, au însă un caracter descriptiv-expozitiv, fără a încerca să explice mecanismele acestor manifestări și nici să găsească
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
morală a oamenilor, dar și la ordinea și echilibrul statului. Prin toate aceste aspecte, psihopatologia socială își aduce aportul său la înțelegerea unor fenomene psiho-sociale colective, contribuind alături de igiena mintală la oferirea unor soluții la marile probleme sociale. 43. PSIHOPATOLOGIE TRANSCULTURALĂ (ASPECTELE ETNO-CULTURALE COMPARATE ALE TULBURĂRILOR PSIHICE) Cadrul general În cadrul psihopatologiei antropologice și sociale, psihopatologia transculturală sau comparată ocupă un loc particular. Ea are ca obiect studiul interrelațiilor dintre diferitele culturi și bolile psihice. Din acest motiv reprezintă aspectele etno-culturale comparate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
socială își aduce aportul său la înțelegerea unor fenomene psiho-sociale colective, contribuind alături de igiena mintală la oferirea unor soluții la marile probleme sociale. 43. PSIHOPATOLOGIE TRANSCULTURALĂ (ASPECTELE ETNO-CULTURALE COMPARATE ALE TULBURĂRILOR PSIHICE) Cadrul general În cadrul psihopatologiei antropologice și sociale, psihopatologia transculturală sau comparată ocupă un loc particular. Ea are ca obiect studiul interrelațiilor dintre diferitele culturi și bolile psihice. Din acest motiv reprezintă aspectele etno-culturale comparate, ale tulburărilor psihice. Ca o primă precizare, notăm că psihiatria transculturală sau etnopsihiatria este disciplina
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
antropologice și sociale, psihopatologia transculturală sau comparată ocupă un loc particular. Ea are ca obiect studiul interrelațiilor dintre diferitele culturi și bolile psihice. Din acest motiv reprezintă aspectele etno-culturale comparate, ale tulburărilor psihice. Ca o primă precizare, notăm că psihiatria transculturală sau etnopsihiatria este disciplina care se ocupă cu studiul afecțiunilor psihice specifice grupelor etnice și culturale, interpretând aceste „manifestări psihopatologice” în raport cu normele și valorile socio-culturale și moral-religioase, care contribuie la formarea personalității indivizilor care aparțin acestor grupe. Este cunoscut faptul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în conformitate cu normele modelului socio-cultural, după cum, în egală măsură, produce persoane normale. Ideea diferențelor culturale dintre indivizi nu este nouă. Psihologia diferențială este astăzi una din disciplinele psihologice care studiază pe larg aceste aspecte. În mod egal și studiile de psihopatologie transculturală s-au dezvoltat în mod corespunzător, cuprinzând o arie extrem de largă de teme. Observații privind variațiile culturale ale bolilor psihice și, în special, existența în anumite grupe etno-culturale a unor forme particulare, unice, de tulburări, au atras atenția încă din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în geneza bolilor psihice (Obersteiner, 1889; Kraepelin, 1904). Obersteiner denumește aceste situații „psihiatrie exotică”, iar Kraepelin face o amplă expunere a lor într-o lucrare intitulată Psihiatrie comparată. Putem afirma că din acest moment este inaugurat domeniul studiilor de psihiatrie transculturală. Meritul acestor prime studii constă în faptul de a fi semnalat existența unor diferențe în ceea ce privește formele clinice de manifestare și tipurile de evoluție ale bolilor psihice sub influența factorilor culturali diferiți, pe de o parte, iar, pe de altă parte
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
precum și cea canadiană (E.D. Wittkower, H.B.M. Murphy, H.F. Ellenberger) aduc contribuții deosebit de importante în cunoașterea conduitelor, modelelor de gândire, ale formării personalității, dar și a varietății culturale a bolilor psihice în diferitele arii etno-culturale, delimitând în felul acesta cadrul psihiatriei transculturale. Este de remarcat în acest sens și contribuția școlii de psihanaliză în explicarea, pe de o parte, a fenomenelor culturale și a manifestărilor psihice care decurg din ele de către S. Freud (vezi: Totem und Tabou), precum și studiile de interpretare psihanalitică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psiho-biologică, dar cu efect cultural, cum sunt următorii: creșterea duratei de viață, difuzarea medicamentelor analgezice și psihotrope, creșterea factorilor de stres, suprasolicitarea individului prin mijloace mass media. Toate aceste aspecte mai sus prezentate configurează cadrul disciplinei sau al ramurii psihopatologiei transculturale. Scopul unei psihopatologii transculturale este de a explica natura diversității formelor de manifestare a bolilor psihice, de a surprinde ceea ce este universal la acestea (tulburarea psihică de fond) și ceea ce este particular la fiecare (forma de manifestare, evoluția și semnificația
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cultural, cum sunt următorii: creșterea duratei de viață, difuzarea medicamentelor analgezice și psihotrope, creșterea factorilor de stres, suprasolicitarea individului prin mijloace mass media. Toate aceste aspecte mai sus prezentate configurează cadrul disciplinei sau al ramurii psihopatologiei transculturale. Scopul unei psihopatologii transculturale este de a explica natura diversității formelor de manifestare a bolilor psihice, de a surprinde ceea ce este universal la acestea (tulburarea psihică de fond) și ceea ce este particular la fiecare (forma de manifestare, evoluția și semnificația atribuită) în raport cu factorii de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
patologică, și factorii culturali și sociali, pun probleme deosebit de interesante și importante atât pentru psihologie, cât și pentru psihopatologie. Așa cum este recunoscută psihologia diferențială, în mod egal trebuie să acceptăm și existența unei psihopatologii comparate, a unei psihopatologii etno-culturale sau transculturale. Starea de normalitate, cât și cea de anormalitate, respectiv, sănătatea mintală și boala psihică, sunt profund marcate de valorile modelului socio-cultural. Persoana, sănătoasă sau bolnavă, aparține unui anumit model, și din aceste considerente modelul își pune amprenta (pattern) atât pe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
proces de „configurare formală” a tablourilor clinice ale nebuniei depinde de modelul socio-cultural și moral-spiritual, de sistemul de valori al acestuia și noi am preferat să-l denumim fenomenul de socioplastie psihopatologică, fapt de altfel confirmat de datele de psihiatrie, transculturală sau etnopsihiatrie (E Kraepelin, A. Yap, H. Ellenberger, Y. Pelicier). Raportul dintre psihiatrie și viața civilizată din societate, dirijată de legile statului, ne revelează o nouă latură a psihiatriei. Dacă, din punct de vedere medical și psihologic, boala psihică este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1930. Rappard, Ph., La folie el l’Etat. Aliénation mentale et aliénation sociale, Privat, Toulouse, 1981. Régis, E., Précis de psychiatrie, Doin, Paris, 1923. Rennert, H., Die Merkmale Schizophrener Bildnerei, Fischer Verlag, Jena, 1966. Reuck, A.V.S., de Porter, R., Transcultural psychiatry, Churchill Ltd., London, 1965. Revel, S., „De l’épistémologie psychanalitique” în Evol. Psychiat., 55, 1990. Ribot, T., Les maladies de la mémoire, Alcan, Paris, 1924. Ribot, T., Les maladies de la personnalité, Alcan, Paris, 1924. Ribot, T., Les maladies de la volonté
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sărurilor de litiu în tratamentul bolilor psihice M. Jones Anglia Therapeutic Community (1953) H.S. Sullivan (1892-1994) S.U.A. The Interpersonal Theory of Psychiatry (1953) J. Masserman S.U.A. Psihiatrie dinamică (1956) A. Meyer (1866-1950) S.U.A. Psychobiology (1957) H. Ellenberger S.U.A. Etnopsihiatria. Psihiatria transculturală H. Kuhn Elveția Antropologie psihiatrică. Tratamentul depresiei cu imipramină (1958) D. Cooper Anglia Psychiatry and Anti-psychiatry C. Koupernick Franța L’antipsychiatrie T.S. Szasz S.U.A. The Myth of Mental Illnes (1970) M. Foucault (1926-1984) Franța Folie et déraison. Histoire de la folie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
evidență că personalitatea este în mod esențial modelată cultural. Și odată cu aceasta, și experiențele noastre subiective. În interiorul aceleiași culturi, comprehensiunea are șanse mult mai ridicate de reușită tocmai datorită matricei culturale comune a experienței subiective. Dificultățile mari provin din înțelegerea transculturală. Gelozia poate fi înțeleasă de o persoană aparținând culturii noastre, dar cu greu ar putea fi înțeleasă de o alta ce trăiește într-un cadru cultural în care un asemenea sentiment lipsește cu desăvârșire. Nu putem înțelege ce se petrece
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
structurate din lucrare, este anunțat ca fiind de „construcție teoretică”. O astfel de construcție am Întâlnit și În capitolele anterioare, numai că acum este vorba despre, aș spune eu, o „altfel de construcție teoretică”. Este o elaborare În care comparația transculturală și destructurarea de tip postmodernist sunt principalele instrumente de lucru. Aflăm cu această ocazie care sunt sensurile atribuite vecinătății În Anglia, Irlanda, Germania, Elveția, Finlanda, Bulgaria etc. Destructurarea de care vorbeam anterior este, În fapt, o replasare a conceptului de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de stagnare, astfel că inovația științifică, tehnologică sau socială devine semnul realizării sinelui și a societății. Acum, se naște categoria intelectualilor, a căror bază socială și culturală devine independentă de instituțiile tradiționale, în special de Biserică. Noile forme ale comunicării transculturale și secularizate sunt facilitate de tipar și mai ales de multiplicarea ziarelor și revistelor. W. Doyle aprecia că, în perioada 1715-1785, numărul ziarelor publicate în Franța a crescut de la 22 la 79, multe dintre ele circulând în întreaga Europă. Intelectualii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
istoricii creștinismului pun în dezbatere partea văzută și rutinizată a lucrurilor - fie că e vorba despre doctrină sau ritual -, cei preocupați să-i asigure Bisericii un prezent sunt, mai presus de toate, figuri charismatice capabile să recunoască esența invizibilă și transculturală a revelației. Mitul neutralitățiitc "Mitul neutralității" Față de pretențiile radicale ale creștinilor deciși să aprofundeze adevărul imemorial al propriei lor tradiții, înțelepciunea lumii are o minimă aderență și un exces de antipatie. În fond, modernii emancipați tolerează realismul liturgic al creștinismului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]