1,137 matches
-
opri desfășurarea jocului și a-l înfrânge pe Toymaker. În acest ultim film al trilogiei, Antonio Banderas și Carla Gugino își reiau rolurile anterioare, de suavi părinți ai tinerilor spioni, Gregorio și Ingrid Cortez. Expoziții Muzeul Banatului, Secția de Artă: Transfigurări. Punct și de la capăt. Prospecțiuni asupra artei tinere din România; Secția de Etnografie: Expoziție permanentă de arhitectură, artă și port popular; Secția de Științele Naturii: Bioecologia ciconiiformelor, coordonată de dr. Andrei Kiss; Secția de Arheologie și Istorie: Expoziție permanentă de
Agenda2004-27-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282617_a_283946]
-
Happy, ora 22: Retro Night. Hush, ora 22: Musical Hush cu Vita și Bulbuc (Implant pentru Refuz). Joi, 15 iulie The Tunnel, ora 22: Hits Parade 1970-2004. Le Dome, ora 22: The Dome Night. expoziții Muzeul Banatului, Secția de Artă: Transfigurări. Punct și de la capăt. Prospecțiuni asupra artei tinere din România; Secția de Etnografie: Viorel Cristea, pictură naivă; Expoziție permanentă de arhitectură, artă și port popular; Secția de Științele Naturii: Bioecologia ciconiiformelor, coordonată de prof. dr. Andrei Kiss; Secția de Arheologie
Agenda2004-28-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282642_a_283971]
-
părăsit Germania, stabilindu-se în Franța. În 1940, s-a refugiat în S.U.A. Cele mai importante romane au văzut lumina tiparului după cel de-al doilea război mondial: „Vulpile în vie“ (1948), „Goya“ (1952), „Înțelepciune de nebun sau moartea și transfigurarea lui Jean Jacques Rousseau“ (1953), „Evreica din Toledo“ (1957). A murit în 1958 la Los Angeles. VINERI, 9 IULIE OTTORINO RESPIGHI În urmă cu 125 de ani s-a născut compozitorul și pedagogul Ottorino Respighi. A debutat în public la
Agenda2004-27-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282616_a_283945]
-
de înțeles cum cineva că Cioran, care exersase îndelung negativul percepînd exclusiv cealaltă față a monedei, putea să afirme - cu aparentă îndreptățire - că Noica nu are organ de percepție pentru rău. Așa să fie? Dacă ne depărtam o clipă de transfigurarea pe care o capătă lucrurile în ochii săi, constatăm că presupusul Don Quijote are o precizie neașteptată atunci cînd dorește să indice răul și sursa lui: "Maladiva cu adevarat, la om, doar conștiința vana și strivitoare a trecătorului, a perisabilului și
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
vizează inclusiv o aneantizare a propriei sale persoane, si, mai cu seamă plăcerea de a trăi relația cu alteritatea în forma ei cea mai simplă și în același timp simbolică, în doi. Acest nou Robinson trăiește, pe insulă, experiența unei transfigurări, nu a unei regasiri. El va deveni, ca urmare a întîlnirii cu sălbaticia și cu recluziunea, un altul prin excelență. Vineri sau viața sălbatică (anul primei apariții în Franța fiind 1971) e o carte cu un statut aparte. Ea reprezintă
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
valoare calitățile expresive ale instrumentului - solitar sau în grup (Jos Zwanenburg, Liviu Marinescu), altele, dialog exploziv sau amical (Nicolae Brândus, Daniel Kessner), portretistica muzicală în tuse subtile (Gheorghe Costinescu), muzici colorate condensând tente pastelate sau violente (Massimo Lauricello, Viktor Ekimovsky), transfigurări ale unor arhetipuri folclorice (Liana Alexandra, Aaron Rabushka), neoclasicism, blând ilustrativ (Dinos Constantinides), parodie și umor fin (Dan Dediu), joc de simetrii temporale (Mihaela Vosganian, Sorin Lerescu), explorări în zona infinitezimalului (György Kurtág, Tore Takemitsu), forme tradiționale abil împrospătate (Vasile
Tot despre pluralism by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17850_a_19175]
-
proprii", care este compus, si nu poate fi vorba de o coincidență, într-o accepție binara, din "infinitul mic", impalpabil, singurul real, și "infinitul mare", palpabil, ideal. Că o confirmare a abordării corecte, referindu-ne aici la traiectul evolutiv, acea transfigurare a spiritului uman care este "oglindă de roua" cade din înălțimi. Poate că tocmai pe această cădere ar trebui concentrată atenția celor ce interpretează opera lui Caragiale. Este o "cădere" că drum inițiatic, așa cum interpretează Maria Cap-Bun, sau o cădere
Despre oglinzi by Tudor Vlă () [Corola-journal/Journalistic/17862_a_19187]
-
nemărginit", autorul Scrisorilor a catalizat, totodată, un romantism pîclos, o dispoziție melancolică, o înclinație depresivă care preexistau. În absența sa, atari elemente de specificitate neîmplinită probabil că s-ar fi risipit. Geniala-i vocație a făcut cu putință însumarea și transfigurarea lor, "mîntuirea" lor literară. Nu mai puțin, putem stabili, la nivelul cercetării filologice, stimuli dinspre emulii eminescieni către Eminescu însuși. Iată un moment fixat de G. Călinescu: "Foarte curioasă e legătura cu Bodnărescu, a cărui operă este eminesciană de sus
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
iar oamenii îl descoperă cu uimire, doar că de cele mai multe ori nu sunt pe deplin conștienți, ori nu știu să-l relateze. O întâlnire cu doi câini enormi, pe un drum pustiu de munte: pericolul iminent, care este depășit prin transfigurarea interioară a personajului. Un primar dintr-un sat francez care povestește despre activitatea sa din Rezistență - extrem de periculoasă în sine, dar limitându-se în plan concret la o monotonă cărăușie ilicită. O confruntare în zilele demolării Zidului Berlinului cu un
Violența domenstică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17263_a_18588]
-
venea ca o mănușă și la care noi abia dacă puteam rîvni, formați cum eram într-un climat neprielnic și îngust, ca să nu spun mai mult. Iată chiar titlul cărții și argumentele în sprijinul lui din eseul intitulat Moartea și transfigurarea lui Euphorion: nu sînt sigur că pot măcar evoca astăzi șocul produs de ideea eseului, pe care Balotă o relua de la Negoițescu și de la cerchiștii sibieni din anii războiului și o dezvolta într-un context istoric nou, în care promotorii
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
și se adoră. Deliciul erotic favorit al celor doi constă într-o manipulare și cosmetizare a bărbatului: băi în uleiuri aromate, masaje, măști faciale, manichiură, pedichiura, farduri, pudre, toate aplicate lui într-un fel de ritual efeminat de invocare și transfigurare. Bărbatul e un teritoriu sălbatec pe care femeia îl defrișează și îl transformă într-o grădină a desfătărilor, dar nu a desfătării ei, ci a lui. Puteți crede sau nu", mărturisește personajul, "aceste ceasuri petrecute în a fi jupuit, zdrobit
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
a.m.d.; 3. Poesie rostită în diverse idiomuri, combinată cu îndrăznețe experimente improvizatorice - doar câteva exemple: poetul austriac Ernst Jandl și cel germano-transilvan Oskar Pastior; albumele realizate de trupa avangardistului moscovit Alexey Kruglov pe poeme de Esenin, Mayakovsky, Tsvetaeva, Blok; transfigurările jazz-poetry ale textelor poetei expresioniste Else Lasker-Schüler de către trio-ul german Heinz Becker, Isabel Zeumer, Karl-Heinz Stegmann. Un moment cu totul special l-a reprezentat așa-numita Keynote Address, datorată scriitorului/profesorului/jazzofilului american Sascha Feinstein, sub titlul Jazz as
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
căci urmele sale duc întotdeauna în altă parte decât acolo unde se află poetul, duc la poezie, la proză și la scindarea de sine. Ele duc nu la Dimitrie, ci La Falsul Dimitrie, uneori nici la acesta. Întotdeauna însă, prin transfigurare, ele duc la noi. Aceasta fiindcă și noi, într-un fel sau altul, suntem Dimitrie Crudu, alteori doar falsul Dimitrie. Poezia sa transmite o stare de încordare ambiguu, general umană. Citindui versurile, ne identificăm până la râs și lacrimi cu trăirile
Capete de rând: Dimitrie Crudu și Falsul Dimitrie Crudu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2413_a_3738]
-
această, democrația va constitui "cîmpul" de forțe unificator care va globaliza societatea umană. Nu este vorba de o democratizare universalista și impersonala, ci de o democratizare "în concret", în persoana. Transfigurați de suflul democrației, indivizii vor deveni pe deplin "personali"."Transfigurarea" este transformarea individului, sub acțiunea cîmpului democrației, dintr-o entitate solitara, supusă unor scheme normative, exterioare lui, într-o individualitate, o realitate personală definită în termenii dialogului onto-democratic cu alte individualități. Doar individul, transfigurat de suflul democrației, va fi capabil
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
conglomerate de entități abstracte. După un istovitor marș prin pustie, pe poarta acestei Europe democratice va pași cultura română. Dar nu cultură, ca un grup compact, ci realitățile ei transfigurate, personalitătile-eveniment. Din aula Universității Stanford, Havel a deschis calea spre transfigurarea prin democrație a omului occidental. Cei care vor lua cuvintele lui Havel drept "mit", vor continua să mulgă liniștiți vacă multiculturalistă.... Dar ei, la un moment dat, nu vor mai conta. Printr-o lungă și chinuitoare scormonire a adîncurilor, arheologii
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
unei alte înțelegeri și substanța ei o substituie obiectivității lumii. Tristețea religioasă este o culme pe care trebuie s-o plătim cu infinite tristeți organice. Sunt absolut convins că de a-i sacrifica totul poeziei, ai putea ajunge la o transfigurare căreia feminitatea i-ar acorda un atribut mistic[...] Aș fi nesincer, dacă nu ți-aș mărturisi că trec printr-o criză cvasireligioasă. Nu pot fi credincios, dar fără preocuparea religioasă aș fi pierdut". Din 1935, în relația disimulat erotică a
O parteneră de corespondență a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16666_a_17991]
-
muzică grandioasă (Arvo Pärt, Hildegard von Bingen și Robert Ronan), regizorul Mihai Măniuțiu reușește un miracol teatral. Calvarul Ioanei ca o călătorie în sufletul unei martire. Sfîntul Mihail ca însoțitor erotic-letal al veșnic valabilelor și profund umanelor năzuințe. Moartea și transfigurarea ca punți aproape logice către alt nivel al ființei, a cărui existență este foarte fragilă. Acută fiecare scenă, aplaudat jocul mistic." Performanța actoricească reușește să uimească: "Transpunerea subiectului, accentuată prin mișcare, găsește în dansatorul Sylvain Groud (îngerul) și uimitor de
Ioana d'Arc la KlangBogen Festival Wien 2000 by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/16809_a_18134]
-
deoarece îl depășește și-l descumpănește permanent pe cel care o poartă, așa cum lichidul turnat într-un vas ajunge să înglobeze vasul fără să se reverse, ci trasînd alte contururi decît cele avute de recipient. Altfel spus, credința este pură transfigurare, căci prin această calitate chipurile vechi ale naturii devin noi, îmbătate și aureolate de lumina increată. Dincolo de iarbă și dincolo de stele se află măreția celui nebănuit din a cărui adîncime și înălțime ne hrănim așteptările și iluziile". Considerații care, aplicate
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
altminteri foarte exacte." Și iată acum pasajul din cartea lui Mircea Cărtărescu, care, departe de a cuprinde "descrieri anatomice ușor poetizate", ridică anatomia din "noroiul greu al prozei", o transfigurează (autorul având printre altele și meritul de a realiza această transfigurare prin folosirea inspirată a limbajului științific): " Apoi, muzica, asemenea unor unde peristaltice de azur, cobora de-a lungul jugularelor, invada canalele limfatice, se iriza în pachetele fusiforme ale mușchilor, cuprindea, în lungul nervilor spinali, organele interne, celulele hexagonale ale ficatului
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
propriul nostru imaginar ne oferă", "fantasmele, proiectele, speranțele și temerile noastre. Doar că pe insule totul apare mai concentrat, cu o încărcătură încă mai simbolică" (p. 8). Studiile, organizate în capitole (Dincolo de ape - cuprinzînd cercetări legate de istoria imaginarului, Izolare/ Transfigurare - transmutările în mitic ale izolării, Spațiul utopic - proiecțiile lumilor perfecte în spațiul insular, valorificarea insularității, Insula România - aspecte semnificative ale cazului românesc) vin din zone diferite intersectînd în fapt un spațiu interdisciplinar: istorie a imaginarului (pentru spațiul românesc, grecesc, irlandez
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
a seninătății întruchipate prin comedie, epilogul vine să stabilească raportul dintre epoca clasică și epoca modernă. Lumile imaginare, bogate și bine desprinse de universul empiric, universuri înzestrate cu un "supliment ontologic vizibil", cultivau publicului gustul și obișnuința extraordinarului. Departe de "transfigurarea banalului" și de "sacralizarea locului comun" pe care se bazează arta contemporană, arta clasică se înconjoară cu o aură de sublim și extraordinar în care splendoarea există în și prin sine. Toma Pavel arată însă și reversul medaliei, "psihanalizând" subtil
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]
-
unui ideal metapoetic: Nu întîmplător cele mai expresive poeme ale volumului se apropie de acest tip de abordare a realului, încît considerațiile ajung să fie eliminate. Lucrul acesta îi reușește poetei (în poeme ca: Spărgătoarea grevei, Colind pentru Hopa Mitică, Transfigurare, Pastel în roșu, Peisaj sărac, Priveliște, Moloz, Rîmă să fii, Duminică, Rezervații, Acvariu stagnant, cele mai multe din ultimul ciclu, "Fundătura", mai accentuat notativ), ori de cîte ori slăbind hățurile speculației, poeta îngăduie însușirilor congenere înzestrării sale, precum gingășia și darul coloristic
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
cînd echilibrul între cei doi termeni ai relației s-a rupt agravant, în favoarea unui eticism didactic și greoi. Excepție a făcut Mara care apare din 1894 în Vatra și, în 1906, în volum. În sfîrșit, se cuvine menționat că realismul transfigurării lumii rurale nu trădează adevărul structurilor sociale. Aceste comunități închise nu sînt deloc înfățișate ca unidimensionate social. Diferențierea socială apare ca o realitate bine desenată, cu consecințele și implicațiile inevitabile. Știm prea bine că nuvelele lui Slavici (cu deosebire cele
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
armonie. Important este însă faptul că realitatea diferențierii sociale nu este niciodată nici ocolită, nici tăinuită. Satul apare cu stratificarea reală și trecerea de la o categorie la alta nu e tocmai lesne de realizat. S-a vorbit totuși de idealismul transfigurării diferențierii sociale în nuvelistica de început a lui Slavici, citîndu-se ca exemplu, firește, La crucea din sat. Aici Ileana, fiica bogătanului Mitrea, îl iubește pe Bujor, o slugă în gospodăria lor. Și, după un mic incident determinat tocmai de condiția
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
un om extraordinar, de o foarte mare generozitate și cu o deosebită capacitate de evocare, cu un sentiment al participării la faptul literar cu totul neobișnuit. Nu e de mirare, deci, că, deși nu sînt prozator, s-a produs această transfigurare a faptului relativ banal al unei întîlniri într-un mod încărcat de vibrație. Fiindcă ați pomenit de Georges Poulet, care visa ca critica să atingă gradul superior al literaturii, îmi amintesc că am sesizat, în multe dintre aceste dialoguri, preocuparea
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]