236 matches
-
este legat de eficacitatea organizațională. Dimensiunea "recompense", care ține de leadership-ul tranzacțional, însoțește performanțele bune. Dar relațiile sunt mai puțin strânse decât cele observate pentru dimensiunile constitutive ale leadership-ului transformațional. Reiese, de asemenea, contrar ipotezelor emise de autori, că leadership-ul transformațional este la fel de răspândit în sectorul public ca și în cel privat. El se exercită mai mult la baza ierarhiei decât la nivelurile superioare. ▲ 5. Itemi pentru identificarea orientării responsabilului ierarhic Centrare pe sarcină 1. Explică în mod clar rezultatele urmărite
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
realiza sarcini dificile. 8. Face servicii personale membrilor grupului de lucru. Leadership tranzacțional 9. Îi recompensează pe subordonați pentru performanță. 10. Le explică subordonaților ce trebuie să facă pentru a obține recompense. 11. Verifică calitatea muncii executate de subordonați. Leadership transformațional 12. Consideră că fiecare subordonat are nevoi și aspirații proprii. 13. Îi încurajează pe subordonați să privească altfel problemele. 14. Favorizează dezvoltarea noilor competențe. Concluzii Leadership-ul este o temă de cercetare despre care s-au publicat numeroase lucrări. În prezent
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
încurajează pe subordonați să privească altfel problemele. 14. Favorizează dezvoltarea noilor competențe. Concluzii Leadership-ul este o temă de cercetare despre care s-au publicat numeroase lucrări. În prezent, cercetarea este organizată în jurul a două modele: modelul schimbului și modelul leadership-ului transformațional. Aceste două modele nu pot fi plasate pe același plan. Modelul leadership-ului transformațional se sprijină, în fond, pe o orientare normativă și universalistă. În plan secund, vedem profilându-se faimoasele nevoi de realizare de sine și dezvoltare personală. Aportul lui
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Leadership-ul este o temă de cercetare despre care s-au publicat numeroase lucrări. În prezent, cercetarea este organizată în jurul a două modele: modelul schimbului și modelul leadership-ului transformațional. Aceste două modele nu pot fi plasate pe același plan. Modelul leadership-ului transformațional se sprijină, în fond, pe o orientare normativă și universalistă. În plan secund, vedem profilându-se faimoasele nevoi de realizare de sine și dezvoltare personală. Aportul lui rămâne foarte limitat. În plus, el presupune pasivitatea indivizilor. Modelul schimbului ni se
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
o orientare generalizatoare. Se dorea reperarea comportamentelor de lider care să fie eficiente în toate situațiile. • Rezultatele contradictorii au făcut necesară dezvoltarea unei abordări contingente, care consideră că leadership-ul trebuie să fie adaptat la context. • Modelul schimbului și modelul leadership-ului transformațional constituie cele două cadre teoretice care joacă în prezent cel mai important rol în orintarea cercetării. Capitolul 10 Grupuri și echipe de lucru În capitolul 2 am indicat că, pentru Taylor și organizarea științifică a muncii, individul izolat era în
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
14, 105-115, 189. Implicare, 18, 115, 161. Integrare, 61-62, 69, 83-86, 88, 191-192, 198, 204. Intervenție sociopedagogică, 208. Inventarul sistemului de activități, 41-42. Î Îmbogățire, 164. Îmbogățirea sarcinilor, 94-95, 166, 203-204. În afara muncii, 38. L Lărgire, 164, 166, 204. Leadership transformațional, 141-144. Leadership tranzacțional, 141-143. Leadership, 14, 17, 131-144, 159, 186, 203. M Mărime, 47, 58, 114, 141. Mecanism de coordonare, 45, 51-53, 55, 66, 173, 180. Mediu, 59. Model de acțiune, 39. Model de schimb, 140-141. Model de viață, 38
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Problematică leadership-ului și management-ului este și ea abordată. După o prealabilă delimitare conceptuală între leadership și management, lucrarea de față descrie forme de leadership, accentul fiind pus pe leadership-ul de tip A, J și Z, pe leadership-ul charismatic și transformațional. La fel, există o multitudine de forme de management, atenția fiind îndreptată, în mod special, asupra management-ului multiplicator și intuitiv. adeciziei. Capitolul debutează cu probleme general teoretice ale deciziei, autorul stăruind asupra complexității reale a fenomenului decizional care determină
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
după război, teoria informației, cibernetica, semiotica (plecînd de la lucrările lui Norbert Wiener, George Miller etc.) au revoluționat studiul lingvistic. In ultima vreme, tocmai compartimentele considerate "imobile" de Wellek și Warren au fost dinamizate prin lucrările lui Noam Chomsky, de "gramatică transformațională", cu aplicație, mai ales în sintaxă, ale lui F. Katz și Postai, sau ale lui Greimas, în semantică, după cum în fonologie, studiul statistic, analiza trăsăturilor distinctive și a distribuției fonemelor, din lucrările lui Roman Jakobson, Zellig Harris, Martinet, G. Herdan
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
de la sine, dar manipularea lor de către Dragomirescu este prețioasă și dogmatică. Meritul "istoric" al lucrărilor sale este de a fi insistat pe ideea de sistem al operei, pe derivarea logică, de la general la particular, a factorilor constitutivi (existentă în semantica "transformațională") si de a fi găsit o rețea de elemente (invariante în terminologia modernă) comparabile obiectiv. Toate aceste idei sînt acceptate azi, în altă formă concretă, și tocmai pe baza lor am putea valorifica teoria lui Dragomirescu. Titluri : Teoria poeziei, București
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
sistematică", termen nu prea clar întrebuințat de Wellek și Warren, prin faptul că studiile citate nu se deosebesc esențial -de cele precedente, dar prin care putem înțelege studiile de poetică structurală (cu titlu de exemplu, două cercetări recente de poetică "transformațională" : Samuel Levin, Linguistic Structures in Poetry, Haga, 1964; Richard Ohman, Generativa Grammars and the Concept of Literary Style, în Word, nr. 3, 1964, pp. 423-139). Cercetările românești au început în 19b4, din inițiativa lui Al. Rosetti, Tudor Vianu și Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
e mai bună"). Globalizarea actuală se manifestă ca emergența graduală a societății europene, mondiale, în care se aplică treptat politici "interstatale", "dreptul global" (vulnerabil la interese economice), de către "colegii invizibile", "comunități profesionale invizibile" (statele, chiar dacă dispun de putere, se "dezvoltă transformațional" în direcții care le-o amputează 10...). Globalizarea nu este însă scop în sine. Finalitatea ei ar trebui să fie benefică economic, social, ecologic pentru toți cei implicați. Putem vorbi realmente de "mondializare" dacă (sub)(socio)culturile locale adoptă principii
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a unit formând sistemul Seichim 7 Facet. Inițial, Patrick Ziegler nu denumise sistemul astfel, numele de „Seichim” fiindu-i dat la indicațiile unui spirit numit Marat, care fusese canalizat de un prieten de-al maestrului. Seichim lucreaz... cu o energie „transformațional...”, drept pentru care Patrick Ziegler ofer... o explicație a apariției variet...ții de sisteme conexe, de natur... egiptean... ap...rute. Exist... unele inițieri Seichim foarte complicate, altele foarte simple, iar altele sunt intenționale. Exist... ramuri de Seichim cu multe simboluri
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
sisteme conexe, de natur... egiptean... ap...rute. Exist... unele inițieri Seichim foarte complicate, altele foarte simple, iar altele sunt intenționale. Exist... ramuri de Seichim cu multe simboluri, în timp ce altele sunt lipsite de acestea... Variațiile sunt foarte mari tocmai datorit... caracterului transformațional al energiei utilizate. Aceasta își schimb... natură în funcție de practicant și de necesit...țile acestuia. În cadrul sistemului, se opereaz... atât cu simboluri tradiționale (Cho Ku Rei, Șei He Ki, Hon Sha Ze Sho Nen, Dai Ko Myo), cât și cu simboluri
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
abstracție de sine și să-și trăiască viața cu autosuficiență”. Am putea să adăugăm și faptul că nimeni nu se poate simți scutit de la datoria de a căuta și a găsi o fericire care să depășească granițele momentului iminent. Viziunea transformațională și evolutivă a fericirii, care este privilegiată în paginile acestei cărți, ne împinge să vedem dezvoltarea ca pe un proces continuu care angrenează persoana în timpul fiecărei faze a vieții ei. Fericirea implică totalitatea ființei vocaționale întrucât nu se limitează la
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
dintre reprezentarea integrității sale narcisiace, pe de o parte, și reprezentările învestirilor sale obiectuale libidinale sau agresive, pe de altă parte. Acest travaliu intra-psihic se bazează pe realitatea externă în tripla sa temporalitate viitoare, actuală și trecută: așteptarea obiectului transformațional care, la fel ca o pană introdusă într-un orificiu, va păstra distanța dintre cele două reprezentări (trebuință-dorință, narcisism-obiect); prezența părinților care acceptă să fie „deposedați” de funcția lor libidinală față de adolescent; amintirea obiectului trebuinței, obiect încărcat de narcisism, care
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
orificiu, va păstra distanța dintre cele două reprezentări (trebuință-dorință, narcisism-obiect); prezența părinților care acceptă să fie „deposedați” de funcția lor libidinală față de adolescent; amintirea obiectului trebuinței, obiect încărcat de narcisism, care n-a fost abandonat în timpul separărilor anterioare. Așteptarea obiectului transformațional trimite la imaginile parentale oedipiene interiorizate extrase din trecutul infantil al adolescentului și marchează capacitatea sa intra-psihică de a renunța la perfecțiunea iubirii oedipiene. Această așteptare se manifestă chiar prin această renunțare la o deschidere spre un viitor apropiat
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
conducerii 14.2.1. Abordarea centrată pe trăsăturile de personalitate 14.2.2. Abordări centrate pe comportament 14.2.3. Teoriile contingenței 14.2.4. Teorii tranzacționale 14.2.5. Teoria conducerii carismatice 14.2.6. Teoria liderului tranzacțional vs. transformațional 14.3. Stiluri de conducere 14.3.1. Modelul continuum-ului conducerii 14.3.2. Grila conducerii (managerială) 14.3.3. Note finale pe marginea importanței atribuite fenomenului conducerii 15. SCHIMBARE ȘI DEZVOLTARE ORGANIZAȚIONALĂ, Zoltan Bogathy, Corina Ilin 15. 1
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
poștă, prin telefon, față în față) ori de cel al modului de formulare a întrebărilor din chestionar. Această strategie de cercetare poate fi exemplificată apelând la studiul lui Elenkov (2002). Studiul investighează, printre altele, efectul stilului de conducere tranzacțional vs. transformațional asupra performanței organizațiilor rusești orientate spre profit (este vorba de companii mici, cu capital 100% privat). Utilizând datele de la Institutul Național de Statistică al Rusiei a fost selectat un eșantion randomizat stratificat de 350 mici companii dintr-un număr de peste
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
stratificat de 350 mici companii dintr-un număr de peste 50.000 de firme private. Stratificarea s-a făcut în funcție de localizarea geografică și de domeniul de activitate. Datele au fost colectate prin intermediul unor chestionare iar rezultatele arată că stilul de conducere transformațional este mult mai frecvent asociat cu performanțe ridicate ale companiei decât stilul de conducere tranzacțional. 2.2.3. Experimentul de laborator Spre deosebire de anchetele sociologice, în această strategie participanții sunt puși într-un cadru artificial menit să creeze un context universal
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
modul de operaționalizare a constructelor teoretice, acest proces fiind de multe ori pus sub semnul îndoielii. Un exemplu de asemenea cercetare a fost realizat de Jacobsen și House (2001). Dezvoltând o teorie nouă despre carismă, ca element fundamental al liderului transformațional, aceasta a fost testată printr-un model simulat pe calculator. Conform acestui model există șase faze succesive posibile ale procesului dintre un lider carismatic și acoliții săi: identificarea cu o cauză justă; motivarea acțiunii pentru schimbare și transmiterea încrederii în
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
vârsta, nivelul de experiență pot influența relația dintre două variabile. În domeniul psihologiei organizaționale, un exemplu tipic de variabilă moderatoare este mărimea sau vârsta unei organizații. Astfel, în studiul realizat de Elenkov (2001), relația dintre stilul de conducere tranzacțional vs. transformațional este moderată de mărimea organizației. Pentru a elimina efectul acestei variabile, autorul studiului respectiv a decis ca toate firmele selectate să îndeplinească un criteriu suplimentar, și anume, să aibă mai puțin de 50 de angajați. Chiar dacă prin această măsură se
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
conducerii 14.2.1. Abordarea centrată pe trăsăturile de personalitate 14.2.2. Abordări centrate pe comportament 14.2.3. Teoriile contingenței 14.2.4. Teorii tranzacționale 14.2.5. Teoria conducerii carismatice 14.2.6. Teoria liderului tranzacțional vs. transformațional 14.3. Stiluri de conducere 14.3.1. Modelul continuum-ului conducerii 14.3.2. Grila conducerii (managerială) 14.3.3. Note finale pe marginea importanței atribuite fenomenului conducerii OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE Studiind acest capitol, veți fi în măsură: să
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
liderului să identificați limitele teoriilor comportamentale privind conducerea să descrieți modelul teoretic al contingenței să prezentați premisele teoriei rutei spre obiectiv să descrieți modelul schimbului lider-membru să identificați rolul carismei în conducere să explicați diferența între liderul tranzacțional și liderul transformațional să argumentați de ce nu există un stil de conducere ideal Calitatea exercitării funcției de conducere de către managerii de la orice nivel ierarhic este o măsură importantă a succesului în afaceri. Se apreciază că miza sau măsura calității exercitării acestei funcții rezidă
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
contextul social, economic, politic, organizațional, valoric în care liderul acționează - în cadrul de analiză a stilurilor de conducere. Va fi definită de asemenea, conducerea carismatică și va fi urmărită evoluția accepțiunii acestui termen în contextul teoriilor recente ale conducerii tranzacționale și transformaționale. 14.1. Conducere, influență și putere în organizații Influența - abilitatea de a schimba comportamentul celorlalți într-o anumită direcție - se exercită în domeniul puterii. Puterea reprezintă potențialul sau capacitatea unei persoane de a exercita influență (cf. Spector, 2000). Cu cât
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cu liderul și emulația liderului; implicarea emoțională a membrilor în misiunea deschisă de lider; obiective înalte ale membrilor grupului; sentimentul membrilor grupului că sunt capabili să îndeplinească sau să contribuie la îndeplinirea misiunii. 14.2.6. Teoria liderului tranzacțional vs. transformațional Bass (1999) descrie liderul transformațional ca personalitatea capabilă a alinia interesele organizației cu cele ale membrilor ei. Majoritatea teoriilor precedente privind conducerea (e.g. teoria contingenței, teoria rutei spre obiectiv) abordează liderul tranzacțional care orientează sau motivează angajații în direcția scopurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]