218 matches
-
lăcașe unde sunt răsturnate norme, precepte, canoane. „Postulare a individualității Împotriva moliciunii de grup, dandysmul reprezintă o transgresiune socială; postulare a futilității, a plăcerii sau a insensibilității Împotriva valorilor cu o reputație serioasă și Împărtășite de toți, dandysmul figurează o transgresiune morală; postulare a libertății de a face din sine un obiect de creație și de cult, el transgresează legea divină.”1 Cu toate acestea, iată cum se nuanțează pentru unii dandylogi, câteva dintre cazuri. Dacă am fi tentați să taxăm
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
braziliene, oferă una dintre cele mai profunde și mai stimulatoare conceptualizări ale acestui sistem ceremonial. Antropologul brazilian susține că universul carnavalesc se construiește În jurul și cu ajutorul unui operator simbolic esențial: inversiunea - unii autori au propus termeni alternativi, precum conceptul de transgresiune, teoretizat de P. Stallybrass și A. White (1993) sau cel de festive misrule utilizat de unii istorici ai carnavalului (M. Bristol, 1985; T. Castle, 1986; C. Humphrey, 2001). Cu ajutorul acestui operator simbolic, carnavalul Își impune regulile asupra Întregii societăți și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o victorie a energiilor vieții În fața constrângerilor derivate din structura socială. Etalarea neinhibată a instinctelor ar exprima, În ochii savantului rus, „caracterul filosofic al obscenității”, capacitatea gesturilor și formulelor verbale care afirmă neîngrădit supremația plăcerilor sexuale și alimentare (și a transgresiunilor către plăcerile interzise) de a dezvălui viziunea despre viață și moarte a omului simplu și a culturii populare care Îl reprezintă (vezi analizele din A. Cohen, 1993; R. Da Matta, 1991; M.C. Riggio, 2004; W. Shrum, J. Kilburn, 1996). Prin
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
aceste caracteristici, excesul, Împreună cu inversiunea, apar drept elementele constitutive ale carnavalului, esențiale și inseparabile, asemenea celor două fețe ale unei monede. Comentând celebra descriere a carnavalului din Roma făcută de Goethe În anul 1788, Bahtin evidențiază dialectica exceselor și a transgresiunilor normelor sociale și, odată cu acestea, dialectica inversiunilor simbolice care dau sens acestor acte aparent haotice și antisociale. Goethe subliniază Înainte de toate caracterul popular al acestei sărbători, inițiativa poporului În celebrarea ei: „Carnavalul din Roma este o serbare care, la drept
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1983, p. 112) că În carnaval sunt reunite toate formele de joc, Într-o sinteză ce combină competiția (agon), jocurile de noroc (aleea) și jocul cu reguli precise (ludus). Dintr-o altă perspectivă, carnavalul apare ca un sistem specific de transgresiune a regulilor sociale, o formă de „rit de inversiune” (B. Babcock, 1978; K. Eisenbichler, 1999; P. Stallybrass, A. White, 1993) sau, cu altă sintagmă, folosită mai ales de istorici, de festive misrule. Carnavalul, asemenea altor rituri de acest fel, „distruge
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
având ca finalitate ostracizarea victimei, acoperirea de rușine, eliminarea ei din grup (E.P. Thompson, 1981, p. 274). Definițiile din lucrările de specialitate subliniază polivalența și polisemia acestui ritual: Formă ritualizată de justiție populară, care are ca scop atragerea atenției asupra transgresiunii ordinii morale și sociale și, prin aceasta, Întărirea standardelor vieții comunității, drepturile tradiționale și comportamentele adecvate. ș...ț Elementele fundamentale În orice charivari sunt zgomotele asurzitoare, produse de obiecte metalice, cornuri, tobe, clopote, diverse vase și instrumente tradiționale. Participanții se
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
practicile magico- rituale de acest tip. Concluziile mele sunt asemănătoare cu cele dintr-o carte ulterioară (din 1985) a aceluiași etnolog : în retrospectiva istoriei religiilor, carnavalul e o sărbătoare ances- trală totală, anterioară creștinismului în Europa, care simbolizează „sacrul de transgresiune”, [...] în care sunt concentrate toate formele de dramatizare a timpului mitic [...]. În ansamblul lui, carnavalul reprezintă un complex ritual și ceremonial care are loc anual [...], urmărind răsturnarea completă a ordinii și ierarhiei [...] și, ceea ce este mai semnificativ, însăși renașterea spirituală
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
paragraf devine "într-un departament oarecare" în al doilea paragraf al povestirii) indică perspectiva externă auctorială și subliniază separarea spațiilor de existență al naratorului și al personajelor. Pe lîngă verificarea povestirii, mai este un motiv pentru frecvența unor astfel de transgresiuni ale naratorului auctorial din romanului secolului al XIX-lea. Probabil că se poate vorbi despre o dorință a naratorului auctorial de a-și desăvîrși personalitatea în cadrul unei existențe care este de asemenea determinată fizic. Tendința în discuție este vizibilă în
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de circulație (academii, școli, dezbateri, difuzări etc.). Dar aceste condiții sînt de obicei considerate drept exterioare gîndirii, contextul ei. Să presupunem că s-ar putea afla în interior; reorientarea itinerariului spiritului către instrumentele lui, însuflețirea materiei dîndu-i dreptul la replică; transgresiunea suportului ca un corpus constituit îndărătul corpusului textual înseamnă instalarea eteronomiei în miezul evenimentelor discursive. Și violarea unor tabuuri. Autonomizarea discursului orgoliu al meseriei are în Franța două fațete istorice numai aparent opuse. O față clasică, raționalistă, înțeleaptă. Alta romantică
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
existenței a două regiuni distincte (dar întrepătrunse) ale lumii, ceea ce se modifică este - așa cum spuneam - raportarea omului la ele. Pentru omul lumii mitice, trecerea dintr-o parte în alta stă deopotrivă sub semnul unui destin ineluctabil și sub cel al transgresiunii. De aceea, ea e definită ca hybris și cheamă sancțiunea divină. Pentru omul lumii filosofice trecerea e posibilă - ba chiar necesară - întrucât între cele două sfere ale ființării există un termen mediu, relațional, care se definește tocmai prin felul în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
s-a sinucis. Poezia lui R., inclusă în volumele Neutral și Blocat, ambele apărute în 1934, e puternic influențată de varii postulate științifice, care îi erau familiare, o dovadă concludentă în acest sens fiind titlurile poemelor: Lume în disoluție, Psihastenie, Transgresiune, Alchimie erotică, Panaceu ș.a. Diverse influențe moderniste, de la Mallarmé la Ion Barbu, obsesia pentru neologisme și un limbaj voit dificil, împrumutat din sfera științelor exacte, conturează o arhitectură lirică adesea complicată, de multe ori artificioasă: „Multiplicitate fără importanță,/ inventariată crud
ROSCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289371_a_290700]
-
atenție În cadrul psihologiei morale. 1. Păcatul Termenul vine din latinescul peco, -avi, -atum, -are, care Înseamnă a nu face ce trebuie, a greși, a-și pierde cinstea. De aici termenul peccatum, -i = greșeală, faptă rea, nelegiuire. Păcatul este definit ca „transgresiunea voluntară a legii religioase” (A. LittréĂ. B. Pascal spune că „păcatele sunt păcate pentru că ele sunt contrarii voinței lui Dumnezeu”. Pentru P. Foulquié și R. Saint-Jean, păcatul este o „greșeală morală, ofensă adusă lui Dumnezeu”. Se poate spune că păcatul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
libertate încearcă S. în Bricheta roz (1985). Construit schematic, tributar ideologiei din plină „epocă de aur”, romanul pune problema emigrației în Occident. Personajul bun, numit generic Malacul, exponent al „socialismului multilateral”, are un accident și se trezește, printr-o ciudată transgresiune spațială, în lumea liberă, de Dincolo, în Centru. Revenit în Cartier, adică în țară, el este invidiat de semeni, pentru a căror propășire trudise și care trăiesc cu iluzia vieții ușoare de acolo. A doua oară, însoțit de un student
SFINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289659_a_290988]
-
sunt percepute de individ sub formă de complexe sau trăiri de tipul bovarismului, sentimentului schimbării sau al pierderii propriei identități, sau de manifestări de tipul sadismului sau al masochismului, al egotismului narcisic; d) fantasmele sufletului sunt, de regulă, expresia unei transgresiuni a realității în imaginarul personal, de tipul mitomaniei, fabulației, paranoiei, delirului și halucinațiilor, plăcerilor perverse, alcoolismului sau consumului de droguri; e) Tehnicile sufletești privesc totalitatea procedeelor prin care, acționându-se asupra vieții psihice, se determină o schimbare a regimului funcțional
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este rezultatul a patru factori: - sugestia de prestigiu; - individul nu cunoaște alte cutume decât cele al grupului căruia îi aparține; - individul care nu se conformează practicilor obișnuite ale grupului este eliminat de la rețeaua de drepturi și datorii reciproce a grupului; - transgresiunea este pedepsită. Antropologia culturală are un aport considerabil la înțelegerea dinamicii grupelor sociale, demonstrând relația strânsă care există între sistemul de valori ale modelului socio-cultural, personalitate și sănătatea mintală (A. Kardiner, M. Dufrenne, R. Benedict, R. Linton, M. Mead, B.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a viitorului”, considerat o schimbare acceptată care decurge din evoluția prezentului către alte forme și structuri sociale. În felul acesta „măsurile de igienă mintală” cu caracter de „practică de ajustare la nou”, dincolo de aspectele lor pur tehnico-metodologice, traduc capacitatea de transgresiune a realității și de proiecție în sau către viitor a formelor de civilizație socială. Aceasta presupune însă nu numai schimbarea structurilor sociale ale instituțiilor și a normelor, ci și, în primul rând, schimbarea oamenilor pentru care „se pregătește” societatea viitorului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de (sub)titlurile anunțate, autorul se complace în a topi convențiile generice într-un continuum discursiv, în care se amestecă deopotrivă fragmente dramatizate, secvențe lirice și, mai ales, numeroase reflecții aforistice. De altfel, ultimele trimit deja spre cealaltă formă de transgresiune: oricare ar fi destinația imaginară spre care se îndreaptă ficțiunea, cert este că realul apare aici doar în postura de pistă de decolare a ideii. E drept, asta nu înseamnă că volumele lui U. ar fi teziste sau găunos-filosofarde, doar
UIUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
de pini. De observat că astăzi, pe acest grind acoperit de nisipuri mobile, pinul a fost înlocuit cu stejarul, datorită schimbărilor climatice din ultimele două milenii. Schimbări semnificative au loc și pe linia litoralului, măsurabile chiar cu ajutorul reperelor arheologice. Astfel, transgresiunea în curs, combinată cu o mișcare de pendulare a Dobrogei, face ca astăzi vestigiile greco-romane din sud, de la Kallatis (Mangalia), să se afle cu 5-6 m mai jos; la Tomis (Constanța), cu 4-4,5 m, iar la Histria, în nord
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
face ca astăzi vestigiile greco-romane din sud, de la Kallatis (Mangalia), să se afle cu 5-6 m mai jos; la Tomis (Constanța), cu 4-4,5 m, iar la Histria, în nord, cu 2-2,5 m. În ansamblu, se estimează că această transgresiune, care este în curs de desfășurare, a atins în ultimele 18 secole valoarea de 4-4,5 m în Marea Neagră. Combinată în ultimul secol cu reducerea capacității de aluvionare a Dunării (construirea de baraje cu lacuri de retenție, lucrări și măsuri
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
grind, numit Caraorman, o pădure rară de stejari monumentali se luptă să supraviețuiască asaltului nisipurilor mobile, ce iau sub lumina soarelui o culoare strălucitoare alb-roz. Trecerea de la clima mai rece și umedă a perioadei regresiunii Dacice, la clima caldă a transgresiunii în curs (transgresiunea Valahă), explică înlocuirea pădurii de conifere cu o pădure de foioase, iar numele turcesc actual Caraorman - Pădure Neagră - dacă nu este o traducere exactă a numelui antic, caracterizează totuși corect aspectul întunecat al unei păduri de conifere
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
o pădure rară de stejari monumentali se luptă să supraviețuiască asaltului nisipurilor mobile, ce iau sub lumina soarelui o culoare strălucitoare alb-roz. Trecerea de la clima mai rece și umedă a perioadei regresiunii Dacice, la clima caldă a transgresiunii în curs (transgresiunea Valahă), explică înlocuirea pădurii de conifere cu o pădure de foioase, iar numele turcesc actual Caraorman - Pădure Neagră - dacă nu este o traducere exactă a numelui antic, caracterizează totuși corect aspectul întunecat al unei păduri de conifere. Pe acest grind
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
longitudine, după acest geograf, din secolul II, era de 1°15'. Cum gradul lui este de circa 15 km, distanța de țărm a insulei era în antichitate de circa 20 km. Retragerea cu circa 15 km a litoralului deltaic, datorită transgresiunii marine în curs, explică distanța actuală de circa 35 km. I se spune acum Insula Șerpilor, în Evul mediu, pe portulanul lui Marino Sanudo cel Bătrân - Fidonisi - ceea ce înseamnă același lucru, iar în antichitate, pentru corăbierii din Milet, Achillea sau
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
terenul de luncă din stânga sa, pe care se afla așezarea civilă autohtonă și pe care romanii au edificat un puternic castru cu zidărie din piatră și cărămidă. Acest teren a devenit inundabil la ape mari după aceea, treptat, o dată cu progresul transgresiunii actuale, transgresiunea Valahă, care a ridicat nivelul Mării Negre cu cel puțin 4 m în ultimele 18 secole. Castrul roman, suprapus așezării civile geto-dace, având ca obiectiv apropiat paza și întreținerea podului de peste Jiu, s-a aflat în zona Mânăstirii Bucovățul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
luncă din stânga sa, pe care se afla așezarea civilă autohtonă și pe care romanii au edificat un puternic castru cu zidărie din piatră și cărămidă. Acest teren a devenit inundabil la ape mari după aceea, treptat, o dată cu progresul transgresiunii actuale, transgresiunea Valahă, care a ridicat nivelul Mării Negre cu cel puțin 4 m în ultimele 18 secole. Castrul roman, suprapus așezării civile geto-dace, având ca obiectiv apropiat paza și întreținerea podului de peste Jiu, s-a aflat în zona Mânăstirii Bucovățul Vechi - Coșuna
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
spuneam mai sus, primele întâlniri cu drogul sunt provocate de curiozitate, imitație sau sugestie. Orice început are semnificația simbolică a unui act inițiatic, „o încercare” de „a fi ca ceilalți”. Motivațiile profunde ale toxicomaniei sunt reprezentate prin revolta împotriva familiei, transgresiunea interdicțiilor (violarea unor tabuuri impuse de educație), nevoia unei satisfacții imediate, conduite de refugiu sublimate prin aportul de drog, căutarea exotismului artificial, depășirea spațiului și a timpului, al unei realități considerate ca insuficientă, represivă sau inacceptabilă. Personalitatea acestor subiecți are
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]